Page 9 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 9
\;vrr/rrrrfrrriii/i*rrirrrt/rrnfrrrrr//i//trttnrrr//rrtnrttnrrnrrfrwrttr/rr
PROLETARI D IN TO A TE ŢĂ R ILE . U N IŢ 1 -V Ă !
B Războiul dus de S.U.A.
în Indochina se extinde şi
asupra teritoriului Laosului
B Lucrările celui de-al
X-lea congres al Uniunii
Internaţionale a Studenţilor
m Curier, Atlas
CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CADRELOR Invenţie româ In prezenţa tovarăşului
nească împotriva
poluării atmosferei Nicolae Ceauşescu, ieri au început
DIN AGRICULTURA JUDEŢULUI HUNEDOARA Ofensiva declanşată pe
toate planurile de ştiinţa şi
tehnico românească împotri lucrările Consfătuirii consacrate
va poluării a înregistrat un
Ieri, la Deva, a avut Joc Intercooperatist Toteşti, ing. Dezbaterile au constituit rea agriculturii şi sporirea nou succes. Inginerul bucu-
consfătuirea de lucru a ca Trandafir Mihoc, preşedinte totodată un larg schimb de o contribuţiei acestei ramuri la reştean Matei Nicolau o cre
drelor din ngricullura; jude le C.A.P. Râduleşti, Hortenzia pinii În legătură cu aplica dezvoltarea economiei naţio at recent un procedeu origi
ţului Hunedoara, consacrată Hâlâlai, preşedintele CAP. rea Ia condiţiile concrete ale nale, vorbitorul a arătat că nal şi o instalaţie de venti activităţii comerţului exterior
analizării rezultatelor obţinu Bâcia, ing. Szekely Emil, di fiecărei unităţi agricole a mă recentele hotărîri ale condu laţie mecanică, instolaţîe ca
te pe linia îndeplinirii sarci rectorul S.M.A. Simeria, ing. surilor adoptate de conduce cerii partidului au stimulat
pabilă să capteze toate no
nilor de plan pe anul trecut Nicolae Pîrvu, directorul în rea partidului. şi mai mult iniţiativa lucră xele şi vaporii fierbinţi dega
•;j dezbaterii măsurilor pentru treprinderii de industrializare In continuarea lucrărilor torilor de pe ogoare, răspun jaţi in timpul desfăşurării u Miercuri, 3 februarie, s-au La consfătuire sînt prezenţi nizaţiilor economice centrate,
aplicarea hotâririlor adoptate a cărnii, Păun Răvaş, pre consfătuirii a lu.at cuvîntul derea şi interesul lor in va nor procese tehnologice. In deschis în Capitală, in pre tovarăşii Paul Niculescu-Mîzil, şefii misiunilor diplomatice şi
de conducerea partidului şi şedintele consiliului intercoo tovarăşul Ioachim Moga, lorificarea cit maî deplină a zenţa tovarăşului Nicolae Gheorghe Râdulescu, Ilie ai agenţiilor comerciale ale
statului, cuprinse în ex peratist Simeria, ing. Ilie Buf prim-secrelar al Comitetului potenţialului uman şi mate acelaşi timp, instalaţia, con Ceauşescu, secretar general al Verdeţ, Emil Drăgânescu, Ma României în străinătate, con
punerea tovarăşului Nicolae nea, inginer şef la C.A.P. Os judeţean Hunedoara al P.C.R, rial existent în agricultură, siderată noutate pe plan Partidului Comunist Român, nea Mânescu, precum şi Mi- ducători al întreprinderilor de
Ceauşescu, cu privire la îm trov, ing. Miliai Cazacincu, preşedintele Comitetului exe in scopul ridicării nivelului j mondial şi brevetată co in preşedintele Consiliului de hai Marinescu şi Ion Pâţan, comerţ exterior, ai centrale
, venţie românească,
permite
bunătăţirea organizării, plani preşedinte al consiliului in- cutiv al Consiliului popular dc trai al ţărănimii şi al în | recuperarea soluţiilor tehno- Stat al Republicii Socialiste vicepreşedinţi ai Consiliului lor economice şi ai unor mari
ficării şi conducerii agricultu tercooperatist Dobra, ing. Du judeţean. Vorbitorul s-a re tregului nostru popor. Sînt i logice rezultate din conden România, lucrările Consfătui de Miniştri, Corneliu Mânes întreprinderi producătoare de
rii. mitru Fînlînâ. directorul ferit pe larg la însemnătatea de apreciat eforturile şi stră ; sorea forţată a vaporilor, ce- rii privind activitatea de co cu, ministrul afacerilor exter mărfuri pentru export, secre
Au participat, preşedinţii I A S. Haţeg, Emil Furdui, se măsurilor adoptate de condu dania depuse dc majoritatea ; ea ce influenţeoză pozitiv în merţ exterior, convocată din ne, Corne) Burtică, ministrul tari ai comitetelor judeţene
cooperativelor agricole, ingi cretar al Comitetului comunal cerea superioară a partidului lucrătorilor din agricultura : dicii economici ai producţiei. iniţiativa conducerii de partid comerţului exterior. Iau parte de partid, activişti de partid
nerii şefi şi şefii de ferme, di de partid Burjuc, Teodor in vederea îmbunătăţirii or judeţului Hunedoara pentru | O altă caracteristică impor- şi de stat. miniştri, conducători al orga şi de stat.
rectorii staţiunilor de meca Berghianu, direclorul în ganizării, planificării şi con a obţine producţii cit mai i tontă o noii instalaţii o con Lucrările consfătuirii au
nizare a agriculturii şi ai în treprinderii judeţene pen ducerii agriculturii, precum mari şî în condiţii de eficien : stituie faptul că ea permite fost deschise de tovarăşul Ilie
treprinderilor agricole de stat, tru producerea şi valori şi la necesitatea intensificării ţă sporită, dar rezultatele ob j menţinerea constantă o pa Verdeţ, prim-vicepreşedinte al
secretarii comitetelor comu ficarea legumelor, Nicolae eforturilor tuturor lucrătorilor ţinute pînă acum nu se si j rametrilor de debite şi presr- Consiliului de Miniştri.
au !
nale de partid, preşedinţii Boldura, vicepreşedinte al U ogoarelor pentru transpunerea tuează încă la nivelul posi j uni ai fluidului compresibil. Pagina a Il-a Ministrul comerţului exte
şi vicepreşedinţii consiliilor niunii judeţene a C.A.P., ing. în viaţă a sarcinilor ce revin bilităţilor şi al cerinţelor ac ; Experienţele efectuate rior, Cornel Burtică, a pre
populare orăşeneşti şi comu Cornel Stîrcescu, direclorul unităţilor agricole coopera tuale. Dc aceea, este necesar I arătat că instolaţîa ore du zentat raportul privind reali
nale, specialişti de la' Direc întreprinderii de industriali tiste şi de stat din judeţul ca. acţionînd cu pricepere şi : robilitote în timp. oferă si- zarea planului de comerţ ex
ţia generală agricolă, cadre zare a laptelui, ing. Anloniu Hunedoara. Subliniind rez.er- hotărîre. în lumina indicaţii I guronţâ în exploatare şi evi- terior în perioada 1966—1970
din aparatul U J.C.A.R şi de luga, directorul întreprinde vele existente pentru creşte lor date. să fie mobilizate j tă degradarea rotoarelor cu şi sarcinile ce revin activilâ-
la Banca agricolă, conducă rii judeţene de mecanizare a rea producţiei agricole în toate forţele şî mijloacele de j care sînt echipote ventilotoa- I Dialog cu cititorii ţii de comerţ exterior în cin
tori ai unor întreprinderi şi agriculturii şi inginer Aurel toate sectoarele de activitate, care dispune agricultuia ju ■ fele. In pl.is. cheltuielile !e-
organizaţii care au contingen Nistor, vicepreşedinte al Con primul secretar a insistat a deţului la înfăptuirea obiec j gote de funcţionareo aceste* cinalul 1971—1975.
ţă cu problemele agriculturii, siliului popular judeţean, di supra problemelor ce trebuie tivelor stabilite de Congresul j ia sînt roduse. Lucrările consfătuirii con
activişti de partid şi de stat, rectorul Direcţiei generale a rezolvate de către organele al X-lea al partidului. tinuă.
ziarişti. gricole. şi organizaţiile de partid, In încheierea cuvîntuluî
La lucrări a luat parte to Vorbitorii au dat o înaltă consiliile populare comunale său. tovarăşul Vasile Vîlcu
varăşul Vasile Vîlcu, membru apreciere măsurilor adoptate şî orăşeneşti, conducerile u şi-a exprimat convingerea că
al Comitetului Executiv al de conducerea partidului şi nităţilor agricole şi cadrele lucrătorii -din agricultura ju
C C. «al P.C.R , vicepreşedinte statului nostru, exprimin- tehnice pentru ca încă de pe deţului Hunedoara vor face
a) Consiliului de Stat al Re du-şi deplina convingere că acum să se treacă la asigura tot ceea cc le stă în putinţă
pentru a alinia rez.ultatele pe
publicii Socialiste România. aceste măsuri creează condi rea unor baze trainice recol ducţiei agricole la nivelul rea CINCINALUL 1966-1970
Jn cadrul dezbaterilor au ţii deosebit de favorabile in tei acestui an. care le obţin în sporirea pro
luat cuvîntul tovarăşii : Tovi- vederea participării mai acti In încheierea lucrărilor
câ Manea, preşedinte al con ve a ţăranilor cooperatori, a consfătuirii a luat cuvîntul lizărilor de prestigiu înre
siliului inlercooperatist llia, mecanizatorilor şi a specialiş tovarăşul Vasile Vîlcu. După gistrate de industria judeţului
ing. loan Gheorghiu, preşedin tilor la îmbunătăţirea activi ce a reliefat importanţa com si al posibilităţilor de care ' V W A
te al consiliului inlercoopeva- tăţii de producţie, la valorifi plexului de măsuri cuprinse dispun imitaţi Ie agricole. INVAŢAMINTUL - UN SECTOR IN CONTINUĂ
tîst Geoagiu, loan Fulea, carea superioară a rezervelor în expunerea «ecretarului ge ★
preşedinte al consiliului înter- privind obţinerea unor canti neral al partidului, tovarăşul Consfătuirea de lucru a ca
cooperatist Câlan, Vnsile Zgîr- tăţi sporite de produse vege Nicolae Ceauşescu. şi în cu- drelor din agricultura jude
tale şi animaliere. De «ase
cea. secretar al comitetului menea, ei au criticat o serie« ţului Hunedoara a adresat o DEZVOLTARE ŞI PERFECŢIONARE
comunal de partid Sarmize- vîntarea In consfătuirea cu ca telegramă Comitetului Central
de lipsuri ce s-au manifestat
getusa, ing Ana Bâcilâ, de în organizarea producţiei şi a drele din agricultura judeţu al Partidului Comunist Ro Ampla dezvoltare şi
la C A P. Pricaz, Pavel Tur muncii în cadrul cooperative lui ialomiţa, pentru un pro mân, tovarăşului Nicolae specialitate, a unor
cii, preşedintele consiliului lor agricole de producţie. gres substanţial în dezvolta Ceauşescu. perfecţionare pe care şcoli profesionale sînt
a înregistrat-o învăţă- grăitoare in acest
inîntul românesc în sens. Pentru asigura
T E L E G R A M Ă cincinalul încheiat s-a rea unor condiţii opti
făcut simţită deosebit me de desfăşurare a '
de pregnant şi în ju procesului instructiv- //
Comitetului Central al Partidului Comunist Român deţul nostru. Ea re educativ s-a extins
prezintă o ilustrare e baza materială prin
locventă a politicii darea în folosinţă a
Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU partidului şi statului noi săli de clasă, labo
9 * nostru de ridicare a ratoare, a sporit nu
gradului de cultură al mărul locurilor in in
b u c u r e ş t i
întregului popor. Ge ternate. Fonduri im
Consfătuirea de lucru a cadrelor din agricultura judeţului ce depinde de ei pentru a folosi din plin aceste condiţii, pentru neralizarea şcolii obli portante s-au alocat
Hunedoara, analizind rezultatele obţinute de cooperativele o- a valorifica la un nivel superior potenţialul uman şî material e
gricole şî de întreprinderile de stat in cursul anului trecut, a xistent in cooperativele agricole şi întreprinderile de stat, pentru gatorii de 10 ani, a - pentru acordarea gra
dezbătut pe larg problemele legate de transpunerea in viaţă a a-şi spori contribuţia Io creşterea producţiei agricole, la îmbu pariţia primelor clase tuită a manualelor,
măsurilor recent adoptate de Comitetul Executiv şi plenara C C. al nătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse agroolimentare şi
PC.R. în vederea îmbunătăţirii organizării, planificării şi la satisfacerea altor cerinţe ale economiei naţionale. I cuprinzînd elevi de dotarea cu mobilier şi
conducerii agriculturii, pentru continua sporire a producţiei ve Consfătuirea a constituit un .prilej de reafirmare a adeziu 6 ani, măsurile privind material didactic a
getale şi animaliere. nii unanime a ţărănimii noastre cooperatiste, a tuturor lucrăto legarea învăţămîntu- precum şi a
Raportăm conducerii partidului că prin eforturile susţinute rilor din agricultură, faţă de politica internă şi externă a parti şcolilor
ale cooperatorilor, mecanizatorilor şi celorlalţi lucrători din a dului, izvorită din interesele şî năzuinţele vitale ale^ poporului, lui cu practica pro atelierelor şcolare.
gricultura judeţului nostru, in fruntea cărora s-au situat perma politică ce ore drept ţel înflorirea continuă a României socia ductivă, extinderea
nent comuniştii, precum şi datorită sprijinului multilateral acor liste, creşterea neîncetată o bunăstării materiale şi spirituale • In anul 1970, mu
dat de către stat, greutăţile provocate de calamităţile naturale a celor ce muncesc. învăţămîntului cu do nicipiul Hunedoara,
din anul trecut au fost învinse, unităţile agricole reuşind să în Asigurăm conducerea partidului şi statului, pe dumneavoas
deplinească în bună măsură obligaţiile ce le reveneau şi să con tră personal tovarăşe Ceauşescu, că toţi oamenii muncii din a uă noi institute de sub- pilon de bază al side-
tribuie la satisfacerea nevoilor de produse agroolimentare ale gricultura judeţului Hunedoara, in frunte cu comuniştii, vor mun
populaţiei. ci cu energii sporite şî cu dăruire pentru înfăptuirea cu succes ingineri, înfiinţarea li
In numele lucrătorilor ogoarelor judeţului ne exprimăm fer a programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dez ceelor industriale, de (Continuare, ¡hi pag. a 3-a)
ma convingere că măsurile adoptate de conducerea partidului voltate, adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist
şi statului creează condiţii favorabile pentru progresul rapid al Român, pentru realizarea integrală o obiectivelor ce le stau in
agriculturii noastre socialiste, pentru creşterea producţiei vege faţă în acest cincinal, pentru a cinsti cu noi şî însemnate rea
tale şi animale, întărirea puterii economice a unităţilor agrico lizări măreaţa sărbătoare a semicentenarului gloriosului nostru
le, ridicarea nivelului de trai al ţărănimii, al întregului nostru partid.
popor. Deva, 3 februarie 1971
Ţăranii cooperatori, mecanizatorii, specialiştii, lucrăto PARTICIPANŢII LA CONSFĂTUIREA CADRELOR S u cc e s e d e p r e s tig iu
rii din agricultura judeţului Hunedoara sînt hotâriţi să Iacă tot DIN AGRICULTURA JUDEŢULUI HUNEDOARA
în p r im a lu n ă a n o u lu i c in c in a l
1 Pentru toate colectivele de •şi apără cu succes titlul de
muncă din industria judeţului fruntaş pe ţară şi se situează
nostru luna Ianuarie a consti Q Toate întreprinde)¡le şi-au realizat planul producţiei in fruntea întrecerii pe Valea
tuit un serios examen de veri* Jiului. Apreciind după realizări
fîcare a potenţialului creator, marfă vîndută şi încasată; le amintite se pare că minerii
o confruntare a hărniciei şi din cel mai important bazin
priceperii cu sarcinile cincina Q S-a realizat o producţie globală cu 175 milioane de carbonifer al ţârii sînt hotâriţi
lului pe care l-am început. Pre să pună anul acesta in acţiune
gătiţi din timp şi cu temeinicie lei mai mare declt in luna ianuarie 1970; toată iniţiativa şi hărnicia, să
pentru acest examen, in majo inlâture din munca lor o serie
ritatea cazurilor, muncitorii, teh Q S-au realizat 17 272 tone cărbune şi 2550 tone de lacune care existau anul tre
nicienii şi inginerii au adus pe cut, In bilanţul depăşirilor de
agenda întrecerii realizări su oţel peste plan. plan pe luna ianuarie figurea
perioare celor dobindite in a ză de asemenea : 650 mp placaj
nii precedenţi şi au pus in va de marmură, 984 mc cherestea,
2766 mc buşteni, 11 tone pro
loare noi rezerve interne, dove în luna ianuarie a anului 1970. utilizare a cuptoarelor. Furna- duse din mase plastice, 287 to
dind astfel lerma lor hotărîre Demn de subliniat este fap liştii din Hunedoara care au ne fier ţn minereu marfă şi al
de a îndeplini exemplar sarci tul că toate intreprinderile au lansat, de curind, o chemare la tele. Sînt cifre care confirmă
nile trasate de partid. Rodul realizat planul la producţia întrecere au produs împreună succese de prestigiu ale indus
muncii entuziaste care s-o de marfă vîndută şi încasată, iar cu furnaliştii din Câlan 1 900 triei hunedorene şi începutul
bun care l-au făcut toate colec
clanşat din primele zile ale anu pe întreg judeţul s-au depăşit tone fontă peste plan. De fapt tivele de muncă ¡n noul cincinal,
prevederile la acest indicator cu
colectivelor
de
majoritatea
lui, bilanţul lunii ianuarie cuprin 13 262 000 lei. Sînt realizări ca muncă din întreprinderi rapor semn (cind in întreprinderi au
de succese de prestigiu care com re oferă garanţii că sarcinile e teazâ că s-au achitat cu cinste loc adunări generale ale sala
pletează renumele multor colec conomice din acest an vor fi de obligaţiile care le-au reve riaţilor) că c absolut necesar să
tive de muncă din industria hu- îndeplinite şi depăşite. Ca şi nit în prima lună a noului cin se concentreze atenţia spre des
altă dată, in tabloul general se
cinal. Acordind o atenţie mai
nedoreanâ. remarcă evident hărnicia şi mare creşterii randamentelor de coperirea şi valorificarea unor
In această lună, planul pro succesele «iderurgiştilor. Con- lucru şi generalizării unor pro rezerve interne care să ridice
ducţiei globale industriale pe tinuind tradiţia autodepâşirii, cedee eficiente, minerii din Va la cote superioare productivita
judeţ a fost realizat în propor oţelarii hunedoreni au produs lea Jiului au extras 17 272 tone tea, calitatea şi eficienţa mun
ţie de 101,6 la sută şi s-a obţi 2 550 tone de oţel peste plan şi cărbune net peste sarcinile cii in toate domeniile.
nut o producţie globală cu 175 au înregistrat noi performanţe stabilite. Şi în cincinal colecti
milioane lei mai mare decît pe linia creşterii indicilâr de vul Exploatării miniere Lupeni T. ARDELEAN