Page 94 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 94
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I • N r. 5020 • D U M IN IC A 28 F E B R Ü A R ÍE 19 71
* **V r«
In întîmpinarea REPORTERI IN SATELE
semicentenarului JUDEŢULUI
partidului m
pitolul distractiv-divertisment. Turbulenţii salului
prelucrării materialului. Inte O sală pentru activităţi de
resant este faptul că artiştii (Urmare din pog. 1) club ar mai reuni pe cei eîţi-
abordează o tematică majoră, va tineri Intelectuali ce mun Luca loan lui Avram, din
fiind prezente un mare nu cesc şi trăiesc aici. Nu şi-ar M ada; Aurel Marina, din
măr de figuri istorice. Se re medico-sanitar are sarcini mai omorî fiecare timpul Voia ; Petru Todericl, din
morcă prin acurateţea lucră concrete, dintre care : vizita cum crede şl... poate. Techereu; Popa loan lui
rilor Oskor Broutingon, Lazor periodică a gravidelor la Nicolae, din Techereu ; Zaha-
Hegheduş, M ihoi Ferencz, A- domiciliu ; vitaminizarea cu rie Toma şi Sirolon Toma lui
drion Marinici. •• - D 2 a copiilor; profilaxia „Amuzament“ la Zaharie (tată şi fiu ).d in Vo
ia; Simian Mihai, din V oia;
, infantilă generală : profila şcoală Florea Iosif lui Filip, din Ar-
Expuneri xia rahitismului ; triajul e deu ; Aron Lai şi Aurel To-
pidemiologic periodic în şcoli;
motaş. din Vâlişoara ; Nico
La ora cînd am sosit noi,
La căminul cultural din co â t e ; , controale, vaccinări, dezin- pesle Şcoala generală de 0 lae Todea lui Candin, Ccişun
fecţii în şcoli etc. sînt cele
muna Anînoasa — ne infor Z S ■ mai importante, despre în ani din Poiana se lăsase o Ion a Măriei, din Vâlişoa
mează tovarăşul Tudor Voî- deplinirea cărora fiecare ca linişte relativă. Cursurile se ra ; Giurgiu Avram lui A-
cilă, directorul căminului - dru medico-sanitar raportea terminaseră, dar elevii in vel. din Voia ; Viorel Moga,
ExpoziJie de s-au ţinut expunerile : „Par ză la sfîrşitul sâptâmînii în terni (şcoala are şi un inter din Galbina şi alţii sînt toţi...
tidul Comunist Român - for Termocentrala Mintia. Ve dere a halei cenîrale care adă posteşte cazonele şi turbogene- scris, în caietul de activita nat) continuau să se afle în fraţi. Da, da. Nu vă m iraţi.
ţa conducătoare in Republi ratoarele. Foto : N. GHENA te. O metodă care s-ar putea clase unde îşi pregăteau lec Nu-i cheamă la fel. dar ii
I artă plastică ca Socialistă România" şi aplica şl în activitatea altor ţiile pentru a doua zi. Intr-u- caracterizează aceleaşi pasi
„Principiile de bază alo po na din săli am găsit doi e uni, au am biţii la fel : băutu
Zilele trecute în holul Ca liticii externe a partidu circumscripţii sanitare rura levi din „a treia" — cu ca ră, bătaie, scandal, Intr-un
sei de cultură din Petroşani lui şi statului nostru". Expu le. re am înfiripat un dialog. euvlnt, ei sînt turbulenţii co
s-o deschis expoziţia artişti nerile au fost făcute de to REDRESAREA EFECTIVA A PRODUCŢIEI Râu este că din partea spi „La ce învăţaţi 7“ — i-am în munei. Bineînţeles, organele
lor plastici amatori din Va varăşul Dumitru Gâgeanu, talului coordonator, cel din trebat noi pe mlcll Interlo de m iliţie, consiliul popular
lea Jiului in cadrul celei de-a secretarul comitetului comu Orâştie, nu vine sprijinul ne cutori. „La aritmetică 1" — încearcă în tot felul sâ-i po
şasea bienale de artă plasti cesar. Ca să nu mai vorbim
nal de partid, şi de tovară matică a tuturor locurilor de front lung va avea drept re au răspuns copiii. „Ştim — tolească. Este elocvent faptul
că. Expoziţia întruneşte aproa şa Rodica Moraru, membră zultat reducerea consumului despre activitatea de educa am continuat noi — că aici că aceşti turbulenţi au achi
pe toate genurile artei într-o a Comitetului municipal de (Uimore, din vpo9> D muncă din subteran. ţie sanitară şi de specialitate în clasa voastră sînt şi e tat, de la aplicarea decretu
formă destul de Interesantă, Un rol de seamă In activi specific la lemn de mină şi pe care ar trebui să o des
partid Petroşani, directoarea tatea productivă din acest cherestea Conducerea secto levi din a-ntîia, din a doua şi lui nr. 153 şi pînâ în prezent,
ponderea deţinînd-o lucrările Şcolii generale din Iscroni. făşoare medicii din forul din a patra. Ei învaţă bine?" peste 20 000 lei drept amenzi.
cu specific mineresc. Tot aici a fost organizată Ia fronturile de lucru, asigu an au conducerile sectoare rului nostru este hotârîtă să metodologic al acestui spital. „învaţă că dacă nu. " — şl De aceea am ţinut şi noi să
urmărească cu maximum de
lor, cărora le revine în mod
Creaţiile picturale, In nu 0 călătorie pe harlâ in ca rarea unul număr corespun direct sarcina de a pune în operativitate modul de înca şi-au înghiţit copiii vorbele. le amintim numele. Sâ-i cu
măr de 36, aduc nota de can drul căreia s-au prezentat zător de vagonete la trans aplicare o serie de măsuri drare în brigadă a noilor an Cititori pasiona(i „Ce se întîmplâ ?" — am in noască lumea. Poate, poale...
doare şi sinceritote o tineri realizările obţinute de po portul sterilului şi cărbune tehnico-organlzatorlce, să asi gajaţi şl felul cum se com sistat noi.
lor expozanţi dintre core se porul român, sub conducerea lui putem ajunge să înlătu gure asistenţă tehnică cores portă ceilalţi membri ai Numai Ia biblioteca din re După ce ne-au învrednicit Anti — p.c.i.!
impun Ion O kroglici ou „P an“ , partidului, in anii cincinalu răm o mare parte a tim pi punzătoare în toate compar brigăzii faţă de aceştia Cre şedinţa de comună se găsesc cu o privire mai atentă şi
„Fiasco", lucrări ce imprimă lui 1966-1970. In cadrul lor neproductivi din activita timentele producţiei. dem că numai aşa vom reu 4 000 de volume. In total, bi s-au uitat unul la altul cu Magazinul din Almaşu Mic
vizitatorului un autentic spi bibliotecii ş-au organizat trei tea fiecărei brigăzi de lucru. — Intensificarea lucrărilor şi să înlăturăm o serie de bliotecile comunei pun Ia înţeles, copiii au răspuns i de Munte este bine aprovizio
rit de căutare şi frămîntore expoziţii ale cărţii social- Un loc important trebuie sâ-1 de innâmollre — ne spunea cauze care în anul trecut au dispoziţia cititorilor 14 000 de „Dacă nu învaţă, tovarâşu’ nat, avînd toate sortimentele )
o unor probleme majore. M ă politice şi s-au fâcut recen ocupe In acelaşi tim p şl so Ing Ion Dăbuleanu, şeful sec dus la o fluctuaţie ridicată. cărţi. Pînâ la data vizitei învăţător Grumeza îi trage de m ărfuri necesare locuito
ria Popa cu „Lupeni '29", lo- zii şi prezentări ale acestor luţionarea unor probleme de torului V I — va crea posi După cum rezultă din evo noastre, anul acesta, au îm de pâr.." „Dacă sîn ttunşi? ” rilo r dintr-un sat. Responsa
sil Nogy, un peisogist sen cărţi. aprovizionare cu materiale a bilitatea reintroducerii In pro luţia de pînâ acum a pro prumutat cărţi de la biblio — i-am aţîţat noi. „Ii trage bilul Octavian Bunea se stră
sibil şi bun colorist („B a ra j“ , Formaţiile artistice ole că locurilor de muncă, domenii ducţie a noi abataje. De a ducţiei, la Vulcan sînt create teca din Balşa 44 de c iti de urechi, le dă ca palma duieşte — reuşind In bună
„M a i"), Nicolae Ripon — minului cultural au prezen In care sini In curs de de semenea pentru asigurarea toate condiţiile menite să a- tori. Intre aceştia, eleva Sma- după cap. le mai dă şi în parte — să dea o notă cita
„îm plinire” şi „Şantier na tat programe în localităţile finitivare o serie de măsuri continuităţii In exploatare a slgure în continuare realiza randa Filip deţine recordul t palmă...” , „Ce, le dă în pal dină unităţii respective, prin
val". Iscroni, Dealu Bobii, Cimpu organizatorice. Prin creşterea abatajelor frontale din stratul rea ritmică a sarcinilor de 15 cărţi citite. De altfel, ea m ă?"— am întrebat nedume curăţenie, prin aranjarea
Grafica constituie punctul lui Neag şî Bâniţa. Progra gradului de mecanizare a lu 4. avem în vedere sporirea plan. Conducerea exploatării, este cea mal pasionată „a- m ărfurilor într-un mod plă
forte al expoziţiei, siguranţa mele au cuprins cintece pa crărilor de încărcare şi des vitezelor de coborîre a aba toţi membrii comitetului de bonatâ” a bibliotecii (circa riţi. „Le dă cu băţul de la har cut pe rafturi.
tă I" „Măcar, e un băţ fru
liniei şî ingeniozitoteo tem a triotice şi populare, dansuri cărcare a materialelor lem tajelor cameră din stratul 5. direcţie cărora le revin în 150 de cârti pe an). Ultimele mos ?“ . „E de tufă P — au Totuşi, am luat cunoştin
tico relevînd m aturitatea p!os- şi jocuri populare. noase şi de masă de la su In acest fel realizăm şl un continuare sarcini deosebite volume împrumutate i Shake răspuns copiii. „Dar în care ţă aici de un nou „produs" i
ticîenilor expozanţi. Dintre a La concursul formaţiilor prafaţă vom asigura o redu decalaj corespunzător între nu trebuie să uite însă fap speare — Opere — voi. 3, 4 palmă Ie dă ?“ . „In care anti — pc.i. f Intre uşile du
ceştia se detaşează Dalinel artistice de amatori „Oma cere substanţială a locaţiilor lucrările de exploatare afla tul că mai există locuri de | 5- vrea copilul s-o ţină I Tova- ble de la intrare se „păstrea
Dui-neo („Spre inima pămîn- giu partidului" - manifesta de vagoane şi a posturilor tn te la diferite niveluri Ne-am muncă şi chiar sectoare care | Alături de ea. octogenarul râşu’învăţâtor spune „ţine ză", fără nici nn motiv, un
tulu i” , „F am ilia” ), M oria Po re închinată sărbătoririi se regie. In acelaşi tim p prin propus să îmbunătăţim trans în prezent nu-şi realizează învăţător pensionar Aron To- palma P şi el o întinde pe lighean plin cu petrol. Nefi-
pa („Zbor", „M in e ri“ , „Săr micentenarului partidului — mărirea presiunii aerului portul cărbunelui In fiecare sarcinile de plan zilnice. A I dea şi săteanul loan Moga — ind „rudă* cu antinevralgi
bătoare"). Viorica Jiler („H o formaţia de dansuri şi soliş comprimat în punctele term i abataj prin executarea unor ceasta impune In continuare | cei mai pasionaţi cititori. care vrea 1" „Ş tiţi cîţiva care cul sa o antîmigrinul, „pro
au lu a t.. în palmă ?“ „Cum
ra fetelor"), Minervo Pis („R ă tii instrumentişti de la cămi nale o dată cu punerea în lucrări suplimentare In sco abordarea cu responsabilita Dar biblioteca are şi o să nu : Avram Petru, Lia dusul" acesta are efecte
sărit ’50"). nul .cultural din Aninoava, funcţiune a turbocompresoru- pul concentrării producţiei. te sporită a problemelor prac fructuoasă activitate în mun Sanda, Robotin Petru... Pe contrare. Poate provoca du
Metaloplastlo, alături de participind la faza pe mu lul de Ia Valea Arsului, va fl Extinderea bandajărll cu pla ticii miniere, ceea ce va de ca cu cartea, prin seri lite reri de cap dacă vine un con
grafică, vine să fortifice va nicipiu, s-au clasat pe locul să de sîrmâ a tuturor lucră rare, simpozioane. prezen Robotin l-a bătut şl tovarăşa trol şi se achită, cum se ştie.
Grumeza, sîmbâtâ..."
loarea exporiţîei prin multă 1 şi vor participa la faza ju posibilă alimentarea cores rilo r de pregătire, a vetrei termina consolidarea şl dez tări. In această activitate, A o amendă. Şi le mai poate
siguranţă şi ingeniozitatea deţeană. punzătoare cu energie pneu abatajelor şl a peretelui des voltarea succeselor obţinute ron Stânilâ, bibliotecarul, a După această discuţie am provoca printr-un... incendiu.
părţitor la toate abatajele cu pînâ în prezent. avut ce ne spune şl demon purtat încă una cu tovarăşa Mal ales că înăuntru, la tej
stra la... „pozitiv". profesoară Maria Grumeza, ghea, se golesc multe sticle
care era de serviciu la medi
taţie. „Bateţi copiii, tovarăşă cu conţinut... „in flam a bil” I
’
Agitaţia vizual este „pe fază“ Orăştie noi direct în subiect. „Acum „Lemne ? Dacă aduc
„Recordul“ I.G.C.L.
profesoară ?" — am intrat
trei ani, ţin minte, am bătut
cu nuiaua o elevă. Ştiţi, de-acasă“
In vacanţa de vară a anu erau doi fraţi — şi ea a fu Simion Medrea, gestionarul
în spaţiu. Dar trebuie şi în timp! lui de învâţâmînt 1969—1970, rat mîncarea lui frate-său..’* magazinului sătesc din Ar-
consiliul popular comunal a
„A ţi stabilit că ea a fost vi
deu, tocmai se pregătea să
contractat cu I.G.C.L. Orâş
tie executarea reparaţiei ca-^ novată?" „Se vedea pe faţa ei, închidă unitatea şi să plece
tovarăşe ziarist.." „Dar ceva
Comitetul da partid al Ex « te nevoie, ka tfîrşitul lu tămînă Ia alta” şi lşl propu pitale a şcolii din Mada, lu mal recent, de pildă, sîmbâ cînd am intrat noi. Nu era
ploatării miniere ¡Petrlla se nii trecute ediţia era cea ne să dea răspuns celor mai crare pentru care a achitat tâ ?” — am întrebat noi. ora de închidere, dar curen
ocupă îndeaproape de orien din luna decembrie, gazeta proeminente evenimente ale numitei întreprinderi 37 910 „Nu-mi amintesc... Aduceţi e tul electric se întrerupsese
tarea permanentă a agitaţiei râmînînd In urma evenimen vieţii internaţionale la zi. lei. De atunci I G.C.L., Orâş levul de faţă, dacă susţi (Se spune că secţia Orâştie
politice de masă, astfel îneît telor. Faptul nu este de loc Faptele sînt prezentate intr-o tie tot repară şi repară şi neţi..." „Pe Robotin, tovarăşă a l.R.E. Deva face mereu a
ea să răspundă celor mal ar normal dacă avem In vedere formă plastică : în m ijlocul nu mai sfîrşeşte. Parchetul profesoară. Vă am intiţi ?" semenea figuri.). Cum la ma
zătoare probleme ale colecti că începutul anului 1971 a panoului se află desenat ma pus s-a umflat, cîteva uşi nu şina noastră îl ardeau faru
vului începlnd de la nivelul coincis cu Intrarea în noul pamondul, lar de Jur împre se mai pot deschide, zugrâ- „Aaaa... Păi, asta a fost bă rile. am notat la lumina lor:
şl costul producţiei pînâ la cincinal. Aceasta trebuia să ju r sînt puse articole decupa vitul şi vopsitul s-au fâcut taie ? L-am luat numai aşa Nu are in magazin, de multă
tim pul liber al oamenilor. prilejulascâ colectivului de te, cu predilecţie din revista In bătaie de joc. de faţă.. S-a înlîm plat alal vreme i caiele, fidea cu ou
O trecere prin sala de apel, redacţie scoaterea unei ediţii „Lumea", în care se evocă e Bravo, I.G.C.L. Orâştie I Es tăieri şl aţi şi auzit. Asta e şi fără, cremă neagră şi...
pe culoarele largi ale clădirii care să îndemne pe mineri la voluţia evenimentelor. Din insinuare, e o Înscenare, to halat pentru gestionar? Ul
administraţiei îţi provoacă re ridicarea la un nivel mal dreptul articolelor este trasă te un preţios „record" al varăşe..,". timele comenzi ¡-au fost o
velaţia unei viguroase acţiuni înalt a eforturilor pentru în cîte o săgeată, confecţionată vostru (Despre unul asemă Şi profesoara l-a chemat norate cam aşa ; J0 articole
politice sub forma agitaţiei făptuirea noilor sarcini ce le din panglicuţe, pînâ la locul nător am auzit la Casa de pe elev. Iar acesta, faţă de cerule, două aduse ; 12 a rti
vizuale. Pe culoarul pe care revin. unde se află ţara sau zona cultură din Orâştie). Im por noi, de directorul şcolii şi de cole cerute, nicj unul adus
intră m inerii venind de la In preocupările agitaţiei v i geografică vizată Privind a tant e altceva : că aţi încasat tatăl său (care nu ştim de şa.m.d.
puţ, bine luminat, se află un zuale de la E. M. Petrilo un cest panou omul îşi poate for banii I ce încerca mereu sâ-1 opreas — Ii cam frig în magazin.
şir de panouri avind diferite loc central ÎI ocupă proble ma o imagine clară asupra că 1), a povestit cum l-a „lu N-aveţi lemne să faceţi foc?
destinaţii. Pe unul citim ; mele disciplinei în muncă, situaţiei internaţionale la zi Alo, poşta ?! at de faţă" profesoara şi ce a — Dacă aduc de-acasâ.
„Ieri ai dat şist vizib il". Pe Iniţiativa ni se pare reuşi simţit... — Aţi auzit vreodată de
verticală sînt înşirate nume tă, dar am recomanda comi Cetăţenii satelor comunei spre ce-i ăla „caiet pentru
şi cifre reprezentînd brigăzi tetului de partid, tovarăşilor Balşa sînt pasionaţi cititori „A fost o distracţie, un a-
şi cantitatea de şist găsită în La E.M. Petrila care se ocupă de ţinerea la zi ai presei. Numai la „D ru muzainent, a fost mai m ult o notarea cerinţelor cumpără
torilor ?".
vagonetele expediate de ele a panoului, să nu mai decu mul socialismului" sînt 394 glumă.... Asta n-a fost băta
spre preparaţie. Citim i gru peze articole din revista „L u de abonaţi, satul Mada fiind ie...” — încerca să ne con — Nu mi-a vorbii nimeni
pa nr. 112, Oanâ a fost gă respectarea normelor de teh mea”, ci să publice scurte ex vingă profesoara. Dar am despre aşa ceva 1
sită la sondaj cu 70 kilogra nică a securităţii muncii. Ga trase din aceasta enre să pu pe prim ul loc. cu 87 de abo plecat de^acolo tot „nelămu Poate forurile in drept ştiu
naţi, Balşa cu 83, Voia
şi
me şist vizibil, ceea ce îi a zeta de perete are în fiecare nă în evidenţă doar elemen Galbina cu 66, Ahnaşu Mic riţi !“. ceva...
Irage penalizarea cu o tonă ediţie cel puţin un articol tele noi ce au intervenit în
de cărbune din producţie, sau o caricatură vlzlnd b ri tr-o anumită situaţie. C itito de Munte şi Vâlişoara cu 64, „Restul“ O propunere
brigada 193. Hugeanu, cu 9 găzi care râmîn sub plan din rul, neavind m ult tim p la în- Poiana şi Poieniţa cu 60, Te-
tone. Stan, cu 7 tone etc. cauza Indisciplinei, oameni deminâ, nu poate citi artico chereu cu 34. In prezent, legătura comu
Gazeta de perete, organ al care trag în urmă form alii de le întregi reproduse aici, dar — Ne-am abona ş1 mai Bufetul din Balşa e unul nei Balşa cu Orâştia şi Deva
comitetului de partid, aflin- lucru. Pe unul din culoare oricum îi va fi m ult mai uşor m ulţi, ne-au spus oamenii, dintre cele mal urîte din cî* o fac trei autobuze. Trei
du-se în concurs, se ocupă în întîlnîm un panou Întitulat să citească un text de 10-15 dar ziarul nu vine la timp. te ne-a fost dat să vedem.
pleacă dis-de-dimineaţâ şi se
fiecare ediţie de cele mai Im sugestiv : „Azi lucrez eu în rînduri, să zicem, în cai c să fie Ar trebui sâ-1 prim im dim i Firmă n-are; pereţii sînt ne întorc seara. Acestea nu sa
portante probleme ale exploa locul lor", alături de care se redat succint ce e nou. A tra neaţa după ora 8, dar în ia gri de fum ; dezordine pes tisfac întru totul necesităţile
tării Rubrica ce atrage cel află desenat un personaj „de gem şl aici atenţia să se res nuarie numai de două ori te tot, dar mai ales la bar, de transport ale oamenilor
mai pregnant atentla mine rezervă” care. chipurile, 1-ar pecte caracterul sâptâinînal l-am prim it dimineaţa II iar registrul unic de control de aici. Notăm propunerea a
rilo r este cea intitulată „Eu, înlocui pe cel care absentea nl apariţiei, pentru că ceea Energetica hunedoreonâ, în anul 1970, a pulsat in siste — Alo, P.T.T.R. Orâştie. se e... alb Imaculat. Pe semne
Vasilicâ minerul, am ceva de ză nemotivat de la lucru. Pa ce înfăţişa „Lumea, de Ia o mul energetic naţional aproape 4,4 miliarde kWh energie «- aude ? Trecem pe recepţie II ( cel care au controlat n-au cestora pentru întreprinderea
spus". Ce spune de fapt în noul conţine un tabel pe ca sâplâmînâ Ia alta" era depă lectricâ. Foto : V, ONOIU văzut neregulile din cauza... de transporturi auto Deva.
„De la capul de linie Poia
ultima ediţie ? „Pentru suc re sînt înşirate nume de oa şit de două sâptâmîni. Deputaţi şi... deputaţi sticlelor. Că gestionarul loan
cesele deosebite obţinute în meni care în ziua preceden Cu toate lipsurile, care ţin '.Todea îmbie la băutură de na să plece pe la ora 7 sau
producţie felicit cu căldură tă au lipsit nemotivat. Este în special de operativitate, a- cum Ii treci pragul „Înainte 8 nn alt autobuz (ar servi 9
pe ortacii mei fruntaşi". A o formă interesantă a Ironiei. gitatla vizuală de la mina Pe Consiliul popular comunal de toate, zău, vă rog, un co din cele 14 sate) care ar du
poi dă o listă de brigăzi pe Păcat că nu putem reprodu trila este bine orientată şi Se livrează legume de primă Balşa are 49 de deputaţi. Cei niac, ceva, un vin. Se poate ce oameni cu treburi la O-
care Ie consideră Cu rezulta ce nici un nume şl aceasta urmărită cu atenţie de oa mai m ulţi dintre aceştia sînt să nu luaţi cu mine ?“ râştie sau Deva. Iar din De
tele cele mai bune. Distin pentru că „o mînâ vinovată", meni. Ea încearcă şi reuşeşte | mereu în fruntea oamenilor. — Cum merg treburile bu va să se întoarcă la erele
gem oici brigăzile conduse de desigur, a tras cu vopsea pe In bună măsură să dea răs apariţie A lţii, Insă, ca loan Rad, fetului 7 — întrebăm gestio 17 sau 18. deoarece în pre
Ooslieâ Mitrea. Titu Vlod, Ion ste toate numele. punsuri celor mai importante din Oprişeşti, Rusallna M i- narul. zent mulţi cetăţeni care ao
Vasile. Iosif Moldovan. Un panou mare, aşezat în- probleme ce stau in atenţia hoc, din Poieniţa, Gheorghe pitDbleme la notariat, judecă
Amintim că gazeta Îşi «re harnicului colectiv de mineri Zilele trecute cooperatorii din Dobra $1 Lfipuşnic Adam, din Techereu, nu vin — Bine, tovarăşe. Ţuică torie etc. n-ao cu ce se în
ediţiile cu o anumită perio tr-un Ioc vizibil, atrage aten de aici. au început să recolteze şi să livreze primele canti nici cel puţin la sesiunile am, vin am, ţigări am. Ce toarce seara acasă. Eventual
dicitate ; rubrica „lu i Vasili ţia tuturor trecătorilor. El se tăţi de legume din acest an. consiliului, de cum să parti mal vreţi 7 să fie prelungit traseul au
câ" apare însă ori de cîte ori numeşte „Lumea, de la o sfip- C. ARMEANU Intre altele, de Da C.A.P. Dobra s-au preluat peste cipe la alte acţiuni obşteşti. „Restul* nu ae vede... tobuzului de Bozeş".
1 000 kg spanac şi 3 500 căpâtîni de salată, iar de )a Desigur, atunci cînd au fost Râmîne ca serviciul călă
C.A.P. Lâpuşnic s-au valorificat 1 000 kg spanac. aleşi, sătenii şl-au pus toată tori de la I T.A. Deva să a
A devenit o tradiţie ca, teoretică. O eficienţă spo cul întll — Valentina Bo- Paralel cu aceasta legumicultorii din cele două Trei sferturi ar activa. nalizeze împreună cm consi
In fiecare an, tinerii ce se rită a avut-o antrenarea, la blc (cooperativa „Solidarita unităţi lucrează intens la insăminţarca legumelor Încrederea în spiritul lor de liul popular şi să hotărască.
califică, prin ucenicie la locul proba teoretică a concursu tea” Deva), locul doi — E hărnicie şi inimoşi gospo La ce?...
dari. Se aşteaptă şl dovada
de muncă, în cooperativele lui, a tuturor ucenicilor de lena Nan de la aceeaşi coo in răsadniţe, precum şi la fertilizarea grădinilor cu *
meşteşugăreşti să-şi verifice la cooperativele meşteşugâ- perativă, locul trei — Au îngrăşăminte organice. practică, concretă a hărnici Secretarul comitetului U.T.C., La comitetul comunal de
îndemînarea şi măiestria relia Merintonl şi María ei lor... Aron Stânilâ, ne-a vorbit partid discutăm — în înche
profesională în cadrul con Mere (cooperativa „Reteza despre „o activitate Intensă, iere — la concret faptele ca-
cursurilor pe meserii. De tu l" Haţeg şî „Drum Nou" S-ar putea face şi nu prea diversificată însă", a lese din teren. Consemnăm
Deva faza judeţeană a con In concurs: a — lenjer pentru bărbaţi sport... comună. Totuşi, numârlnd un lucru îmbucurător i cele
curlnd, s-a desfăşurat la Hunedoara). La secţia a II- organizaţiei de tineret din
cursului pentru meseria de — s-au clasat pe primele P re m ie re cele cîteva acţiuni — un con mai multe dintre ele sînt cu
atentla
noscute. se află fn
croitor, organizat din iniţia locuri Lidia Jimon — I şi S-ar putea, dar nu ae face curs „Pagini din lupta şl ac factorilor răspunzători. In
tiva Uniunii judeţene a María Şuteu-II de la coope „pentru că nu-t cu cine" (A tivitatea P.C.R.". şi cîteva plus, notăm măsurile ce se
cooperativelor meşteşugă MĂIESTRIA SI rativa „Solidaritatea" De ron Stânilâ, secretarul comi seri literare organizate In preconizează pentru soluţio
reşti în colaborare cu Co va In încheierea concursu In cinstea aniversării se Valer Doñea, Claudia Po- tetului U.TC.). Cu alte cuvin colaborare cu biblioteca —. narea tuturor treburilor co
mitetul Judeţean al U.TC. > lui, preşedintele comisiei de micentenarului P.C R., Tea pescu, Vasile Dutu, Marcel te, comuna Balşa este o loca cu o participare şcolară de munei. In acest sens sînt an
Popa şi alţii
tru l de stat „Valea Jiu lu i”
Au intrat în concurs prim ii organizare, Gheorghe Cer- Petroşani va prezenta azi, litate ai cărei locuitori nu Iu predilecţie, nu putem fi de grenate cu simţ de răspunde
trei clasaţi la fazele pe coo nâîana, vicepreşedinte al In premieră pe ţară, piesa besc sportul. Să fie adevă părerea secretarului. re comitetul comunal de
perative ce au avut loc în U.J.C M. Deva, a relevat „Tim p şi adevăr" de Eu Ieri seara, Teatrul de rat ? O altă părere, a prima De altfel, următoarea apre partid şi comitetul executiv
luna decembrie 1970 eu par maturitatea în pregătire a genia Busuloceanu. estradă a prezentat pe sce rului Gherasim Ciuceanu i ciere spune totul 1 „T in erii al consiliului popular comu
ticiparea a peste 60 de uce concurenţilor, cîştigâtorilor Direcţia de scenă este na sălii „A rta" din Deva o „Sport ? Cum să nu ? Avem participă cam cu trei sferturi nal. Este o garanţie că pro
nici. Desfăşurat în două reşti din municipiu, con oferindu-li-se premii în o- semnată de Călin Florian nouă premieră, intitulată şi terenuri” . Şi secretarul co de forţe la ceea ce s-ar pu blemele comunei Balşa, ale
secţii : „croitor îmbrăcă cursul însemnînd astfel şi blecte. „Feţe, feţe la revistă”. Sce m itetului U.TC. ne spunea tea face". Deci trei sferturi locuitorilor el vor fi mai bi
minte pentru bărbaţi” şi un util schimb de experi Antrenînd, prin fazele de la Teatrul „Ion Vnsi- nariul aparţine lui Alexan că nu există teren pentru a activează. La ce însă ? La ne rezolvate, ceea ce stntem
lescu"
din Bucureşti,
iar
„lenjer pentru bărbaţi", enţă. Compusă din specia parcurse, un număr mare scenografia de Vasile Buz. dru Dorian, muzica artis menajarea unei baze sportive „ceea ce s-ar putea tace" M siguri că va duce Ia scăde
concursul a constat în pro lişti cu înaltă calificare, din da viitori meseriaşi, con Interpretează actorii : Ni- tului emerit Nicolae K iicu- simple (I?). Cert este că la Dar nici măcar atit nu acti rea numărului de nemulţu
Balşa nu se face sport I Doar
be practice — elim inatorii, tehnicieni şi meşteri cu ve cursul a marcat o confrun coloe Nicolae, Dumitru lescu, iar scenografia este şcolarii, ceva, pe Ici, pe co vează. Acţiunile, puţine, sînt m iri. sesizări şi reclamaţii
eşalonate pe parcursul a 2 chime şi experienţă în me tare la un înalt nivel a în- Drâcea, Iulian Voicu, M i- semnată de arhitectul An lo.. rezervate în special elevilor pornite din satele acestei co
demînârii şi măiestriei pro
zile şi constînd din confec serie, comisia de examina hai Clita, Ruxandra Petru, drei Ivâneanu şi scenogra şi celor cîteva cadre didacti mune.
ţionarea unvii sacou (secţia re a selecţionat dintre nu fesionale Paulinn Codreanu, Andreea ful Nicolae Moise, de ia Ce e mal grav. e că no ce. Laitm otivul veşnic l-am £
I) şi a unui chilot de băr meroşii participanţi următo AUREL ANCA Petrescu, Mireea Zabalon, Teatrul „A l. DaviUa" din tabilităţile comunei nici mă în tîlnît şi aici t „Nu sînt ti Următorul popas al repor
Piteşti.
bat (secţia a Il-a), prim ii 10 rii cîştigâtori : secţia I cooperativo „Retezatul" car nu-şi dau seama dacă neri". Organizaţia comunală terilor ? Ne vom orienta du
de U.T.C. numără însă 180
Callficîndu-se pentru proba croitor pentru bărbaţi, lo- Haţeg s-ar putea organiza ceva pă aceeaşi busolă : scrisori
pentru tinerii din sat la ca de membri... le dv., stimaţi cititori.