Page 90 - Drumul_socialismului_1971_02

D R U M U L S O C IA L IS M U L U I • N r. 5 019 • S IM B A T A 27 F E B R U A R IE 19 71

laţiei cu produse egroallmen- ţinînd leama cA ne propunem lei hectarul indlgult — şi. ficientA a IngrAşftmîntelor •ă a»lgure o parte Ineemna- piardA oalttAţU' biologice şî a vacilor. (Animaţie, aplauze).
Nu exagerez de loc situaţia,
care, o rid t ar mînca, nu vor
tare şi a crea, totodată, dispo­ bA realizăm In 1979, de la prin urmare, aceste terenuri chimice puse la dispoziţia a- tâ din necesarul de piese de pentru câ intr-o astfel de con­
(Urmare din pop ¿1) n ib ilită ţi pentru export. Cu­ I.A.S., 1 500 000 000 de ouA şi nu trebuie eA râmînâ nefo­ grlculturii şl. mai ales, prin schimb. Deci, apreciind c« «r*al reuşi eA dea producţii cepţie a fost creat acest com­
mal mari. Ceea ce am făcut
noaşteţi prevederile cincina­ 150 000 de tone de came de losite. Nu mal vorbesc de utilizarea tuturor cantităţilor juste crltlclle adu6e Ministe­ la Întreprinderile de (tat în binat şi pe aceattâ bazâ ur­
lului In această privinţă şl nu pasăre la fondul de stat. Or, faptul câ acesta este pâmîn- de îngrăşăminte organice rului Industriei Construcţi­ mau sâ mal construiască şi al­
muncilor de arat şi Insâmln- mă voi mai referi la ele acum. cu 8 000 000 de păsări ouâtba- tul cel mal bun, de pe care realizate in unităţi. In acest ilor de Maşini, considerăm câ aceaitâ prlvInţA este cu totul tele.
ţat, cît şi pentru strlngerea Consider câ avem toate pre­ re, cit i-a prevăzut pentru se pot obţine recolte sigure, scop Ministerul A griculturii, este necesar ca acest minister insuficient. N-am rezolvat pro­ Nu putem sâ mergem pe
blema nici măcar pentru a-
recoltei. misele sâ realizăm prevederi­ 1975, nu vom avea garanţia în orice condlţlunî. De aceea, Industriei Alimentare. S ilvi­ sâ ia măsurile ce se im­ cest'e întreprinderi, nu mal această cale mai departe. Tre­
pun pentru a rezolva
la
Pe drept cmvlnt a-a subli­ le cincinalului de creştere a câ vom realiza producţiile de eu rog întreprinderile respec­ culturii şi Apelor. împreună vorbesc de faptul cA ele ar ii buie sâ ţinem seama de ex­
niat în timpul discuţiilor câ producţiei agricole, sâ obţi­ ouă şi came ce ni le-am pro­ tive. organizaţia 6pecîal crea­ cu Academia de Ştiinţe A ­ timp cerinţele agriculturii el trebuit sA asigure animale de perienţa dobinditâ, sâ asigu­
una din cauzele care au îm- nem o dezvoltare puternică şi pus. De aceea, va trebui sâ tă pentru întreţinerea sl ex­ gricole trebuie sâ asigure, pe a-1 asigura maşini de calita­ rasA pentru toată agricultura răm fiecărui animal o supra­
piedioat obţinerea de produc­ o modernizare serioasă a agri­ aducem corecturile necesare, ploatarea acestor terenuri 1- baza unul program concret, te corespunzAtoare. Este ne­ — atlt cea cooperatistă, cît şl veghere corespunzătoare, pen­
ţii mai mari a fost neasigu- culturii din România. şl sâ prevedem sâ ajungem în rlgate şl lndlgulte, sâ stabi­ verificarea fiecărei parcele cesar, In acelaşi timp, iă a- pentru gospodăriile particula­ tru câ numai aşa vom putea
rarea cu seminţe de înaltă De altfel, consider câ este 1975 la 11—12 000 000 de pă­ lească un program concret de din punct de vedere al ne­ slgurâm buna întreţinere el re. Insist asupra acestui lu­ face o selecţie raţională şi cu
productivitate. Este drept, lu ­ bine tâ subliniem câ, şi în sări ouâtoare, deoarece numai măsuri şl. in 2-3 ani, sâ li­ cesarului de îngrăşăminte şl folosire a acestor maşini, sA cru pentru câ 50 la sută din rezultate bune. Tn general tre­
crurile stau ceva mai bine condiţiile cînd vom realiza aşa vom crea baza necesară chidăm cu desâvîrşlre această amendamente — şi sâ treacă ne preocupăm de punerea în vacile de lapte se găsesc în buie sâ fim mai atenţi faţă de
în ce priveşte sâmînţâ la po­ toate nivelurile de producţie realizării producţiilor pe care stare de lucruri, sâ redăm in mod operativ Io aplicarea valoare a tuturor capacităţi­ gospodăriile particulare şi vor tendinţele de gigantism in ce
rumb. dar şi aici va trebui stabilite în plan, în agricultu­ le avem în vedere. complet agriculturii toate a­ practică a acestui program. lor de producţie din uzinele râmîne In continuare in aces­ priveşte crescătoriile de vaci
sâ acţionăm pentru a obţine ra noastră vor mai exista încă Am ream intit aceste preve­ ceste terenuri Va trebui sâ De asemenea, este necesar şi atelierele mecanice pro­ te gospodării. Cred câ este o şi chiar şi de păsări, precum
rezultate şi mai bune. De multe rezerve, deoarece pro­ deri — care de altfel vă sînt studiem problema digurilor sâ trecem la realizarea în cel prii ale agriculturii. lipsă a M inisterului Agricul­ şi îngrâşâtoriile de porci, tau­
asemenea, faptul câ avem un ducţiile prevăzute pentru 1975 cunoscute — pentru a sublinia din Insula Mare a Brăilei — m ult 2-3 ani a comasării tu­ Aşa cum am mal spus, con­ turii câ a neglijat şi negli­ rine şi ovine.
număr destul de mare de a­ slnt cu m ult mai mici decît încâ o dată necesitatea luării şl nu numai a acestora, pen­ turor terenurilor dispersate, sider câ au deplină dreptate jează înlăturarea neajunsuri­ O altă problemă pe care
acei tovarăşi care au insistat
nimale din rase cu un poten­ cele realizate azi de unele ţâri unor măsuri serioase atât pen­ tru câ mal 6Înt şl cele de la lichidlnd fârîmlţarea actuală asupra necesităţii producerii lor din acest sector în sensul doresc s-o abordez este aceea
ţial biologic lim itat, necores- din Europa. Chiar şi produc­ tru lichidarea neajunsurilor, Borcea — spre a asigura mă­ în trupuri mici a fermelor. câ nu acţionează cu destulă a alimentaţiei animalelor. Este
punzâtor, ne-a împiedicat sâ ţiile medii prevăzute în 11975 cit şl pentru a organiza bine suri de consolidare şl a nu Trebuie sâ acţionăm In aşa unor seminţe de înaltă pro­ fermitate în vederea asigură­ necciar, în primul rind, sâ re­
obţinem o sporire rapidă a pentru întreprinderile agrico­ întreaga activitate in vederea mal fl expuşi unor situaţii de fel îneît sâ creăm parcele ca­ ductivitate şl asigurării uni­ rii de reproducători de rasă, vedem serios normele şi sâ
producţiei animaliere. le de stat sînt mal mici decît Îndeplinirii şi chiar a depă­ genul celor din anul trecut. re pot fl lucrate cu mijloace tăţilor productive cu aseme­ corespunzători, pentru îmbu­ luăm toate măsurile spre a
Desigur, deficienţele la care cele ce se realizează astăzi in ­ şirii sarcinilor la care m-am Desigur, trebuie sâ avem In mecanice şl exploatate raţio­ nea seminţe. Desigur, In a­ obţine într-o perioadă scurtă
m-am referit' — ţi care s-au tr-un şir de ţâri europene. referit. Ţin sâ subliniez Încă vedere şl faptul câ prin rea­ nal. Dacă undeva sînt supra­ cest domeniu un rol Impor­ nătăţirea raselor de animale. o reducere serioasă a consu­
manifestat pe parcursul anilor Subliniez aceasta pentru a fa­ o dată câ cifrele prevăzute lizarea lucrărilor ce urmea­ feţe pe care nu putem sâ le tant îl are Academia de Şti­ Dar aceasta este valabil nu m urilor, care sînt deosebit de
— au avut o puternică in flu ­ ce sâ se înţeleagă câ aceste In această privinţă tn planul ză sâ înceapă probabil în a­ comasăm sau să le lucrăm inţe Agricole. Tovarăşul Glo­ numai pentru bovine — care mari şi fac ca activitatea de
enţă negativă asupra activi­ prevederi nu sînt de loc ex­ cincinal rin t sub posibilităţile cest cincinal pentru construi­ corespunzător, mal bine sâ le san a prezentat ald unele Intr-adevăr constituie proble­ creştere a animalelor sâ fie
tăţii economice a întreprin­ traordinare, chiar dacă s-ar întreprinderilor agricole de rea a încâ două hidrocentrale cedăm cooperativelor sau sâ din preocupările Academiei ma cea mai importantă şi mai neeconomicâ Sâ reducem în­
derilor agricole de stat. De părea, pornind de la produc­ stat, mal ales dacă ţinem sea­ pe Dunăre, deci şl a două fie lucrate în cooperare cu în această direcţie. Trebuie greu de rezolvat — ci, în par­ deosebi consumul exagerat de
altfel, doresc 6â arăt aici câ ţiile mici realizate în 1970, câ ma de dotarea pe care aceste lacuri de acumulare care vor cooperativele agricole de pro­ sâ acţionăm cu mei multă te, şl pentru ol, unde, de furaje concentrate, care la în­
problema eficienţei economice ritm ul mediu anual de creşte­ unltAţi o vor avea, de efortu­ reţine o parte mare din apă ducţie. In cursul acestui an fermitate pentru rezolvarea asemenea, asiitâm la o stag­ treprinderile agricole de stat
nu a stat cum se cuvenea în re a producţiei globale ar fi rile pe care le facem pentru — se va reduce şi pericolul trebuie sâ se prezinte un aceste! probleme care are o nare a posibilităţilor biologice. este de neadmis. Dacă vom
centrul atenţiei tuturor con­ mare — cum este la întreprin­ a le asigura o bază materială Inundaţiilor în aceste zone program concret de măsuri importanţă deosebită pentru In ce priveşte porcinele, cu merge în continuare pe aceas­
ducătorilor şi lucrătorilor din derile de stat, de 10 la sută. ş! tehnică foarte puternică, Atrag atenţia asupra acestui spre a pune ordine şl în a­ progresul agriculturii noastre. toate câ *-au obţinut unele tă linie, practic va deveni im ­
întreprinderile agricole de Ţinînd însă seama de rezer­ de faptul câ în această perioa­ lucru spre a nu ne apuca sâ ceastA privinţă. Dumneavoastră ştiţi foarte rezultate bune în complexele posibilă realizarea programu­
•tat. Trebuie sâ spunem des­ vele de care am vorbit, nu ni dă vom rezolva probabil în facem unele lucrări care u l­ Am Insistat mal m ult asu­ bine câ fără seminţe de eli­ noi, modeme, n-am putea lui de dezvoltare a creşterii
chis câ multe din lipsurile şi se va mai părea câ pentru a condiţii mai satisfăcătoare pro­ terior se vor dovedi Inutile. pra folosirii raţionale a fon­ tă. de înaltă productivitate, spune câ problema este re­ animalelor.
deficienţele ce s-au manifes­ ajunge la aiemenea ritm uri blema seminţelor şl a îmbu­ Avem un program mare de dului funciar, cu tot ceea ce corespunzător fiecărei zone zolvată pe deplin, deşi avem
tat puteau fl evitate dacă con­ de creştere va trebui sâ fa­ nătăţirii raselor de animale. irigaţii — şi principalul be­ este legat de aceasta, pentru — şi acum şi sistemelor iri­ un început bun. Dacă vom Un tovarăş a vorbit aici de­
ducerea Departamentului în ­ cem adevărate salturi In agri­ De aceea, trebuie să ne pro­ neficiar al acestor lucrări vor câ. după părerea mea, de gate — nu vom putea sâ ob­ urmări realizarea programului spre necesitatea folosirii mai
treprinderilor agricole de stat cultură Realitatea este câ, cu punem sâ obţinem producţii fi întreprinderile agricole de aici trebuie sâ pornim ; a­ ţinem recoltele pe cere nl le pe care l-am stabilit, apelînd intensive a păşunilor şi im a ­
şi a ministerului ar îl acordat toate progresele mari obţinu­ sporite la toate culturile şi la stat. Directorii acestor între­ ceasta este problema princi­ propunem, nu vom putea sâ chiar şi la unele im porturi de turilor şi în general de utiliza
mai multă atenţie activităţii te în creşterea producţiei a­ toate produsele animaliere. prinderi trebuie sâ urmăreas­ pală de care depinde ca a­ ridicăm la nivelul dorit a­ animale de rasă, vom putea rea în hrana animalelor a fu­
concrete, soluţionării la tim p gricole, sîntem încă în urma Pentru realizarea acestor că Îndeaproape realizarea la gricultura noastră să-şi rea­ gricultura noastră. Noi am însă în cîţiva ani sâ rezolvăm rajelor fibroase şi suculente.
a problemelor ce le ridică m ultor ţâri cu agricultură sarcini trebuie sâ începem timp a acestui program, sâ lizeze cu succes sarcinile importat multe soiuri de se­ rapid problema în sectorul Cu toţii ştim câ In trecut în
munca de zl cu zl, dacă ar fi dezvoltată, câ va trebui sâ prin a asigura o gospodărire exercite un control perma­ mari care-1 stau în faţă. minţe ; am adus seminţe şl porcinelor. ţara noastră puţini crescători
fost moi aproape de conduce­ depunem Încă eforturi serioa­ mal Judicioasă a fondului fun­ nent în această privinţă, ast­ De asemenea, cred câ este în trecut, aducem ş! acum. Se pare — după cît ne asi­ de animale dădeau vilelor fu­
rea efectivă a unităţilor agri­ se pentru a lichida această ciar In primul rlnd, am în fel ca sistemele de irigaţii sâ necesar sâ studiem mai atent In 1970 am importat din U­ gură ministerul — câ în ce raje concentrate. Şi totuşi
cole de stat şi, în general, a râmînere în urmă. vedere Iruâmlnţarea tuturor fie executate în condiţiuni experienţa acumulată în or­ niunea Sovietică 150 000 tone priveşte păsările, lucrurile creşteam animale şi expor­
tam vite cu rezultate bune.
producţiei agricole In cadrul programului ge­ suprafeţelor. Subliniez aceas­ cit mai bune. Spun aceasta ganizarea fermelor de stat şi de griu de sâmînţâ. Dar am 6tau ceva mai bine. Este, in ­
M-am referit la cîteva defi­ neral de creştere a producţiei ta pentru câ, an de an, cirtd pentru câ este cunoscut câ sâ stabilim mai raţional mă­ mai făcut aceasta şi cu cîţi- tr-adevăr, şi un sector unde Cunoaşteţi câ se creştea un
cienţe care mi se par mai Im­ agricole, întreprinderile agri­ se face bilanţul final se vede multe din aceste sisteme au rimea lor spre a le crea con­ va ani în urmă ; nu a existat într-un an de zile, dacă se mare număr de vite în munţi,
unde din luna mai pînâ în
portante pornind de la faptul cole de stat vor continua 6â câ suprafeţe de m ii şi chiar încă deficienţe foarte serioa­ diţii sâ facă Intr-adevăr o Insă o preocupare pentru a Lirmâresc cum trebuie lucru­
că dezvăluirea deschisă a lip ­ deţină un rol preponderent ; zeci de m ii de hectare au ră­ se care dăunează bunei lor exDloatare raţională şi ştiin­ împrospăta, a îmbunătăţi şi rile, după un program precis, octombrie nu li se dădea n i­
mic altceva decît
păşunea,
surilor va contribui la lich i­ va creşte ponderea lor în for­ mas nelnsâmînţat'e din dife­ exploatări. De asemenea, tre­ ţifică a asigura producerea semin­ ‘ e pot obţine rezultate ra­ apa şi sarea. Creşteau vitele
darea lor, ne va permite sâ marea fondului central la ce­ rite motive ; fără sâ mai vor­ buie sâ luăm măsurile nece­ In plan sînt prevăzute mă­ ţei în ţară. Trebuie să fie pide. fără sâ se consume 1000 kg
stabilim cele mai bune măsuri reale, legume, carne, lapte şi besc de suprafeţele mari cu­ sare pentru a asigura buna suri de îmbunătăţire a dotă­ clar pentru toată lumea câ Pornind de la aceasta, este de concentrate pentru a în-
pentru îmbunătăţirea activi­ alte produse. In conformitate prinse In curţi, în Jurul graj­ întreţinere şl folosire a sis­ rii agriculturii. Practic, pînâ nu putem sâ facem o agri­ necesar ca întreprinderile a­ grâşa un viţel, cum se face
tăţii de viitor. Numai dacă vor cu prevederile planului, pro­ durilor, drumuri, care sustrag temelor de irigaţii. La m inis­ la sfîrşitul anului 1975. agri­ cultură pe bază de import de gricole de stat sâ stabilească, astăzi I De asemenea, cu to ţii
trage toate învăţămintele, atît ducţiile medii în întreprinde­ mii şi mîi de hectare din pro­ ter s-a creat o centrală spe­ cultura noastră socialistă in sâmînţâ. Trebuie sâ ne pro­ în primul rind pentru ele în­ ştiţi câ oile erau duse primă­
din ceea ce este bun — şi a- rile de stat vor trebui sâ ajun­ ducţia agricolă. Ştiţi Bine câ cială în acest scop, dar cred general — Iar întreprinderile ducem sâmînţa la noi în ţarul sele, măsurile ce se impun vara la pâşunat la munte, iar
vcm multe lucruri bune — cît gă la griu — la 3100 kg la pâmîntul este lim itat, şl deci câ şi întreprinderile agrico­ agricole de stat. chiar mai Avem rezultate bune la po­ pentru ca, în clţiva ani, sâ toamna coborite la şes — şi
şi din deficienţele şi lipsurile hectar, la porumb — la 4 250 este nevoie ca de pe fiecare le de stat vor trebui sâ ana­ devreme — vor dispune de rumb. deşi şi aici mai sint realizăm o îmbunătăţire seri­ aceasta permitea obţinerea u­
existente, întreprinderile a­ kg, floarea-soarelui — la 2 200 metru pătrat de teren sâ ob­ lizeze mai îndeaproape aces­ toată gama de maşini agri­ încâ multe rezerve şi posibi­ oasă a raselor de animale la nor venituri bune de pe urma
gricole de stat vor reuşi să-şi kg, legume — la 18 000 kg, ţinem producţie ! Sâ punem te probleme, sâ dispună ele cole pentru toate lucrările, lităţi de a îmbunătăţi In con­ toate speciile. In acelaşi timp creşterii oilor, se realiza o e-
realizeze cu succes marile sar­ lapte — la 3 250 litri, ouă — capăt risipei, luînd toate mâ- însele de forţele necesare bu­ inclusiv pentru strînsul tutu­ tinuare calitatea seminţelor. sâ creăm condiţii ca întreprin­ ficienţâ foarte mare. Oare
cini ce le revin în cincinalul la 203 bucăţi pe o găină, lină îu rile pentru gospodărirea şi nel întreţineri şi exploatări ror recoltelor. In acelaşi timp Avem forţe, sîntem in stare derile agricole de stat sâ poa­ chiar am uitat' experienţa a­
în care am Intrat ! (Vil aplau­ — 4 kg pe oaie. După cum ve­ folosirea raţională a fondului a sistemelor de Irigaţii. însă se Impune sâ asigurăm sâ producem orice seminţe, tă interveni şi» sprijini masiv ceasta a poporului ? De ce ;â
ze). Putem spune câ există deţi, nu sînt de loc producţii funciar ! Sub nici un motiv In acelaşi timp. se impu­ o folosire mal raţională a dar există încâ neglijenţă in cooperativele agricole şi lec­ credem câ tot ceea ce s-a fă­
toate condiţiile pentru aceas­ care sâ reprezinte un nivel să nu mai admitem sâ existe ne sâ luăm toate măsurile tractoarelor şî maşinilor a- acest domeniu. Cîteodatâ e- torul particular In îmbunătă­ cut în trecut este prim iliv,
ta ; avem îndeosebi cadre cu o prea ridicat, mai ales dacă suprafeţe neînsâmlnţate I Nu­ pentru a folosi cu rezultate grîcole. Pînâ la urmă tre­ xistâ, ca sâ zic aşa. o concu­ ţirea întregului efectiv de a­ depăşit, şi să adoptăm in
bogată experienţă — peste ţinem seama câ in aceşti ani mai dacă s-ar intîmpla ca în cit mai bun« terenurile iri­ buie sâ Înţelegeţi, tovarăşi, renţă râu înţeleasă, chiar in nimale. Este prevăzută în a- schimb soluţii care ne împie­
cadrul Academiei de Ştiinţe
160 000 de muncitori perma­ peste 30 la iută din suprafa­ luna august sâ survinâ cala­ gate. spre a obţine — cum câ menţinînd un număr ma­ ceastâ privinţă o consfătuire, dică sâ asigurăm o creştere
nenţi. tehnicieni şi ingineri — ţa arabilă a agriculturii de m ităţi care sâ distrugă totul, s-a mai spus aici — două re de tractoare şi maşini pe Agricole, al unităţilor sale, am adoptat încâ de acum un eficientă a efectivelor de a­
în Joc sâ existe o coeziune,
care reprezintă o forţă puter­ stat va fi irigată şi deci în doar atunci s-ar putea conce­ culturi pe an, sau. în cel mai care le folosiţi la numai ju ­ o unitate şi o colaborare an, la plenara Comitetului nimale şi ne duc la scumpirea
nică în agricultura noastră so­ producţiile medii de care am pe sâ nu obţii o recoltă bună râu caz. trei culturi la 2 ani, mătate din capacitatea lor strînsâ nu numai între lucră­ Central, un program dar du- continuă a preţului de cost
sau chiar mal puţin — a­
cialistă de stat. Dacă vor acţio­ vorbit mai înainte sînt cuprin­ — deşi chiar şi în aceste con­ atunci cind am pus culturi ceasta va greva asupra pre­ torii din cadrul academiei pâ cite ştiu s-a făcut puţin al cărnii, al laptelui, al pro­
d iţii se mai pot semăna unele
na cu toată fermitatea pentru se şi recoltele obţinute pe su­ legume de toamnă, p.lant^ fu­ care au o durată mal mare ţului de cost, va reduce efi­ şi' din fermele sau staţiunile pentru realizarea Iui. Nu tre­ duselor animaliere ? rog
de vegetaţie. In orice caz, a­
lichidarea neajunsurilor şi per­ prafeţele irigate, Aşa cum cienţa economică şl benefici­ ei. dar chiar între aceştia şi buie sâ aşteptăm însă nicî o foare serios pe toţi tovarăşii,
fecţionarea întregii activităţi, ne-a arătat experienţa multor rajere — şi tot se obţine ce­ sigurarea de masă verde si ile, deci va micşora şi posi­ cei ai întreprinderilor de stat conferinţă pentru a trece la ministerul sâ schimbe cu ho-
întreprinderile agricole de stat întreprinderi de stat, se pot va. Sâ luăm toate măsurile de siloz trebuie sâ se reali­ pentru a rezolva cit mai co­ rezolvarea acestor probleme. tărîre acest curs şi sâ asigu­
vor reuşi sâ înfăptuiască în obţine nu 4 000 ci 5 000 şi îneît chiar atunci cînd se ivesc zeze în viitor — acolo unde bilităţile ca oamenii muncii, respunzător şi eficace aceas­ Acestea sînt sarcini ale M i­ răm folorirca raţională a pă­
bune condiţiuni ‘.arcinile ce chiar 6 000 kilograme porumb calamităţi — dacă e nevoie — avem irigaţii — îndeosebi inclusiv directorii, să realize­ tă problemă. nisterului Agriculturii. Indus­ şunilor şi fînaţurilor. Avem 4
Je revin pe baza Directivelor la hectar, în terenuri neiriga­ sâ insâmînţâm o dată, de două din cultura a doua. ze venituri mal mari ca ur­ triei Alimentare. Silviculturii milioane de hectare de păşuni
Congresului al X-lea al parti­ te. De aceea, cînd am vorbit ori, de trei ori, dar să facem De asemenea, ţinînd seama mare a creşterii beneficiilor. Este în pregătire un pro­ şi Apelor şi nu se mai poate şi fînaţuri, care nu dau nici 30
dului ! Si eu am ¡convingerea la iritîlnirca cu cadrele din ca pămîntuj sâ dea producţie! de faptul câ rezultatele obţi­ Totuşi eu consider câ 60 de gram general pentru produce­ da vina pe nimeni, deoarece la sută din randamentul pe
câ vor face aceasta ! (Aplauze agricultura judeţului Ialomiţa, In agricultură, in afara unor nute pînâ acum pe terenu­ hectare la un tractor este pu­ rea tuturor seminţelor în ţară. cei care trebuie sâ rezolve care ar putea sâ-1 dea, în timp
El urmează sâ fie dezbătut
puternice, prelungite). referindu-mâ la cooperative, cazuri excepţionale, nu tre­ rile irigate sînt încâ slabe, ţin, mal cu seamă acum cînd în următoarele cîteva luni cu problema sînt numai şi numai ce anual reducem suprafeţele
autopro­
combine
buie sâ luăm in considerare
avem şi
este necesar ca. împreună cu
am spus câ In Bărăgan fără calamităţile decît pentru recu­ Academia dc Ştiinţe Agricole, pulsate. care execută toate un larg activ de oameni de cei care lucrează in agricul­ arabile spre a mări terenurile
Stimaţi tovarăşi, o producţie de 8 000 kg la perarea cheltuielilor efectuate cu toţi SDecialiştii din între­ lucrările de strtns la g.rîu. ştiinţă şi de «pecialişti din a- tură, în frunte cu m inistrul şi cultivate cu furaje. Am ajuns
hectar pe terenuri irigate nu pînâ la ultim ul inginer, 2 0 0- pînâ acolo incit in acest cin­
Cunoaşteţi prevederile ac­ cu reînsâmînţarea suprafeţe­ prinderile de stat, apelînd e­ floarea-soarelui, porumb şi griculturâ, peptru e stabili tehnist, medic veterinar, lu­
tualului cincinal, pe care, aşa putem sâ vorbim de eficienţa lor respective ; de pe fiecare ventual şi Ja anumiţi specia­ alte culturi. Practic nu se va toate măsurile necesare înde­ crător şi ţăran. Pentru câ, cinal întreprinderile agricole
CLim arntă rezultatele prime­ irigaţiilor in agricultura. Dar suprafaţă de teren trebuie sâ lişti străini, sâ punem cît mai putea aduce Justificarea p lin irii acestei sarcini deose­ pînâ la urmă, numai acţio- de stat să-şi propună sâ dea.
pentru întreprinderile agrico­
lor luni, am început sâ-1 rea­ le de stat nu ne putem m ul­ obţinem producţie şi sâ fa­ mai repede la punct comple­ — care a fost întemeiata pî­ bit de importante. nind cu toţii împreună, vom din această cauză, mai puţin
lizăm cu succes. Continuînd ţumi cu fi 000 kg la hectar ; cem totul pentru a realiza a­ xul de măsuri agrotehnice nâ acum — câ folosim tnac- Dar, dacă Academia de putea rezolva corespunzător griu decit au dat in cincinalul
politica de dezvoltare în ritm trebuie sâ pornim de la 10 000 cest lucru ! corespunzătoare fiecărei cul­ toarele şi la strînsul recoltei, Ştiinţe Agricole are un rol această problemă de interes trecut. Consider câ va trebui
susţinut a industriei, vom a­ kg în sus. Numai atunci vom Este necesar sâ acordăm turi în condiţiile de irigare. deoarece vom realiza aceasta important în producerea de naţional de care depinde pro­ sâ revedem această problemă,
corda, in acelaşi timp, o mai putea sâ spunem că agricul­ mai multă atenţie lucrărilor Sâ creăm şi soiurile de cu o combină care execută noi soiuri ~ a elitelor cum s t u l agriciilLirii noastre so­ pentru câ nu putem sâ dim i­
marc atenţie progresului agri- tura dc stat foloseşte raţional de desecări şi îndeosebi li­ plante necesare spre a putea de tneî ori mai rapid strîn­ se spune — apoi în înm ulţi­ cialiste. (Aplauze pulernice). nuăm cantităţile de grîu pe
CLiltiirii. Noi pornim de la fap­ şi eficient irigaţiile. Mă refer chidării băltirilor de pe te­ sâ obţinem o eficienţă cores­ sul recoltei decît actuala rea şi în asigurarea seminţei Tot în ce priveşte întreprin­ care întreprinderile de stat
tul câ în condiţiile României la Bărăgan, Cimpia Dunării, renurile agricole. Este adevă­ punzătoare de pe aceste te­ combină C-3. Aceasta în­ de masă rolul cel mai impor­ derile agricole de stat. consi­ trebuie sâ le asigure la fon­
socialiste agricultura repre­ Dobrogea, pentru câ, fireşte, rat, cind treci pe lingă la­ renuri irigate. Ştiţi bine că seamnă câ fiecare combină tant revine întreprinderilor a­ der câ este necesar sâ mai dul central. Să folosim raţio­
zintă — alături de industrie situaţia poate fi diferită în nuri, nu-ţi poţi da întotdeau­ un hectar irigat ne costă înlocuieşte 3 tractoare şi gricole de stat. De altfel, a- supun atenţiei dumneavoastră nal păşunile, fînaţurile. toate
— o ramură de bază a eco­ alte zone. na seama de proporţiile a­ 15-16 000 lei -— şi sc prevede deci. în fapt. încărcătura pe ceastâ obligaţie s-a înscris unele probleme din sectorul celelalte nutreţuri, fibroase,
nomici noastre, câ numai dez­ La legume, o recoltă de cestor băltiri. Ele însă ajung sâ ajungă la 18-20 000 le i; tractor scade şl mai mult, chiar în actul lor constitutiv zootehniei. In primul rind, suculente, grosiere, sâ le pre­
voltarea armonioasă — atît 18 000 kg la hectar — ţinînd cîteodatâ la 20-30 la sută din întreţinerea lucrărilor de iri­ ajungindu-se la o încărcare dar, din păcate, nu a fost dusă doresc sâ mă refer din nou la gătim bine. Sâ nu se mai dea
a industriei cît şi a agricul­ seama de faptul câ avem toa­ suprafaţa respectivă — şi, in gaţii costă de asemenea cu totul nerationalâ, neeco- la îndeplinire cum trebuie. In crearea combinatelor-gigant. aceste nutreţuri — cvim se mui
face chiar şi în întreprinde­
turii — poate asigura progre­ tă su'prafaţa irigată, de meca­ fond, sînt terenuri de pe ca­ scump ; ca atare aceste lu­ nomicâ. Eu rog pe toţi tova­ ît'rinsâ legătură cu unităţile Consider câ exagerăm mer- rile de stat — aşa cum sînt
sul în I reci 5 noastre societăţi nizarea realizată, de cantita­ re nu obţii nici 0 recoltă, crări se justifică numai da­ răşii. inclusiv conducerea Academiei de Ştiinţe Agrico­ gînd pe această cale ; chiar luate din cimp ! Sâ le facem
socialiste, ridicarea bunăstării tea de îngrăşăminte pe care deşi s-o depus muncă, s-a în- că vom obţine cel puţin o ministerului, sâ ţină seama le, întreprinderile agricole de în sectorul de porcine va tre­ o prelucrare, o preinduslria-
poporului nostru. (Aplauze o dăm de pe acum — este cu sâmînţat. De aceea, eu cer dublare a producţiei pe aces­ de aceasta. Sâ stabilim o în­ stat trebuie sâ asigure produ­ bui să nu mai mergem pe ast­ lizare, dacă se poate spune
puternice). m ult sub posibilităţi — şi de tuturor lucrătorilor din între­ te suprafeţe, fată de cele ne­ cărcare optimă îneît sâ pu­ cerea şi înmulţirea seminţelor, fel de construiţii. Cu atit mai aşa, să introducem bîostimu-
Pentru a ilustra preocupa­ aceea vor trebui luate toate prinderile agricole de stat sâ irigate. tem face lucrările la timp. alît pentru nevoile lor, cit şi m ult nu trebuie sâ admitem
Tn definitiv, un tractor de-al
Tot în legătură cu folosi­
rea partidului şi statului dc masurile pentru a obţine can­ se apuce serios de treabă rea raţională a fondului fun­ nostru, de 65 CP poate exe­ pentru necesarul cooperative­ ca complexele intercooperatis- latori, anumite substanţe chi­
lor, al întregii agriculturi. Sis­
mice şi tot ceea ce este nece­
a asigura dezvoltarea agricul­ tităţi simţitor sporite. pentru a lichida această sta­ cuta vara, In două schimburi temul pe care-1 preconizăm le sâ depâşeaicâ 20—30 000 sar spre a obţine rezultate cit
turii. mă voi referi numai la A vorbit aici directorul în ­ re de lucruri. Ştiu. se poate ciar. este necesar ca între­ minimum 5 hectare arături în acest sens în planul ce-1 de capete. Este neraţionalâ şi mai bune în hrânirea anima­
faptul câ In anii 1971 — 1D 7.r) treprinderii agricole de stat ca cineva sâ spună câ pentru prinderile de stat sâ acorde nejustâ tendinţa care a fost
De zî. Deci ca să ari 56 de
au fost alocate din fondurile din Valea Jui Mihai, care a aceasta este nevoie de ma­ mai multă atenţie lucrărilor ha cit este azi încărcătura tn vom adopta porneşte tocmai imprimată de sus, de a se lelor. Este necesar ca Ministe­
de la aceste principii între­
statului 00 de miliarde lei arătat câ obţine 9 kg lină pe şini Nu numai cu maşini se de combatere a eroziunii so­ suprafaţă arabilă înseamnă prinderile agricole de stat ur­ crea complexe de 150 000 de rul Industriei Chimice râ dez­
pentru lucrările de investiţii oaie, la un efectiv mare — poate face aceasta. Dacă lului şi in general lucrărilor câ le realizează în 11 zile. A­ mează sâ joace un rol impor­ porci, pentru câ s-a constatat volte baza de producere a
în agricLilturâ — de peste 2 de 10 000 de oi. Sînt şi în Do­ m-aş referi la cei 150-160 de de fertilizare a pâmîntului. tant în această direcţie — şi câ aceste complexe sînt greii biostimulatorilor şi altor sub­
ori mai mult decît in cincina­ brogea întreprinderi agricole mii de lucratori permanenţi Fireşte, se pot aduce critici tunci în restul tim pului, ce va trebui sâ luăm toate măsu­ de exploatat, de stâpinît ; stanţe chimice necesare pen­
va mai face ?
Sâ privim
lul trecut. Dacă vom adăuga de stat şi cooperative care ob­ din întreprinderile agricole în legătură cu faptul câ u­ deci lucrurile ceva mai gos­ rile ca, în următorii ani, sâ chiar la complexele pe care tru furajarea animalelor. Tot­
la aceasta şi investiţiile care ţin cîte 7, B şi chiar 9 kg lină de stat. numai cu ei se pot nele maşini agricole nu co­ rezolvăm In mod radical pro­ le avem la unităţile de stat odată, va trebui sâ revedem
urmează să fie făcute de coo­ pe cap de oaie, la turme de executa toate aceste lucrări. respund acestor condiţii, dar podăreşte, mai economic. Pu- blema seminţelor pentru toa­ — unde sint condiţii mai bu­ programul de producere a
perativele agricole de produc­ 5—IQjOOO oi. Or, este posibil Aşa face orice gospodar, ori­ asemenea critici trebuie aduse neti-vâ In situaţia câ nu sîn- te culturile — de cereale, plan­ ne — aţi văzut câ consumu­ drojdiei furajere şî, în gene­
ţie din fondurile proprii, vom sâ spunem câ avem rezultate ce fermier, oricine doreşte sâ şi acelor întreprinderi agri­ teţi directori şi şefi de fer­ te tehnice, legume. rile sînt de 5,5 unităţi n utri­ ral, sâ intensificăm aplicarea
mă num iţi de minister — ci
ajunge la peste 100 de m iliar­ bune cu media de 4 kg de lînâ obţină de pe pâmîntul său cole de stat si Ministerului câ de fapt ^înteţi puşi în a­ tive pe kilogramul de came programului de producere pe
de dc lei investiţii in acest pe care ne-o propunem sâ o o producţie bună. Este ne­ A griculturii, Industriei A li­ In acelaşi timp, va trebui de porc greutate vie, cind ar cale industrială şi de prelu­
cincinal, aproape de 2 ori cit realizăm în 1975, sau cu pro­ voie sâ acţionăm cu hotârîre, mentare, Silviculturii şi Ape­ ceste posturi de răspundere sâ dezvoltăm relaţiile cu alte trebui sâ fie de cel mult crare într-un sistem unic a
de către clasa muncitoare, ca­
totalul investiţiilor pe întrea­ ducţia de lapte de 3 250 litri sâ luăm măsuri eficace pen­ lor care admit sâ se lucreze ţâri, atît pe linia ştiinţei cît 3—3,5. tuturor resurselor furajere pe
ga economic din primul cin­ la o vacă, cind avem de pe tru realizarea nivelărilor. cu asemenea maşini, contri­ re v-a încredinţat sâ gospo­ şi a schimbului de «âmînţâ. Va trebui ca în înseşi com­ care le avem în ţară
dăriţi o parte a avuţiei, a
cinal al României (Vii aplau­ acum ferme care depăşesc cu Vom avea. desigur, şi utila­ buind la dezvoltarea eroziu­ proprietăţii întregului popor, Sâ cumpărăm, dar sâ şi vin­ plexele actuale sâ facem o or­ In această privinţă rog ca
ze). mult această producţie ? Pen­ je. dar nu trebuie sâ stăm şi nii şi degradarea solului. care este şi proprietatea dem sâmînţâ ! Sâ ne speciali­ ganizare mai bună, iâ le lm - fiecare colectiv de întreprin­
O atenţie deosebită se va a­ tru întreprinderile de stat a­ sâ aşteptăm numai aceste u­ Trebuie sâ punem in mod dumneavoastră, a tuturor sa­ zăm la anumite soiuri şl hi­ pârţim pe ferme mai mici, cu dere de stat şi de fermă sâ
corda realizării programului ceste producţii sînt încâ mici. tilaje, ci sâ acţionăm cu toa­ hotârît capăt acestor stări de lariaţilor I In această calita­ brizi pe care sâ-i şi expor­ o conducere specifică, chiar înţeleagă câ trebuie sâ ac­
naţional de irigaţii, de dese­ In ce priveşte efectivele de te mijloacele pe care le a­ lucruri ! In acest scop se im ­ te, gindiţi-vâ cum sâ gospo­ tăm, eumpârind In schimb alte cu anumită autonomie finan­ ţioneze fără a aştepta ordi­
cări şi lucrări de combatere a animale, sc prevede ca ele îâ vem la îndemînâ Deci, pro­ pune sâ asigurăm în cel moi dărim mai bine mijloacele ce soiuri, şî sâ facem, intr-ade­ ciară, pentru a putea condu­ ne de undeva de sus, deoa­
eroziunii solului. Cunoaşteţi a- ajungă, in 1075, la peste blema desecărilor, a lichidă­ scurt timp gama de maşini le aveţi la îndemînâ spre a văr, o treabă gospodărească. ce mai bine aceste ferme. In rece aceasta este una din
ce«t program, el urmează sâ ) 000 000 de capete de bovine, rii bălţilor, a nivelărilor tre­ corespunzătoare pentru astfel obţine maximum de efici­ Sâ Înţelegem câ asigurarea general, va trebui să analizăm problemele deosebit de im ­
fie dezbătut înlr-o consfătui­ din care vaci circă 500 000 ca­ buie sâ constituie o preocu­ de lucrări. Consider câ între­ enţă. cu minimum de cheltu­ seminţelor corespunzătoare serios situaţia şi sâ nu mai portante pentru creşterea a­
re pe ţară. probabil în luna pete, reca ce va însemna, la pare zilnică, deosebii de im­ prinderile de stat. fermele a­ ieli. Atunci veţi acţiona ca constituie o obligaţie nem ijlo­ mergem pe linia organizării nimalelor în România. Cred
mai, pentru a putea sa luăm suprafaţa agricolă a întreprin­ portantă. pentru câ de re­ gricole, ministerul au suba­ adevăraţi proprietari şi pro­ cită a conducătorilor unităţi­ de complexe-gigant: (Aplauze). câ dacă vom ţine seama de
măsurile cele mai corespun­ derilor de stal, circa 50 dc zolvarea ei depind, folosirea preciat această problemă, nu ducători ai bunurilor poporu­ lor agricole, a ministerului. Cu atit mai m ult este valabil toate acestea, vom pulea sâ
zătoare în vederea realizării taurine pe suta de hectare a­ în întregime a tuturor supra­ au acordat atenţie experien­ lui, ca adevăraţi comunişti, Trebuie sâ asigurăm periodic, aceasta în ce priveşte creşte­ realizăm în bune condiţiuni
în întregime a sarcinilor deo­ gricole, din care 25 de vaci. feţelor şi obţinerea de recol­ ţei noastre din trecut în a­ în Întreaga agricultură, reîn­ rea vacilor. Dacă la îngrâşâ- sarcinile pe care le au între­
sebit dc importante ce se pun Consider câ. pentru sectOQil te mari cest domeniu ; nu folosim a- ca oameni conştienţi de ro­ noirea generală a seminţelor, torii, unele ferme mai mari prinderile agricole de stat în
in acest domeniu şi care vor de stat, această creştere nu Pe drept cuvînt s-a arătat ceastâ experienţă. în schimb lul şi răspunderea ce vă re­ la 3—4 ani, maximum 5 ani, — pînâ la 1000 de capete — sectorul zootehnic în acest
avea rol de seamă în dezvol­ poate sâ ne mulţumească, de­ aici de către unii tovarăşi aşteptăm sâ vină nu ştiu ce vine în societatea de azi ! (A­ dacă vrem sâ avem recolte sînt poate acceptabile, deşi cincinal. Şi sînt convins câ
tarea de ansamblu a agricul­ oarece ştiţi cu toţii câ o agri­ — printre care şi de tova­ organizaţii speciale sâ ne e­ plauze puternice). bune. In ace*t spirit se în­ şi aici, după părerea mea, lu ­ vom pulea face aceasta ! (A ­
xecute asemenea lucrări. Nu,
tu rii româneşti. cultură avansată nu poate fi răşul director el întreprinde­ S-au adus aici critici Juste tocmeşte programul de care crurile sînt greu de ţinut în plauze puternice)
şi s-au formulat, de aseme­
In acest cincinal, agricultu­ concepută fără o zootehnie a- rii agricole dîu Insula Mare tovarăşi. această problemă nea. cerinţe îndreptăţite faţă am vorbit’, inclusiv legea ca­ mină, cu atît mai mult nu Tre­ In consfătuire s-au făcut
rii i se vor asigura cantităţi vansatâ. a Brăilei — câ este necesar trebuie sâ eadâ în sarcina re va reglementa obligaţiile buie sâ încurajăm cooperati­ un şir de propuneri şi de c ri­
privind atit producerea cît şi
m ult mai mari de îngrăşămin­ La porci vom ajunge la o si­ sâ se termine lucrările din fiecărei ferme, a fiecărei în­ de Ministerul Industriei Con­ Înlocuirea periodică a semin­ vele agricole sâ facă acest lu ­ tici îndreptăţite cu privire Ia
te şi alte substanţe chimice. tuaţie mai bună, la circa incintele îndiguite Intr-ade- treprinderi de stat ! Ajutorul strucţiilor de Maşini. In le­ cru în viilor. In ce priveşte profilarea şi specializarea
Potrivit prevederilor planului, 3 500 000 dc capete. La ovine vâr, noi am realizat foarte dinafară trebuie să constea gătură cu aceasta aş dori să ţei (Aplauze). fermele de vaci, cel mai bine
In ce priveşte
programul
aceste cantităţi vor fi de pe­ există însă un plan mai mic multe îndiguiri. Deşi ne-au în anumite îndrumări tehni­ reamintesc câ ar fi fost bine naţional privind creşterea a­ este ca ele sâ aibă 500—700 mai bună a producţiei, la o
ste două ori mai mari dceît decît ceea’ ce avem astăzi, sub costat destul dc scump, sînt ce şî în unele utilaje Tre­ sâ se vadă şi cum sînt folosi­ nimalelor şî realizarea preve­ de capete şi sâ nu depăşeas­ mai bună aşezare şi o mai
în cincinalul trecut. I 600 000 capete. Este în orice mii de hectare care au ră­ buie sâ luăm toate măsurile te capacităţile de producţie derilor care revin întreprin­ că, decît în mod excepţional, raţionată rotaţie a culturilor ;
Ca urmare a îmbunătăţirii caz necesar ca la această spe­ mas nefolosite datorită fap­ pentru executarea acestor lu­ ale Ministerului Agriculturii, s-a arătat câ nerea liza ren in
1000. Mai m ulţi tovarăşi care
bazei tchnico-matcriale a agri­ cie sâ ajungem la sfîrşitul a­ tului că cei care au executat crări. Dacă vom folosi toată Industriei Alimentare, S ilvi­ derilor agricole de stat. do­ au vorbit aici au spus câ pi- bune condiţiuni a rotaţiei
resc sâ arăt câ este necesar
culturii, se prevede sâ reali­ nului 1975 la un efectiv de lucrările de îndiguire respec­ forţa de muncă pe care o a­ culturii şi Apelor, care are sâ analizăm foarte serios si­ nâ la urmă trebuie urm ărit culturilor a contribuit la d i­
zăm o creştere subîtanţialâ a 1 800 000 de capete, creşterea tive nu au fost oblicaţi sâ e­ vem în comunele, în satele vreo 22 de întreprinderi, o tuaţia din acest sector, ea fiecare animal în parte. Or, minuarea producţiei agricole,
producţiei agricole, vegetale trebuind sa se realizeze în­ xecute toate nivelările, sâ noastre, vom putea combate centrală pentru producţia de fiind şi mai nemulţumitoare in aşa-2iia stabulaţie liberă înlăturarea neajunsurilor ca­
maşini şi piese de schimb,
şi animale. In 1975, producţia deosebi la oile cu lînâ fină şi sconta toate rădăcinile. Se eroziunile şi degradările de decit cea existentă in «.proble­ — aşa cum am auzit câ s-a re s-au semnalat în această
dc cereale, legume, plante teh­ semifinâ. In acelaşi timp, sa va spune poate câ e greu sâ pe sute şi sute de mii de hec­ precum şi alte cîteva sute de ma seminţelor de cereale şi privinţă depinde, pînâ la ur­
nice. struguri şi fructe, pre­ folosim păşunile pe care le se facă aceasta. Desigur, nu tare anual ateliere mecanice Aceste uni­ plante Tehnice. Am rămas cu introdus in judeţul Brăila — mă, de fiecare fermă şi mai
tăţi. care nu o dotare destul
cum şi producţia de carne, deţin astăzi întreprinderile a­ este uşor. dar dispunem de Tot in legătură cu proble­ de bună, pot sâ ajute la rea­ mult in urmă în re priveşte vaca singură trebuie sâ înve­ cu senmâ de conducerile în-
lapte şî produse lactate, de gi icole de stat in zonele de mijloacele necesare şi trebuie ma folosirii raţionale a fon­ îmbunătăţirea raselor dc ani­ ţe sâ se ducă sâ mânînce, sâ
lizarea unor sarcini
privind
ouă, lină şi altele trebuie să munte spre a creşte un număr să realizăm aceste lucrări, dului funciar aş dnri sâ sub­ înzestrarea agriculturii cu o' male şi ridicarea potenţialu­ înveţe sâ se culce, sâ înveţe
sâ meargă la muls ; este greu
crească în mod substanţial mare de oi ţurcane Dc ase­ pentru câ am cheltuit mulţi liniez necesitatea acordării serie de maşini agricole ; în­ lui lor biologic. Avem rase de de conceput ^.â poate fi asi­ taminuaţ*.- in .pag. {a: '3-a)
spic a asigura aprovizionarea menea, la pasările ouâtonre. bani cu îndiguirile. Ne-a cos­ unei atenlii soorite fertiliză­ deosebi in zootehnie, ele pot animale care au început să-şi
in bune condiţiuni a popu­ creşterea nu este suficientă, tat în medie cam 7 000-0 000 rii solului, prin folosirea e­ gurată o asemenea „educaţie“
A