Page 91 - Drumul_socialismului_1971_02

D R U M U L S O C IA L IS M U L U I « N r . 5 019 • S IM B A IA 27 F E B R U A R IE 1971 3

CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

din agricultura de stat de re­ Tn această ordin« da Idei agrlcole de stat, oa, !n gene­ notat ceva, sâ noteze a­ ducem la un sfert aparatul ferme cît şi 1« întreprinderi, Indochina sâ fie lăsate să-şi
zultatele obţinute In produc­ doresc sA subliniez necesita­ ral, măsurile de reorganizare colo seara cînd se duce ministerului. (Aplauze prelun­ tn organele de conducere co­ rezolve problemele fără nici
|U«H*tt C*W .fâG • I«| ţie (Aplauze). Veniturile fie­ tea de e se asigura nueî m ul­ a conducerii agriculturii au la culcare, nu sâ stea toată gite). lectivă pe secretarii de partid un amestec dinafară. Consi­
cărui lucrător trebuie să poa­ tă atenţie condiţiilor de via­ drept scop sâ apropie şi mai ziua sâ facă fişe şl parafişe. In acest fel trebuie Înţe­ ca membri cu toata dreptu­ derăm câ nimic nu va putea
tă creşte In raport direct cu tă, de muncă ale lucrătorilor m ult conducerea centrală a (Aplauze). Nu avem nevoie leasă conducerea din partea rile, care aâ-şi asume şi el infringe voinţa de luptă a a­
treprinderilor agricole de sporirea producţiei la hectar din unităţile agricole. In a­ aoestuf sector de unităţile de de h irtii ; hîrtiile nu pot fi departamentului şi a ministe­ toată răspunderea In luarea cestor popoare, în ciuda o ri­
stat. care trebuie sâ aibă şi să scadă plnâ la un anu­ ceastă privinţă răspunderi producţie. Ele pornesc de la mlnoate I Avem nevoie de rului — în sensul de a rea­ holâririlor dar şi pentru înde­ căror eforturi m ilitare aceste
rolul principal în profilarea m it punct dacă nu se reali­ importante revtn Uniunii faptul câ unitatea de produc­ piine, de carne, de lapte, de liza îndrumarea generală, de plinirea sarcinilor ce revin state îşi vor redobîndi inde­
şi specializarea unităţilor pro­ zează producţia planificată. Sindicatelor Agricole, dar ei ţie de bazâ este şi trebuie sâ produse agroalimentare — şi a acorda ajutor practic aco­ fermelor sau întreprinderilor pendenţa, se vor putea dez­
prii şi în rotaţia culturilor Am în vedere să introducem directorilor de întreprinderi râmînâ ferma, deoarece aco­ sarcina lucrătorilor din agri­ lo unde oamenii nu reuşesc de stat. (Aplauze pulernice). volta conform voinţei lor !
Intre ferme, precum şi tn — corespunzător condiţiilor agricole şl şefilor de ferme. lo se hotărăşte pînâ la urmă cultură este sâ lealizeze a­ singuri sâ găsească soluţii, In acest spirit cred câ ar (Aplauze puternice). Am dori
dezvoltarea cooperării cu din întreprinderile de stat — Trebuie să ne Îngrijim se­ soarta producţiei. De aceea ceste produse I de a lucra cot la cot cu ei da­ fi bine sâ ne gândim şi la sâ se realizeze aceasta cit mai
alte ferme, inclusiv cu coope­ sistemul acordului global, ast­ rios de rezolvarea unor pro­ trebuie sâ acordăm toată a- Este necesar sâ luăm mă­ că e nevoie, inclusiv la anumite Îmbunătăţiri In con­ eurind şi am fi bucuroşi da­
rativele agricole de produc­ fel ca, *in raport cu fiecare bleme privind locuinţele, mal tenţla organizării fermei, mă­ suri serioase pentru partici­ cîmp. Câutînd şi găsind solu­ siliul de conducere al depar­ că 8-ar ajunge la o soluţie
ţie din zona lor Este necesar tonă de produs, lucrătorul, cu seamă pentru cel care rim ii ei din toate punctele parea la executarea lucrări­ ţii împreună, nu numai tamentului, în sensul atragerii politică în această direcţie.
ca acestei probleme sâ-i a- mecanizatorul, inclusiv ingi­ stau la ferme, pentru ingi­ de vedere, încadrării cu oa­ lor necesare a tuturor lucră­ inspectînd, numai astfel vom intr-o măsură mal mare a u­ Doresc să reafirm simpatia
şl solid.iritatea noastră
faţă
cordâm o atenţie mult mai nerul să poată să primească nerii şi specialiştii care nu meni corespunzători. îneît torilor din I.A.S. Atunci cînd realiz.a o bună conducere ! nor conducători de întreprin­ de popoarele Indochinei şi sâ
deri de stat în conducerea a-
m are; dacă nu putem reali­ plata corespunzătoare. Dacă sînt din localităţile respecti­ sâ-$i poetâ realiza în condi- trebuie strinsâ recolta, de e­ (Vii aplauze), lată in ce spi­ ccstui departament. Totodată, menţionez câ vom sprijini tot
za aceasta în cadrul unităţi­ în loc de 5 tone va realiza ve. Să asigurăm rezolvarea Viuni bune sarcinile ce-i re­ xemplu. sâ fie închise toate rit înţeleg câ trebuie îmbu­ cred câ ar fi deosebit de util tim pul lupta lor dreaptă
lor proprii — deşi acum În­ 8, să primească o plată în acestor probleme fie <prin vin. birourile — şi dacă se poa­ nătăţită şi activitatea de con­ sâ adoptăm practica ca, a­ (Aplauze puternice).
treprinderile de stat sînt raport cu această cantitate, construirea unor locuinţe de In acelaşi tim p întreprin­ te s» cele de la minister — ducere a ministerului. Aces­ nual, sâ organizăm o consfă­ In ce priveşte situaţia din
tea sint in sensul hotărîrilor
destul de mari. au între fireşte. împărţind Ia toţi cei către stat, fie prin acordarea derea trebuie sâ fie văzută ca iar toată lumea sâ meargă recentei plenare a Comitetu­ tuire a tuturor directorilor în­ Orientul Apropiat, am înregis­
jos, la muncă. (Aplauze). Nu
un organ de producţie şi nu
1 000-2 000 ha. unele şi mai care au concurat la această de credite pentru ca salaria­ ca unul de îndrumare gene­ trebuie sâ se aştepie ca sâ lui Central — hotâriri care treprinderilor agricole de stat trat şi noi paşii făcuţi tn d i­
mult — să apelăm şi la coope­ realizare pe măsura aportului ţii respectivi să-şl construias­ rală, cum au fost inspectora­ vină alţi oameni ai muncii privesc toate ministerele, nu şi a altor cadre de conducere recţia unei soluţii politice, am
că case proprii. (Aplauze). Şi
rarea cu cooperativele agricole fiecăruia la obţinerea celor pentru că ştiu că sînt tele. Atrag atenţia asupra a­ din oraş sâ execute lucrările, numai agricultura. (Aplauze). din acesta unităţi. Acenstâ remarcat cu salisfacţie o se­
de producţie pentru a putea 3 tone In plus. Se vor realiza m ulţi oare doresc să-şi facă cestei probleme pentru câ iar lucrătorii I A S.-ului sâ Ţinind seama de noile sar­ consfătuire sâ devină de fapt ric do propuneri ale guvernu­
forul suprem de aprobare a
asigura într-adevâr o mat 10 tone în plus. cei care au case proprii, opinez pentru s-ar putea pe undeva să se stea în birouri şi sâ întoc­ cini ce revin întreprinderi­ planului agriculturii de stat, lui Republicii Arabe Unite
care merg in această direcţie.
bună raionare, o folosire ju ­ contribuit la aceasta să pri­ această cale. Ştiu. de aseme­ alunece pe această cale Noi mească h irtii. Cred câ, atunci lor agricole de stat. de pro­ al adoptării măsurilor pri­ Trebuie sâ spunem că nu pu­
dicioasă a pămîntalui. Avem mească plata corespunzătoare nea, că unii vor spune r „Mă concepem întreprinderile a­ cînd ne aflăm în perioadele blemele ce le ridică ştiinţa vind dezvoltarea acestor uni­ tem înţelege poziţia adoptată
posibilitatea să facem astăzi pentru IO tone. Deci să fie gîndesc că e mal bine să-mi gricole de stat ca organiza­ de v irl ale muncilor agricole, agricolă şi org.nnizarea supe­ tăţi. (Aplauze puternice). In de guvernul israelului, de a
acest lucru şl trebuie să ac­ un sistem progresiv care nu fac casă în Bucureşti". Nu toare ale producţiei, cu sar­ am putea chiar face apel ca rioară a procesului de pro­ felul acesta consfătuirile cu nu veni în întimpinarea aces­
ţionăm cu toată hotărîrea în va lim ita în nici un fel ve­ trebuie gîndit aşa ! Să nu cina de a asigura toate mă­ inclusiv fam iliile conducăto­ ducţie este necesar sâ luăm conducătorii unităţilor princi­ tor poziţii şi propuneri care
rilor şi lucrătorilor din I.A-S-
măsuri serioase pentru
mai
această direcţie. niturile, ci le va diferenţia, credeţi că atunci cînd veţi surile in vederea realizării uri Şi ale inginerilor să vină buna pregătire a cadrelor. pale ale agriculturii de stat deschid calea unei soluţii po­
In general, va trebui ca. dînd posibilitatea oricui să ieşi la pensie viaţa o sâ fie in bune condiţiuni a sarcini­ sâ lucreze — fireşte, nu pe Am în primul rînd in vede­ vor deveni adevărate organe litice a conflictului din Orien­
lor planului, a profilării şi
Tn spiritul hotărîrilor Comi­ ajungă )a nivelul cel mai ri­ mai bună în Ducureşti decît specializării Ele vor întocmi gratis. Nu este nici o ruşine re necesitatea organizării sis­ de conducere colectivă. Consi­ tul Apropiat, a unei rezolvări
tetului Central al partidului, dicat dacă pentru aceasta la ţară Astăzi — şi în per­ planul ele producţie — desi­ pentru nimeni sâ pună mina tematice a pregătirii profe­ der câ prin aceasta nu^ vor care sâ asigure independenţa
să acordăm mai multă aten­ depune eforturile necesare. spectivă şi mai m ult — sa­ şi să strîncâ roşii, sâ culea­ sionale a tuturor lucrători­ avea decît de cîştigat, atît a­ şi integritatea tuturor statelor
(Aplauze). gur pe baza consultării şi, gricultura noastră, conducerea din această zonă
ţie cooperării co cooperative­ tele noastre se ridică la via­ împreună cu fermele — dar gă struguri sau mere, deoa­ lor. înccpînd cu mecanizato­ centrală a întreprinderilor de
le agricole de producţie în Cred că de sistemul acesta ţă nouă. televiziunea se dez­ planul va fi unic pe între­ rece toată lumea mânincâ din rii. cu zootehniştii şi munci­ îtat, cit şi conducătorii între­ Noi considerăm că nu se
toate domeniile de activitate, trebuie să beneficieze şi şe­ voltă, se înmulţesc mijloace­ prindere. Cel caic răspunde ele (Vii aplauze). Este nece­ torii din zootehnie, cu toţi prinderilor şi fermelor agri­ poate aştepta o soluţie fără
ajutorării lor, spre a putea ful de fermă, şi — după pă­ le de transport, se îmbunătă­ de întocmirea lui este con­ sar sâ combatem spiritul a- ceilalţi muncitori permanenţi, cole. (Aplauze). retragerea trupelor israelîene
să ridicăm astfel Întreaga a- rerea mea — să găsim posi­ ţeşte întreaga activitate. Mă­ ducerea colectivă a întreprin­ eesta. puţin boieresc, care s-a pentru a putea sâ^şi îndepli­ Ridicarea activităţii I A.S-u- de pe teritoriile ocupate, fără
griculturâ la nivelul cerinţe­ bilitatea să beneficieze şi di­ surile pe care le luăm pen­ derii şi. desigur, directorul n- încetăţenit In unii oameni. nească in condiţii bune sar­ rilo r in vederea realizării im­ a se ajunge la o reglementa­
re care sâ atigure integrita­
lor nnei economii moderne, rectorul întreprinderii agrico­ tru ridicarea nivelului sate­ cesteia. întreprinderea, con­ (Aplauze puternice). cinile care le «au în procesul portantelor prevederi de creş­ tea teritorială şi independenţa
avansate. le de stat, în măsura în care ducerea ei răspund, de ase­ Vorbind de perfecţionarea de producţie. Consider câ tere a producţiei agricole ce
se realizează pe întreprindere lor vor face ca viaţa sâ fie menea. de buna valorificare activităţii conducerilor în­ merită atenţie ceea ce a pro­ tuturor statelor din această
O atenţie deosebită va tre­ depăşirea de plan respectivă. chiar mai buna la sate decît pus aici un tovarăş, ca aceia revin acestor întreprinderi pu­ zonă, deci şi a Israelului ; de
bui să acordăm reducerii (Aplauze). în oraşe unde poluarea ae­ a producţiei, dc păstrarea şi treprinderilor agricole de stat care îşi însuşesc o bună pre­ ne sarcini de mare răspunde­ asemenea, considerăm câ nu
trebuie sâ ne referim şi la
depozitarea ei in bune condi­
cheltuielilor materiale de rului şi a apei esie mult mai ţiuni. Tot întreprinderii ii faptul câ aceasta impune şi gătire profesională în dome­ re tn faţa comitetelor jude­ se poate ajunge ta o soluţia
producţie, creşterii eficienţei Desigur, vreau să fiu bine accentuată. (Aplauze). In îmbunătăţirea activităţii m i­ niul creşterii animalelor sâ ţene dc partid ; ele trebuie trainică fără a se ţine seama
economice a întregii activităţi. înţeles, eu am în vedere să fond. aşa cum sînt organiza­ revine sarcina sâ asigure se­ nisterului, o felului său de primească şi un certificat ca­ sâ asigure o conducere per­ şi de interesele legitime ale
de rasă,
minţele, animalele
Cred că nu este necesar să asigurăm creşterea venituri­ te astăzi centrele noastre ju ­ sâ vegheze la aplicarea în a conduce, a stilului şi meto­ re sâ ateste aceasta. (Aplau­ manentă. operativă a activită­ populaţiei palestiniene. (Vii a­
mai insist asupra acestei pro­ lor ca urmare a muncii, a deţene. orăşeneşti şi mai a­ producţie a rezultatelor cer­ delor de muncă. Trebuie sâ ze). ţii întreprinderilor de stat, sâ plauze).
bleme ; cu toţii înţelegeţi că sporirii producţiei Nimeni nu les dacă se are în vedere cetării ştiinţifice agricole şi punem capăt cu holârire sis­ Trebuie să punem în prac­ acorde întregul lor sprijin ca Dezvoltăm larg relaţiile
numai dînd o atenţie perma­ va putea fi retribuit dacă dezvoltarea noilor oraşe, este zootehnice, a celor mai noi temului birocratic de condu­ tică şi In sectorul agricultu­ toate întreprinderile şi ferme­ noastre de colaborare şi coo­
nu va realiza producţia sta­ le agricole sâ lucreze cores­
nentă problemelor eficienţei practic greu sâ găseşti unde­ cuceriri ale agrotehnicii mo­ cere prin conferinţe şi tele- rii de stat hotărîrea partidu­ punzător hotărîrilor Comitetu­ perare cu statele de pe toate
economice vom putea să fa­ bilită. Va trebui să aplicăm va un sat care sâ fie la o derne. conierinţe. prin circulari, sâ lui privind reciclarea cadre­ lui nostru Central. continentele, sprijinim lupta
în continuare sistemul actual, distanţă mai mare de 60-70 organizăm o legătură directă lor. Sâ înţelegem câ şi ingi­ de eliberare naţională, de în­
cem din întreprinderile agri­ Sporirea atribuţiunilor în­ Organizaţiile de partid din tărire a independenţei şi su­
cole de stat unităţi moderne, cu reţineri din drepturile cu­ km de un centru orăşenesc treprinderilor agricole de stat cu înti-eprinderile. (Aplauze nerii. zootehniştii. tehnicienii ferme şi I A.S.-uri trebuie sâ
venite, care se v o r restitui, in­ important şi la oare sâ nu le conferă un rol holârilor puternice). Nu spun ca sâ nu agricoli au nevoie să-şi îm ­ veranităţii naţionale a ţârilor
un exemplu din toate punc­ tegral sau în parte, in raport se poată ajunge intr-o oră, se ţină de loc teleeonferinţe, prospăteze periodic cunoştin­ pună în centrul activităţilor în curs dc dezvoltare. Consi­
tele de vedere. Numai ast­ cu îndeplinirea planului. in realizarea sarcinilor de dar aceasta sâ nu devină o ţele. Progresul ştiinţei tn ,!- Înfăptuirea tuturor măsurilor derăm că aceste state — şi in
fel vom putea face ca ele o oră şi ceva cu maşina pro­ creştere a producţiei ngrico- practică de conducere ; lele- griciilturâ este aşa de rapid, pentru creşterea producţiei. genera) iţaţele mici şi m ijlocii
Fiecare trebuie să înţeleagă prie sau cu autobuzul. Eu le ; întreprinderile agricole Ele trebuie sâ desfăşoare o
să aducă o contribuţie mai că va obţine venituri mari sînt convins că în viitor toţi vor dispune de multă auto­ conferinţcle trebuie sâ fie încit dacă nu vom asigura largă muncă de mobilizare a — au de jucat un rol impor­
însemnată Ia creşterea veni­ nomie şl independenţă — şi folosite numai atunci cînd reîmprospătarea periodică a tant in viaţa internaţională. In
numai depunind toate efor­ directorii din I.A S -u ri îşi comuniştilor, a tuturor lucră­ condiţiile de astăzi nu mai
tului naţional, la ridicarea turile necesare, muncind zi vor cumpăra maşini şi chiar trebuie sâ asigurăm ca, în­ sint necesare. dar, practic, cunoştinţelor cadrelor noas­ torilor din aceste întreprin­
bunăstării generale a între­ de zi — iar în agricultură, vrem sâ-i sprijinm în aceas­ tr-adevâr. ele sâ poată acţio­ legâtuivi cu directorii între­ tre din acest sector vom dău­ deri centru realizarea în cele este posibilă rezolvarea pro­
gului nostru popor. (Aplauze ştiţi bine, sînt perioade de tă privinţă. (Aplauze). Deci, na cu toată răspunderea in prinderilor trebuie sâ fie di­ na mult îndeplinirii sarcini­ mai bune condiţiuni a tuturor blemelor complexe ale situa­
puternice). vîrf. hotârîtoare pentru pro­ aşa trebuie să ne facem socote­ vederea aplicării măsurilor rectă şi nemijlocită De alt­ lor pe care le avem (Aplau­ prevederilor de plan. Munca ţiei internaţionale într-un spi­
ze).
fel cunoaşteţi câ şi la partid
Este timpul să înţelegem ducţie. cîncl trebuie să lu­ lile, nu privind în trecut, ci pe care le consideră necesa­ am hotârît sâ renunţăm la de partid va trebui sâ fie a- rit care sâ ducă la asigurarea
păcii şi securităţii în lume,
că nu-i suficient să obţii o crezi de la 3 şi jumătate di­ £n viitor, clnd şi mijloacele re pentru realizarea în bune instructori, sâ realizăm o le­ Este. de asemenea, necesar preeialâ după rezultatele ob­ fără participarea activă a tu­
anumită producţie, ci să ne mineaţa şi pînâ Ia H Şi jumă­ de transport în comun şl ce­ condiţiuni a sarcinilor din gătură directă a conducerii sâ ne ocupăm mai mult de ţinute in producţie. Rezulta­ turor statelor, fie ele m.iri,
plan, pentru sporirea conti­
punem permanent întrebarea : tatea seara — ca să obţii re­ le particulare se vor dezvol­ nuă a producţiei agricole. partidului cu prim ul secretar, împrospătarea cunoştinţelor tele bune vor confirma câ şi mici sau m ijlocii ; numai cu
tehnico-profesionale a cadre­
cit ne costă această produc­ coltă bună I Dacă lucrezi 8 ta. cînd nivelul general de Aceasta presupune însă şi cu biroul comitetului jude­ lor de conducere şi mai cu munca de partid este bună ! participarea tuturor se pot
(Aplauze puternice).
ţie ? Este ea sau nu renta­ ore. şi producţia este de 8 viaţă al satelor va creşte, iar îmbunătăţirea metodelor de ţean. Tiebuie sâ înlăturăm si seamă aş insista asupra cu­ Dispunem de tot ce este găsi soluţii viabile care să ,i-
bilă ? Ne du posibilitatea să ore tovarăşi I (Aplauze). Deci distanţele practic nu vor mai in această privinţă interme­ noştinţelor de ordin econo­ sigure condiţii de p.ice şi
eu sînt dc acord să introdu­ exista Ca atare, construirea lucru ale întreprinderilor a­ diarii. tovarăşi t (Aplauze necesar, avem cadre de spe­ securitate pentru toate po­
reluăm cel puţin la acelaşi cem un asemenea sistem in­ de case proprii la ţară este gricole şi conducerilor lor. Es­ prelungite). mic. a însuşirii ştiinţei con­ cialişti şi muncitori minunaţi
nivel producţia, deşi, bine­ cit cel care lucrează atît cît es­ de recomandat şi consider că te necesar ca şi în acenstâ ducerii. In general trebuie sâ in sectorul agricol dc ita t De poarele. (Aplauze puternice).
înţeles. aceasta nu ne-ar sa­ te necesar in perioada mun­ trebuie sâ perseverăm pe a- privinţă centrul de greutate In spiritul măsurilor gene­ sporească preocupare,! cadre­ aceea, putem aprecia câ a~ Viaţa, evenimentele inter­
tisface, deoarece trebuie nu ceastâ cale. Desigur, pot fi şi sâ fie mutat, de la întreprin­ rale nu poate da ordine sau lor noastre pentru stâpînirea gricullura noastră de stat îşi naţionale demonstrează zi de
cilor de vîrf să poală cîştiga dispoziţiuni întreprinderilor temeinică a problemelor eco­ zi justeţea politicii partidului
numai să recuperăm ceea ce în raport cu munca sn. fără case particulare sistem vila, dere, jos In fermă, ca a lit de stat, în afară de ministru, nomice. deoarece se constată va îndeplini în bune condi­ şi statului nostru. Aceaită po­
am cheltuit, dar şi să reali­ nici o limita. (Vii aplauze). pot fi insă şi blocuri — şi conducerea cît şi specialiştii decît şeful departamentului, câ aici avem în momentul ţiuni marile sarcini ce-i re­ litică corespunde atît intere­
zăm un anumit beneficiu care De «asemenea, cred că ar fi noi studiem acum un proiect întreprinderii să acorde un care are in această privinţă de faţă încă mari lipsuri vin din hotâririle Congresului selor naţionale ale poporului
să ne ajute să dezvoltăm bine ca din producţia obţi­ tip — de 4-6 apartamente ca­ ajutor permanent, direct, la anumită autonomie ; nimeni Tot pe linia îm bunătăţirii al X-lea al partidului, câ ea nostru care construieşte socia­
în continuare, pc o treaptă nută peste plan. îndeosebi de re sâ dea posibilitatea asigu­ faţa locului. Să eliminăm sis­ altcineva, nici un director generale a conducerii activi­ va contribui intr-o măsură tot lismul şi doreşte pacea şi co­
m«!i Însemnată la progresul
superioară, activitatea noas­ cereale, să se po«itâ vinde o rării încălz-irii centrale, cana­ temul corespondenţelor între sau funcţionar din acest de­ tăţii noastre economice şi so­ general al întregii noastre so­ laborarea cu toata popoarele,
fermă si conducerea
între­
tră economică si să asigurăm parte lucrătorilor din fermă lizării şi alim entării cu apă. prinderii în luarea măsurilor partament nu poate da indi­ ciale trebuie sâ asigurăm con­ cietăţi. la ridicare,! nivelului cit şi intereselor ţârilor socia­
ridicarea pe această bază a pentru consum propriu, în Deci. aş dori ca sindicatele, şi hotărîrilor, menţinînd. fi­ caţii şi dispoziţii I (Vii aplau­ d iţii pentru participarea mai de trai al poporului — scopul liste, ale mişcării comunista,
nivelului de viaţă al întregu­ primul rînd celor care au întreprinderile agricole de ze). Personalul, oamenii de activă a oamenilor muncii la şi ţelul suprem al întregii po­ ale tuturor popoarelor lumii,
lui popor. contribuit la această produc­ stat. ministerul sâ acorde mal reşte. strictul necesar de ac­ specialitate din minister, din conducerea fermelor. în comi­ litici a partidului şi statului de a trăi in pace şi cooperare.
ţie suplimentară. (Aplauze). multă atenţie acestor proble­ te financiare, de evidenţă, departament trebuie folosiţi tetele de direcţie sau în con­ (Aplauze pulernice).
In consfătuire s-au făcut $i acestea însă foarte sim pli­ nostru (Aplauze puternice).
pentru a efectua anumite stu­
unele propuneri privind îm­ Măsurile pentru îmbunătă­ me sociale care au o impor­ ficate (Aplauze). In general dii. pentru a acorda ajutor siliile dc «administraţie ale în­ Stimaţi tovarăşi, Tovarăşi,
treprinderilor agricole de stat.
bunătăţirea sistemului de sa­ ţirea cointeresării materiale tanţă deosebită pentru mai evidenta trebuie realizată la tehnic, pentru a se duce aco­ Aâ aducem şi aici îmbunătă­
trebuie să ducă la ridicarea
buna stabilizare a cadrelor
larizare şi cointeresare, in în întreprinderi, pentru bu­ întreprindere, pentru ră tre­ lo unde lucrurile nu merg ţiri în sensul asigurării unei Daţi-mi voie sâ mă refer, In încheiere, doresc să ex­
sensul unei mai bune core­ întregii activităţi în l.A .S - nul mers al activităţii gene­ buie sâ introducem ordine, cum trebuie sau unde tova­ participări mai largi a oame­ foarte pe scurt, la uncie pro­ prim încă o dată convingerea
lări a veniturilor lucrătorilor uri. la creşterea producţiei a­ rale. (Aplauze puternice). sâ urmărim cum se realizea­ răşii nu reuşesc sâ găsească nilor muncii în aceste orga­ bleme internaţionale actuale conducerii partidului şi statu­
din agricultură, de la toate gricole şi. totodată, la ridica­ nisme colective — incit ele Cunoaşteţi principiile politicii lui că prezenta consfătuire —
rea nivelului de trai ol sala­ ză planul ; dar sâ lăsăm fer­ soluţii ; sâ stea acolo 10-15 externe a partidului şi statu­
nivelurile, cu realizările din riaţilor. al tuturor celor oare Stimaţi tovarăşi, ma. să n-o încărcăm cu h irtii. zile o lună-douâ. chiar 6 luni sâ dezbată într-adevâr în co­ lui nostru ; ele pornesc, in prima dc acest fel cu lucrăto­
producţie. Consider justă pro­ lucrează în agricultura de cu evidenţă ; fermierul să fie dacă este necesar, pentru a lectiv problemele de bază — rii întreprinderilor agricole dc
punerea de a lega veniturile stat şi contribuie la realiza­ Măsurile luate în ultim ul om de lucru ! Evidenţa lui redresa situaţia. De aceea a- sâ facem sâ crească rolul sin­ prunul rînd, de la necesitatea stat •— va marca o nouă clapă
mecanizatorilor, muncitorilor, rea acestor producţii mari. timp pentru îmbunătăţirea trebuie sfi fie în carnetul v-cm nevoie de el în m inis­ dicatului in cadrul acestor dezvoltării relaţiilor dc co­ în activitatea agriculturii de
tehnicienilor şi inginerilor (Aplauze puternice). organizării Întreprinderilor din buzunar şi dacă e de ter ; altfel ar trebui sâ re­ organe. Să introducem atît la laborare şi prietenie cu toate stat si. în acelaşi timp. va e­
statele socialiste, a extinderii xercita o puternic«! influentă
colaborării cu toata statele asupra progresului întregii a-
lum ii, fără deosebii^ de orin- grieultnri socialiste în Româ­
duire socială La baza rela­ nia. (Aplauze).
Iul judeţean de partid a con­ care n-au asigurat fronturi zldâ în stilul şi metodele de — amplificat de slaba obiec­ eonomieâ succesele colectivu­ ţiilo r noastre cu statele de pe
siderat să insiste mai mult corespunzătoare pentru des­ lucru necorespunzâtoare, u­ tivitate şi ’ combativitate — lui. amploarea şi trăinicia lor. toate continentele aşezăm Fără îndoială câ toţi cei
(Urmare din p o g , ţ) prezenţi la consfătuire, loţi
asupra acestor aspecte nega­ cărcare şi încărcare, nu s-au neori nu In deplină concor­ biroul executiv al consiliului îndeplinirea sarcinilor econo­ principiile deplinei egalităţi
tive, întrucît şi în luna ianu­ preocupat suficient pentru a- danţă cu concepţiile şi p rin ­ de administraţie n-a funcţio­ mice sînt de neconceput în in drepturi, ale rcs|>cctului c- muncitorii, tehnicienii şi in ­
arie s-au înregistrat rezulta­ sîgurarea ritm icităţii şi re­ cipiile moderne de organi­ nat o perioadă de vreme. în afara cadrului, fără sprijinul galilâţii şi suveranităţii na­ ginerii din întreprinderile a­
tone. vi leza medie comercia­ te nesatisfăcâtoare la indica­ alizarea şi livrarea produse­ zare şi conducere Un exem­ timp ce directorii pe func­ şi aportul nem ijlocit al orga­ ţionale, neamestecului in tre­ gricole de stat vor munci cu
lă a fost mai mică decît pre­ torii calitativi, ceea ce deno­ lor plu revelatoriu tn acest sens ţiuni şi alte cadre de condu­ nizaţiei de partid, al tuturor burile interne, întrajutorării hotărîrc şi nu vor precupeţi
vederile cu* li.62 la sută, iar tă că nu s-au luat încă mă­ este însuşi materialul pre­ cere consumă o bună parte a comuniştilor Şi avantajului reciproc. (A­ nici un efort pentru traduce­
Fără a diminua cu nimic
prin ncindeplimrca încărcă­ suri corespunzătoare de li­ răspunderea beneficiarilor, b i­ zentat în faţa biroului de tim pului cu probleme mărun­ Analiza activităţii conduce­ plauze puternice). rea în viaţă a programului de
turii statice a vagonului de chidare a neajunsurilor. roul Comitetului judeţean de către conducerea regionalei te. în detrimentul preocupă­ rii Regionalei de căi ferate Trăind în Europa, acordăm dezvoltare a agriculturii, pen­
marfă s-a pierdut o capacita­ Analiza aprofundată a lip ­ partid a apreciat în mod just Materialul prezenta o înşirui­ rilor majore de studiu priv ind Deva, mai cu seamă fenome­ o atenţie deosebită problemei tru înflorirea continuă a p«!-
trici noastre socialista.
(A-
te dc o 4ă0 vagoane — de­ surilor din transportul fero­ câ deficienţele arătate expri­ re forţată dc realizări, care, problemele perfecţionării ac­ nele negative manifestate, stabilirii pe continentul nos­ plauzc puternice, prelungite).
monstrează convingător d i­ evident, diluează aspectul a­ tivită ţii dc transport. sînt în relaţie directă cu spri­ tru a unor raporturi de cola­
Este dc Înţeles câ îndepli­
mensiunile deficienţelor, aba­ viar — care din păcate nu mă pregnant faptul câ la nalitic şi. în final, mi lasă Punctul final şi de început jin u l pe care Ministerul borare intre popoarele euro­ nirea cu succes a sarcinilor
conducerea regionalei nu e­
terea transportului feroviar se limitează doar la cele e­ xistă preocupare pentru a loc principalelor probleme ce totodată al acestei înlănţuiri Transporturilor trebuie sâ-1 pene. înfăptuirii unor rela­ care stan in faţa întreprinde­
dc la cerinţele esenţiale ce-i nunţate mai sus — a condus cunoaşte problemele cenlrale- trebuie rezolvate de condu­ de carenţe il reprezintă slaba acorde acestui organism. Pe ţii de tip nou, care sâ exclu­ rilor agricole dc stat va con­
stau în faţă. unanim la concluzia că în ac­ lor şi întreprinderilor, strue- cerea Regionalei de căi fera­ legătură — pe alocuri inexis­ baza realităţilor constatate Şi dă amestecul străin in trebu­ tribui intr-o măsură însemna­
a necesităţii de a îmbunătă­
Consecinţele acestor aba­ rile interne ale vreunui stat, tă la progresul general al e­
teri s-au repercutat negativ ţi realmente activitatea de sâ pornească de la egalitatea conomici naţionale, la apro­
transport, biroul Comitetului
asupra desfăşurării activită­ judeţean de partid consideră in drepturi dintre toate sta­ piere«! conlinuă a României
ţii economice din judeţ. Tn a­ necesar ca Ministerul Trans­ tele acestui continent, sâ asi­ de ţările cu un înalt nivel de
mil trecut, datorită lipsei de porturilor sâ soluţioneze gure o convieţuire şi o coope­ dezvoltare, va asigur,! ridica­
vagoane şi altor deficienţe, favorabil problemele core­ rare paşnică în toate dome­ rea bunăstării generale o în­
preparaţiile din Valea Jiului lării judicioase a planului de niile de activitate (Aplauze) tregului nostru popor. (Aplau­
ai. staţionat aproape 700 ore, transport cu cel de producţie, Ultima reuniune a m iniştri­ ze puternice, prelungita).
dcreglmd serios extracţia sâ reflecteze cu atenţie la lor de externe ai ţârilor socia­ Sintem la începutul lucră­
cărbunelui. La staţia Peştiş, propunerile făcute de Comi­ liste participante la Tratatul de rilo r dc primăvară. De altfel,
care deserveşte Combinatul tetul judeţean de partid p ri­ la Varşovia a abordat tocmai in multe locuri aceite lucrări
siderurgic Hunedoara, au in­ vind îmbunătăţirea activită­ problema securităţii europe­ au şi început. Cind vă întoar­
trat in anul trecut peste 5 000 tivitatea conducerii Regiona­ tura şi specificul producţiei, te Deva, pentru a ridica real­ tentă —a conducerii regio­ ţii de transport De aseme­ ne şi a ajuns la constatarea ceţi acasă, va trebui să acţio­
va.coane cu nereguli comer­ lei de căi ferate Deva se ma­ nu se cunosc suficient de bine mente calitatea transportului nalei cu organizaţiile de par­ nea, în contextul general al câ trebuie sâ intensificăm mă­ naţi cu toata energia în ve­
ciale. în timp ce neasigura- nifestă serioase lacune în ce­ capacităţile de producţie şi la nivelul cerinţelor tid. cu masa mare a comu­ măsurilor privind perfecţio­ surile pentru realizarea unei derea executării la timp si in
rea structurii vagoanelor în ea ce priveşte conlucrarea cu sarcinile de livrare. De a lt­ Extinzînd analiza asupra a- niştilor feroviari, cu acei oa­ narea activităţii centralelor în tilnîri pregătitoare în vede­ bune condiţiuni a tuturor lu ­
funcţie de caracterul produ* centralele industriale, între­ fel. se sublinia în cadrul şe­ ceslei laturi a muncii condu­ meni cărora li se datorează industriale şi a celorlalte u­ rea ţinerii intr-un tim p cit crărilor. Toate forţele m inis­
seim a provocat un mare prinderile. şantierele şi cele­ dinţei — nici nu se pot emi­ cerii regionalei, biroul comi­ pînâ la urmă toate progrese­ nităţi cu statut de centrală, mai scurt posibil a conferin­ terului. ale organelor agrico­
număr de abaleri (le Ia ter­ lalte unităţi economice bene­ te pretenţii in această direc­ tetului judeţean a evidenţiat le şi succesele obţinute de re­ este necesar ca ministerul să ţei europene. Noi considerăm le, ale întreprinderilor de stat
menele intermediare de livra ­ ficiare. conlucrare grevată în ţie, de vreme ce conducerea tendinţa acesteia de a uza gională. De altfel, conduce­ acorde conducerii region«!lei câ sînt create condiţii ca re­ şi cooperativelor agricole, toa­
re a produselor siderurgice principal de concepţiile gre­ regionalei, şefii regulatoare­ de avalanşe de explicaţii şi rea regionalei, in materialul atribuţii, competenţe şi res­ prezentanţii statelor europe­ te forţele organelor şi organi­
spre beneficiarii din ţară şi şite şi stilul de muncă de­ lor de circulaţie, şefii de sta­ justificări scrise, telexuri şi prezentat în faţa biroului ponsabilităţi lărgite. m,!i ne sâ se poată Intilni şi să zaţiilor de partid din «agricul­
la export. Asemenea dificul­ fectuos al conducerii regiona­ ţii practică un spirit necores- telegrame, adrese, rapoarte, Comitetului judeţean de par­ multă autonomie şi mai mari discute problemele pregătirii tură. ale întregii noastre ţără-
unei conferinţe europene şi
tăţi au intîmpinat şi Uzina lei în eoorclontirca propriei punz.âtor de lucru cu benefi­ informări, ordine, dispoziţii, tid. a şi ocolit acest aspect posibilităţi de manifestare a vom face totul pentru a con­ nimî sâ fie îndreptate spre
„Victoria*' Câlan. numeroase activităţi şi în raporturile cu ciarii. instrucţiuni esenţial Ocolirea organiza­ iniţiativei proprii în organi­ tribui 1«! realizarea acestei in ­ realizarea m arilor sarcini ce
alte unităţi economice de beneficiarii In cadrul şedin­ Toate acestea n-au întîrziat Birocratizarea excesivă. în ţiilo r de partid, neconsulta- zarea. coordonarea şi condu­ ii Iniri cit mai cu rînd posibil. se pun in acest domeniu in
perioada actuală I Să facem
interes republican şi din in­ ţei. membrii biroului comite­ să-şi facă efectul însăşi a­ dauna conducerii concrete, pe rea acestora în problemele cerea activităţii de transport (Vii aplauze). din acest an, primul an al
dustria locală Neajunsuri s au tului judeţe«in au subliniat cu supra conducerii regionalei baza prezenţei permanente şi majore ale muncii colective­ Tn întregul său, prin obiec­ noului cincinal, anul de por­
Cu toţii cunoaştem câ in
semnalat şi în transportul de insistenţă că la conducerea care. în condiţiile date. a fost efective in realităţile econo­ lor He feroviari au avut o in- tivitatea, principialitatea, ca­ ultim ul timp Statele Unite nire pentru ridicarea la un
călători. In anul trecut au regionalei, se manifestă ade­ lipsită de capacitate de pre­ miei judeţului şi ale regio­ riurire negativă asupra în­ racterul analitic şi construc­ ale Ainericii au intensificat nivel superior a nctivitaţii u­
nalei. a generat numeroase
viziune şi anticipativâ asupra
a­
tiv, şedinţa biroului comite­
tregii activităţi. Datorită
fost îndrumate înlîrziat 715 sea mentalitatea greşită că mersului propriei activităţi acte de Indisciplină Acestea cestui fapt, în cadrul regio­ tului judeţean a constituit o acţiunile militare În Jndoehi- nităţilor agricole de stat, pen­
trenuri de călători cu peste producţia trebuie să se adap­ Tocmai din această cauză au avut. drept consecinţe sta­ nalei există multe deficienţe acţiune de acută necesitate n«!. în Vietnam în Cambod- tru progresul general a) agri­
IO000 de minute şi au fost teze transportului şi nu in­ problemele dezvoltării şi per­ rea necorespunzâtoare a căii in munca cu cadrele Condu­ şi oportunitate pentru li­ gia şi. nu de mult, in Laos. culturii României socialista !
Intim ate pe parcurs alte a­ vers. Tributară «iccsiei prac­ fecţionării în perspectivă a ferate, producerea unui nu­ cerea rpgionalei sa ocupat chidarea neajunsurilor în Considerăm câ acesta acţiuni (Aplauze puternice. prelun­
proape 7 000 trenuri cu a­ tici — deosebit de evidentă transportului n-au fost trata­ măr de -130 de evenimente prea puţin dc selecţionarea, conducerea şi coordona­ sint menite sâ agraveze mult gite).
proape 4H 800 minute Dacă în modul în care conducerea te corespunzător Acest fapt soldate cu importante pagube, instruirea si pregătirea pro­ rea transportului feroviar situaţia din acenstâ zonă, sâ Vă urez dumneavoastră, tu ­
se are în vedere că cea mai regionalei şi-a făcut o tradi­ apare mai evident în dome­ evidenţierea incorectă a so­ fesională. de întărirea spiri­ himedorean Programul de ridice piedici uriaşe în calea turor oamenilor muncii din a­
mare parte a acestor tre­ ţie din a-şi acoperi propriile niul investiţiilor, unde acti­ sirii trenurilor în triaje şi tului de răspundere al sala­ măsuri izvorît din dezbaterea unei soluţionări politice a si­ gricultura socialistă de st.it,
nuri transportă mii de anga­ deficienţe pe seama benefici­ vitatea este nesatisfăcâtoare. altele cu im plicaţii nedorile riaţilor, uzînd în acest sens problemelor acestui impor­ tuaţiei din Indochin,!. De a­ noi şi noi ‘.urnesc în îndepli­
jaţi ai întreprinderilor, rezul­ arilor — conducerea regio­ mai ales în coca ce priveşte asupra siguranţei circulaţiei mai mult de sancţiuni. De a- tant domeniu al economiei va ceea. noi ne-nm pronunţat şi nirea acestor mari sarcini. Sâ
tă clar dei'eglările provocate nalei n-a manifestat iniţia ­ asigurarea condiţiilor şi rit­ Jn arest context se înca­ semenen. promovarea cadre­ determin«! în activitatea con­ nc pronunţăm cu toata hotă­ i ii precupeţiţi nimic pentru a
de transportul feroviar acti­ tivă. rec eptivitate şi spirit de mul dc lucru la moderniza­ drează şi aspectele legale de lor nu «are la baz«i criterii dc ducerii Reeionnlci de căi fe­ rî rea pentru încetarea acestor contribui Ia făurire.! societă­
vităţii unităţilor economice. colaborare cu conducerile u­ rea şl electrificarea liniei fe­ disciplina conducerii. Nu de apreciere obiectivă şi se face rate Deva, a tuturor colecti­ acţiuni agresive, pentru a se ţii socialiste multilateral dez­
De altfel. în legătură cu a­ nităţilor beneficiare ci, foar­ rate Livezeni-Mintia puţine ori conducerea regio­ adesea fără consultarea or­ velor din cadrul regionalei, pune capăt oricăror acţiuni voltate in Rumania, la victo­
ceasta s-a mai semnalat sla­ te adesea, tocmai reversul Inlr-un consens unanim, nalei manifestă refractaritale ganizaţiilor dc partid Ceea ce orientarea hotărilâ spre în­ m ilitare şi a se trece la re­ ria comunismului ! (Aplauze
lor : îngustime, unilateralita­ biroul comitetului judeţean a Ia observaţii, puţină recepti­ demonstrează încă o dată a- făptuirea exemplară «! m ari­ tragerea tuturor trupelor ame­ puternice, prelungite)
ba preocupare a conducerii
te, izolare. Desigur, multe din apreciat cu obiectivitate, câ vitate la solicitări, tratează devârul devenit caracteristică lor sarcini trasate de rxarijd ricane şi ale aliaţilor lor din Vă doresc tuturor multă
regionalei pentru deservirea neajunsuri se datorează şi sursa principală a defecţiu­ orgolios în raporturile cu sa­ generală, câ în orice centrală, transportului feroviar in «ac­ Vietnam, din Cambodgia şi săn.âlale si fericire. (Aplauze
călătorilor. Biroul Comitetu- întreprinderilor beneficiare. nilor conducerii regionalei re- lariaţii. Dntorit.i acestui fapt întreprindere sau unitate e- tualul cincinal. Laos, pentru ca popoarele din puternice, prelungite).