Page 93 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 93
PROLETARI D IN TO A T E Ţ A P ILE , U N IŢ I-V A !
i B Veşti din (ările socialiste |
|
| B Campania electorală |
franceză |
s 1
1 5
B Evoluţia situaţiei milita- |
re din Indochina I
|
B Curier, Atlas i
i __________________ i
CINCINALUL 1966-1970
Peisajul industriei
noastre siderurgice
Interviu cu ing. NICOLAE
AGACHI, ministrul industriei
metalurgice
— C e a î n s e m n a t p e - în laminoare cu regimul ter gii îmbunătăţite.
rio a d a c i n c i n a l u l u i 1966 mic al cuptoarelor şi acţiona Sarcini deosebite ne revin
1970 p e n t r u i n d u s t r i a rea automatizată a mecanis in această etapă în ceea ce
m e t a lu r g ic a ? melor. Eforturile depuse pe priveşte folosirea mai largă
multiple planuri s-au concre a bazei de materii prime indi
Inlâptuirea consecventă a tizat in valoarea totală a pro gene. In acest sens, la indica
politicii economice a partidu ducţiei realizate peste preve ţia conducerii partidului, im
lui de industrializare socialistă derile cincinalului 1966-1970, preunâ cu Ministerul Industri
a ţârii, de dezvoltare cu prio
care s-a ridicat la aproape 2 ei Miniere şi Geologiei, am
ritate a ramurilor industriei miliarde lei. In mare măsură, constituit colective de specia
grele, se reflectă pregnant şi creşterea producţiei este rezul lişti care au sarcină sâ dc
în rezultatele obţinute de in tatul sporirii productivităţii termine posibilităţile de pune
dustria metalurgică — a de muncii, indice care in 1970 a re in valoare a unor noî zâ
clarat ministrul Nicolae A- fost cu 47 la sută mai mare câminte de minereu de fie»
gachi. In ultimii cinci ani, pei decît in 1965. Cheltuielile cu şi totodată de îmbunătăţire a
sajul industriei noastre meta care am realizat producţia gradului de pregătire a aces
lurgice a devenit mai bogat. cincinalului au fost şi ele di- tor minereuri, in scopul creş
La Galaţi, Hunedoara, Bu minuote cu cea 3 miliarde lei terii valorii lor metalurgice. O
zău, Roman, Cimpia Turzii, faţă de anul de bază. atenţie cu totul deosebită o*
Bucureşti şi Slatina au fost cor dă specialiştii noştri, în a*
puse in funcţiune numeroase
— C e p e r s p e c t i v e se ceasta perioadă, stabilirii mă
obiective noi. In acelaşi timp, î n t r e v ă d p e n t r u p r o surilor pentru traducerea în
au fost reconstruite, moderni d u c ţ i a d e m e t a l a ţă rii, fapt a indicaţiei. conducerii
zate şi dezvoltate un mare in v i i t o r u l c in c i n a l ? partidului, de a dezvolta pu
număr de agregate şi de u ternic producţia de cocs-bri-
Echipa de operatori in sala de comandă termică a Termocentralei Paroşeni. zine, producţia şi munca au fn urma şedinţei Comitetu chete, bazată pe folosirea
fost mai bine organizate, s-a lui Executiv al C.C. al P.C.R. cărbunilor indigeni, astfel in
intensificat introducerea teh şi a Consiliului de Miniştri din cit în 1975 sâ se realizeze o
nologiilor moderne de fabri
25 noiembrie anul trecut şi producţie de 2-3 ori mai mare
caţie in toate unităţile pro a atto> indicaţii primite din decit cea prevăzută în prezent.
ductive. Cincinalul recent în
In metalurgie, ca in toate
Redresarea efectivă a produc Modernizări în magazine cheiat a înscris in zestrea in partea conducerii partidului, a domeniile economiei, va tre
fost revizui! şî definitivat pro
dustriei metalurgice furnale de
bui sâ depunem eforturi deo
gramul de lucru al sectorului
1 700 mc, o oţelârie bazată
pe cenvertizoare, laminoare metalurgic pentru cincinalul sebite îndreptate spre asigu
rarea creşterii., eficienţei intre
1971-1975, etapă in care. se.
ţiei— rezultat direct al orga în Orăştie pe cele 3 ramuri — alimentar, cu produse de tablă groasă şi benzi la vor materializa hotâririle Con gii activităţi, prin reducerea
Comerţul cooperatist care îşi desfăşoară activitatea
rece, fabrici de aglomerare
cheltuielilor materiale ale pro
gresului al X-lea.
industriale şi alimentaţie publică — aré o reţea de
cu capacităţi corelate cu vo
Pentru dezvoltarea
acestei
unităţi mulţumitoare ca întindere. Dar în reţeaua lumul furnalelor, întreprinderi ramuri, în perioada 197t-1975, ducţiei, valorificarea mai in
tensâ a mijloacelor fixe, scur
aceasta In fiecare an se produc transform ări înnoi
nizării superioare a muncii şi toare. de produse silico-aluminoase, se vor aloca fonduri de in tarea ciclurilor de investiţii şi
produse cârbunoase şi de pre
atingerea parametrilor proiec
sută
vestiţii ci’ peste 60 la
lucrare a aluminiului şi alte
La ieşirea din Orăştie spre Geoagiu. intr-un spaţiu
existent, se amenajează în prezent un complex co mari şi puternice unităţi. mai mari decît in cincinalul taţi.
La şedinţa din luna noiem
precedent. Avem in vedere ca
Sintetizind in cifre evoluţia
mercial. Noul complex va cuprinde un magazin ali
valorificării rezervelor interne mentar cu autoservire, magazine pentru produse lacta tă perioadă, rezultă că în te în funcţiune, în următorii brie a anului trecut, tovarăşul
prin obiectivele şi capacităţi
producţiei de metal, in aceas
Nicolae Ceauşescu a criticat
le de producţie care vor fi da
faptul că în acest an produc*
te, carne Şi un mic bufet.
producţia de fontă a
1970
fost cu 108,5 la sută mai ma ani, să asigurăm creşterea Şi ţia globală ta 1 000 lei fon
Comparativ cu aceeaşi pe existat multe defecţiuni elec Pentru realizarea acestor re decît în 1965, cea de oţel diversificarea producţiei de o duri fixe va fi mai mică, pe
ansamblul industriei metalur
rioadă a anului trecut, situa tromecanice la utilajele şi in obiective — ne declara ing. cu 91,2 la sulă, iar produc ţel şi laminate.
ţia producţiei la mina Vul stalaţiile de transport şi a Nicolae Radu, mecanicul şef PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII SERALE DE ţia de laminate s-a dublat Principala caracteristică a gice, cu 50 de lei, Această
critică este pe deplin îndrep
can se prezintă radical îm ceasta ca urmare directă a al minei — ne-am propus să in acest interval, asîmilindu-se dezvoltării industriei metalur
bunătăţită. Pînâ în prezent nerespectârii graficelor de re mai introducem încă două MARXISM-LENINISM DEVA 118 noi mărci de oţeluri şi gice in aceşti ani o constituie, tăţită, intrucît, in timp ce la
colectivul minei a reuşit să vizii şi reparaţii, de calita combine pentru lucrările de LUNI 1 MARTIE a.c. peste 320 sortimente de lami pe de o parte, faptul că obi unităţile vechi, care vor be
extragă de la începutul anu tea slabă a reparaţiilor şi a pregătire, să folosim la în nate şi ţevi. Potrivit datelor ectivele şi capacităţile prevă neficia de puţine investiţii, a
lui peste sarcinile de plan la unui control superficial din treaga capacitate maşinile de — secţia economie, anul II — dezbateri in sălile şcolii statistice, in 1970 producţia de zute a fi puse în funcţiune ur cest indicator va înregistra o
zi 17 000 tone cărbune. partea corpului tehnic. încărcat, propunîndu-ne ca generale „Dr Petru Groza“. oţel a ţârii noastre a fost de mează sâ asigure creşterea şi îmbunătăţire de circa 40 lei»
— secţia economie, anul III *— expunere in sala comite
Ce arată în fond această Avînd în vedere condiţiile în acest an 65 la sută din tului municipal de partid. circa 23 de ori mai mare de- diversificarea producţiei de la 1 000 lei fonduri fixe, la
cifră ? Adevărul că, practic, specifice de zâcâmînt ale m i volumul acestor lucrări să — secţiile construcţie de partid anul I, istorie anul cit in 1938, iar cea de fontă metal in strictă corelare cu unităţile şi obiectivele noi,
care deţin ponderea principa
întreaga activitate producti nei, necesitatea asigurării li fie realizat mecanic. III şi filozofie, anii II şi III — expuneri in sălile şcolii de 31 de ori mai mare. As nevoile care se nasc din dez
vă a cunoscut schimbări e niei de front în conformitate Printr-o respectare strictă generale „Dr. Petru Groza". tăzi, îa fiecare locuitor revi voltarea şi diversificarea ce lă in creşterea producţiei glo
senţiale, care au avut drept cu prelim inarul de ^producţie a graficelor ciclice de lucru ne o producţie anuală de 325 lorlalte romuri ale economiei, bale, acest indicator scade.
consecinţă redresarea minei MARTI 2 MARTIE a.c. hg oţel. iar pe de altă porte - recu Sarcina noastră este ca în
şi plasarea ei printre colec se impune ca în acest an să C. DUMITRU — secţia economie, anul I — expunere in salo comite Am vrea să relevăm in a perarea râminerilor în urmă continuare sâ stabilim noi so
t e le fruntaşe ale bazinu se intensifice realizarea pla tului municipal de partid. celaşi timp aspectul calitativ în producţie, la cocs metalur luţii care sâ asigure îmbună
politică externă anul I
— secţiile estetică anul II şl
lui Văii Jiului. Nu trebuie să nului lucrărilor de pregăti — dezbateri in sălile Cabinetului judeţean de partid. al dezvoltării acestei ramuri. gic şi cărămizi refractare, dez tăţirea acestui indicator, chiar
constituie pentru nimeni o re în conformitate cu grafi tÇdntimior» : Ir» oog « i*® l Programul începe la ora 18. De aKfel, o mindrie a side- voltarea fabricaţiei unor pro şi pentru anul in curs, proble
mirare acest lucru, deoarece rurgiştilor noştri o constituie mă de care ne ocupăm intens
ambiţia colectivă a m inerilor cele stabilite în acest sens. nivelul tehnic al instalaţiilor şi duse noi, cum sînt bunăoară în aceste zile.
de aici,# manifestată cu preg agregateloi cu care sînt do feroaliajele şi produsele re Aş vrea sâ subliniez, in în
nanţă la finele anului trecut, tate noile unităţi. Pe întreaga fractare magnezitice. cheiere, că realizările indus
startul bun care a fost luat ramură, anul trecut, 95 la su O altă caracteristică a dez triei metalurgice se vor inte*
în acest an dau cîşti« de cau tă din producţia de fontă s*a gra in programul de dezvol
ză celor care afirmau nu cu obţinut în furnale incite, cu voltării siderurgiei, ¡n perioa tare stabilit de Congresul at
mult timp în urmă că la V ul I Reporteri in satele principalele operaţii automati da care urmează, o constituie X-lea al P.C.R., asigurind a
can se poate realiza şi chiar zate, 95,5 la sută din produc faptul că in 1975, prin diver pro piere a României de nivelul
depăşi planul de producţie. ţia de oţel — in cuptoare sificare se va ajunge ca mai ţârilor cu o economie avan
Măsurile tehnice, organizato Martin şi convertizoare cu re bine de jumătate din produc sată.
rice. disciplinare chiar — şi torie In comuna noastră mai gim termic automatizat, 75 la
de ce să nu recunoaştem că cu diferite propuneri Ia con sută din producţia de lami ţie sâ fie obţinută în sorti Interviu consemnat de
a fost nevoie şi de aşa ce B A L Ş A siliu ? Dacă da, cum sînt fi funcţionează o agenţie C.E.C., nate - exclusiv blumuri şi ţevi mente noi sau după tehnolo NICOLAE CIO BANII
va — au avut darul să scoa nalizate ele? oficiu poştal, cooperativă de
tă acest colectiv din anoni — Se fac asemenea propu credit, centru de , colectare
mat, să rezolve o serie de Scrisorile sosite la redacţie de la cititorii noştri din cele neri. La Balşa. la Vâlişoara, D.C.A., circumscripţie veteri
probleme care de m ult timp 14 sate ale comunei Balşa ne* ou îndemnat, nu numai prin Ia Voia, la Poieniţa... Cetăţe nară.
îşi aşteptau soluţionarea. numărul lor mare, dar şi prin conţinutul şi problemele rtdi* nii din Poieniţa au propus — Ocrotirea sănătăţii lo
— Ultima parte a anului cate, să poposim in această co munâ. Dialogul despre cele mai construirea unui drum şi au cuitorilor comunei cum este
1970 — ne spunea ing. Ion diverse treburi ale comunei l-a m început la consiliul popular participat cu bani şi muncă asigurată ?
Popescu. directorul minei — comunal, l-om continuat apoi prin sate, cu oamenii, ascul- Ia realizarea lu i; cei din — In satul de centru a
a însemnat o perioadă de in tind şi notind problemele rid» cate, şi l-am încheiat la corni- Balşa au contribuit la exe vem o circumscripţie sanita
tense căutări, care au creat tetul comunal de partid. cutarea podului din centrul ră încadrată cu doi medicii
premise favorabile unui de comunei... unul de medicină generală
mara) cît mai corespunzător Redăm constatările : — Ce reţea comercială are şi unul pediatru, două moa
în acest an, în vederea rea comuna ? şe, o soră medicală. In A l-
lizării exemplare a sarcinilor — In satele comunei func maşu Mic de Munte funcţio
de plan. Printre acestea un La concret despre treburile comunei ţionează 9 magazine ale coo nează un punct sanitar în
loc de frunte l-a ocupat t&ţenii din satele comunei, peraţiei de consum, dintre cadrat cu o soră medicală, iar
munca cu oamenii şi mai a Interlocutorul nostru este iar redacţia noastră a primit, care 8 sînt noi. In 1970, prin în restul satelor cadrele me
Jes cu cei noi angajaţi, ur- tovarăşul Gherasim Ciucian, în aceeaşi perioadă, peste 30 aceste magazine s-au desfăcut dicale se deplasează cu re
mârindu-se modul cum a prim arul comunei. de scrisori ? către populaţie m ărfuri în va gularitate.
ceştia se Integrează în bri — Cum slnt organizate au loare de 7 068 000 lei, cu — Ar mai trebui să ne
găzi precum şi depistarea şi dienţele la consiliu ? — N-aş putea să vă spun... 111 000 lei mai m ult decît In spuneţi ceva despre şcolile
înlăturarea cauzelor care au — Zilnic preşedintele şl — Cum organizaţi popu 1969. din comună.
dus la fluctuaţia mare din secretarul ţin audienţe. larizarea anumitor legi, in — Cu excepţia şcolii din
trecut. De asemenea, sînt în — Clţi cetăţeni au fost in scopul cunoaşterii lor de că — Dar reţeaua de prestări Poieniţa, în restul satelor
curs de definitivare o serie audienţă fn 1971? tre cetăţeni? de servicii către populaţie noastre toate şcolile sînt noi,
de măsuri menite să asigure — De la 1 ianuarie a.c — Avem planuri de mun din ce unităţi este formată ? bine puse la punct. Pînâ în
întărirea disciplinei în ca n-a cerut nimeni să vină în că şi grafice cu tinerea adu — Frizerie, cojocărie, două 1973 şi la Poieniţa se va ri
drul form aţiunilor de lucru audienţă. De fapt, la noi se nărilor populare la sate, în ateliere de tîmplârie, vopsi- dica o şcoală nouă.
precum şi îmbunătăţirea or obişnuieşte ca problemele ri cadrul cărora li se explică
ganizării muncii în abataje dicate de oameni să se rezol oamenilor şi anumite legi. O familie de medici
ve pe loc, fără a se ţine au
le frontale în vederea rea Lunar brigada ştiinţifică a Eugenia şi îlie Olteanu sînt colectivului cu care lucrează,
lizării unui ciclu pe zi. dienţe aparte. Aplicăm sis comunei se deplasează prin doi medici tineri Au term i doctorul Ilie Olteanu reu
In acest an ne vom preo temul audienţelor permanen sate ; avem apoi un corp de nat facultatea de cîţiva ani şeşte să cuprindă, de-a lun
cupa stăruitor în sensul asi te. Salariaţii consiliului popu conferenţiari, repartizaţi pe şi s-au stabilit la Balşa. So gul unei săptămîni, toate sa
gurării unei corelări între in lar comunal lucrează şi du sate ; la căminele culturale ţia se ocupă de copiii comu tele comunei. Fiecare cadru
minica, pentru a rezolva ce
trarea şi ieşirea din produc nei, iar soţul de adulţi. La GH. I. NEGREA
ţie a unor capacităţi, lucru rerile cetăţenilor. se citesc şi sc dezbat diferite adresa lor, oamenii au numai N. STANCIU
— Cite scrisori s-au primit
care în anul trecut nu a fost materiale, pe diverse teme. cuvinte de Jnudâ, deşi cir M. NEGOITA
respectat. Nerealizarea ritm i la consiliu în acest an ? Pînâ acum s-au citit aseme cumscripţia este foarte grea,
că a sarcinilor de p ^ i a fost — Două nea materiale la Mada, Vo cu sate îndepărtate, pînâ la
influenţată şi de faptul că — Cum vă explicaţi para ia, Vâlişoara. Şi acţiunea peste 18 km. cu drumuri gre
tehnologia de lucru nu a fost doxul ; Dv. la consiliu aţi continuă. le de munte. (Continuare in pag. o 2*o) Vedere aeriană a Combinatului siderurgic Hunedoara.
însuşită în mod corespunzător primit două scrisori de la ce- — Deputaţii, cetăţenii vin Organizînd bine activitatea
de către toţi angajaţii exploa
tării. Din această cauză aa y