Page 95 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 95
3
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I • N r. 5020 • D U M IN IC A 28 F E B R U A R IE 1971
es
DIVERSE ■ DIVERSE
FOTBALUL HUNEDOREAN MERITĂ 0
CINEMERIDIANE rează ch ia r şi titlu l u n p o r de te m p e r a tu r a m e d iu lu i în
tret al ta tă lu i lui M o r tim e r, co n ju ră to r. A cea stă te m p e r a
tu ră este m e n ţin u tă prin i n
d e a s e m e n e a a vocat, care
a
REPREZENTARE MAI BUNĂ PE PLAN VALORIC „Casa d e sub c o p a ci“, R en é d u p ă ce şi-a p ie r d u t vederea. te r m e d iu l u n e i in sta la ţii d e
P E N T R U N O U L S Ă U F IL M
c o n tin u a t sâ p ro feseze chiar
aer
c o n d iţio n a t,
a lc ă tu ită
C lé m e n t a re u şit să-şi asigure
co n c u rs u l p o p u la rei v e d e te Piesa se c o m p u n e d in scu rte d in tr-o p elicu lă d u b lă p re
v ă z u tă cu o rificii d e 2 m m
scen ete şi a n e c d o te c o m e n ta
F a ye D u n a w a y . S c e n a riu l,
Neîndoios, orka reporter cea stă problemă constituie în — Cum apreciaţi rezultate te de u n crainic care-l în tr u r e p a r tiz a te la u n in te r v a l d e
sportiv n-or scăpa prilejui unul că obiectul unor analize In le selecţionatei noastre tn in s p ira t d u p ă u n r o m a n de chip ea ză , de fa p t, pe J o h n 5 cm , ceea ce p e r m ite c ir
A r th u r C a v a n a u g h , este re
interviu cu vicepreşedinte biroul federal. Federaţia este anul trecut, pornind de ha si z u lta tu l co la b o ră rii d in tr e M o r tim e r in tin ereţe. culaţia a e r u lu i. N iv e lu l t e m
le Federaţiei Româna de Fot de părere că, excepUnd poa tuaţia stathtkâ : 10 meciuri D aniel B o u la n g e r fi C lé m e n t. * p era tu rii poate fi reglat cu
bal. Cu atît mol mult, o ase te pe Dlnamo Bucureşti, ce Jucate, 2 dştlgote, 4 pierdu Ei tfi p ro p u n , in p r im u l rtnd, I N T R - O v r e m e in care, in a ju to r u l u n u i term o sta t.
menea ocazia nu trebuia ra lelalte echipe sini eterogene te, 4 nule, situaţie mult co- să d e z b a tă m a r e a p r o b le m ă m a te rie de artă, a p ro a p e to ☆
tata cînd această persoană se valoric. Aceasta pentru că e meritată şl controversată ? a v io le n te i in lu m e a d e azi. tu l pare ştiut, arta a r m e a n ă , D IN G o lfu l M e x ic n e p a r
află în judeţul cu oala mal chipele de tineret-rezerve n-au — In apreciere pornesc de O fa m ilie p ă ră s e fte b ru sc A practic n e c u n o s c u tă in O cci v in e o ştire care, o ricit s-a r
d en t, r e v in e to t m a i m u lt in
multe echipa divizionara da reuşit, după trei ani, să devină la calificarea In turneul final m erica fi se in sta lea ză la c e n tr u l a ten ţiei. L a M u z e u l de părea d e ciudat, p led ea z ă in
fotbal din ţară, după muni ceea ce au fost concepute — al C.M., ţfnînd cont de valoa Paris. T o tu l pare să se d e s artă d e c o ra tiv ă d in P aris a fa vo a rea e fe c tu lu i b in efă c ă to r
Zilnic aici se compun şi se descom
Simeria-triaj.
Staţia
cipiul Bucureşti. Un asemenea pepiniere ale fotbalului, pen rea partenerilor de la Guada pun teci de trenuri de marfă. Foto : V. ONOIU fă şo a re n o rm a l, d a r d in - fo st o rg a n iza tă o e x p o z iţie al in s ta la ţiilo r p e tr o life re
„argument", firesc, creează tru că actualul regim de lajara. Cele spuse au mai mult tr-o da tă sin t a r u n c a ţi cu care c o n tr ib u ie la c u n o a ş te m a r in e a su p r a sporirii fa u
cadrul şi pretextul unei discu transferări, care a corespuns temei dacă ne amintim că mulţi topii in zo n a d r a m e i ; cei doi rea istoriei şi a rtei p o p o ru lu i nei. N u m a i in c u r s u l a n u lu i
tr ecu t, tn a p ro p ierea co a ste
ţii la obiect. unei perioade depăşite, este ani am evitat întilnîrilo cu copii au fo s t răpiţi. „Este de a rm e a n . lor G o lfu lu i M e x ic , u n d e a
Dar, obordindu-1 pe tovară necorespunzâtor in momentul parteneri tari, pentru că aşa Vă răspundem a ju n s să citeşti ziarele, s p u A r m e n ii care au scăpat in c r e s c u t a p recia b il extraefia
şul loon Balaş, prin bunăvo de faţă In sensul că nu asi trebuia, să ciştigâm. Pozitiv n e R e n é C lé m e n t, p e n tr u a 1915-1916 de e x te r m in a r e a o de ţiţe i d e pe fu n d u l m ă rii,
inţă şi amabilitatea dumnea gură o mai rapidă circulaţie a este că in prezent n<u mai a re s im ţi ptn ă la s p a im ă c u m to m a n ilo r s-a u d is p e r s a t in s-a u p e sc u it 270 000 to n e de
lui, discuţia avută o cuprins vem aceeaşi orientare şi cău v io le n ţa se in sta le a ză in obi lume p e n tr u ca m a i tirziu să peşte.
şi alte probleme despre fot tăm adversari puternici. Aceş ceiu rile noastre şi c u m o m u l sa re g r u p eze in R e p u b lic a M iste r u l a fo s t d ezleg a t a
balul românesc In general. Interviu tia sint factori care inseamnâ la întrebare c o n te m p o r a n tră ieşte in m i j S o v ie tic ă A r m e n ia . A r m e n ii tu n c i cînd 5-a co n sta ta t că
lo cu l u n o r p u te r n ic e c o n tr a s
- Ce consideraţi că sa poa mai muh deci! un bilanţ arit te. O ricare d in tr e noi, fie el cu ceresc in secolul V II i.e.u. pe co n stru c ţiile m e ta lic e ale
te reproşa fotbalului hunedo- cu loan Balaş, metic. Pentru fotbalul nostru d ip lo m a t sa u doar pasa g er a im p e r iu l U rartu, situ a t in so n d e lo r se fo r m e a z ă p la n c
există un ciştig privind astfel
reon, cunoscind puternica sa Zaler Herţeg, din comuna primesc ajutorul de inmor- n o n im , poate fi p ro iecta t in n o r d u l A n a to lie i de astăzi. to n veg eta l, h ra n ă p re fe ra tă
reprezentare numerică în pri lucrurile. Sâlaşu de Sus, ne scrie că mîntare de la unitatea agri tr-o a v e n tu r ă n e m a ip o m e n i A r ta U ra rtu (r e p r e z e n ta tă la a p eştişorilor care, la rtn d u l
mele divizii ? vicepreşedintele — Cum vedeţi „«azur Do- în perioada anilor 1961-1966 colă unde au fost înscrişi ; tă şi, tn p r im u l rfnd, n e a ş te p e x p o z iţia d in P aris p rin ca lor, sint că u ta ţi d e p eştii m a i
brln ? n prestat activitate la coope pensionarii de bâtrineţe nu re d e lu ptă, căşti g ra va te, o - m ari.
- Un fotbal cu o puternică — Nu există I „Cazul" este rativa agricolă de producţie, au dreptul să-şi reconstituie ta tă m. biecte d in b ro n z f i p ă m tn t
bază de masâ, ca cel hune- Federaţiei creaţia unor publicişti — Do- avînd funcţia de magaziner vechimea Sn muncă pe bazâ ars etc.) se in te r fe r e a z ă cu i r
dorean, merită o reprezentare brin, ca marile talente, crede şi casier. Dumnealui ne spu de martori. Acest drept 51 au S I L V A N A M A N G A N O in cea a vec in ilo r s ă i : h itiţii, s u P IS T O L U L c u apă, in o fe n
corespunzătoare şi din punct Române de Fotbal în bună măsură că trebuie ne că in această perioadă a numai cei care sint angajaţi terpretează ro lu l p rin cip a l in m erien ii, sciţii. A r m e n iz a t, siva a rm ă a copiilor, a b e n e
de vedere valoric. Este chiar să transpire mai puţin deeît plătit impozit şi a cotizat la şi dovedesc o vechime In tr-un n o u f i l m al lui P ier im p e r iu l U ra rtu lu p tă in în fic ia t d e o p e rfe c ţio n a re c a
obligat la această calitate. „soldaţii de rind*. Cum am casa de pensii. Aceşti ani, muncâ cu acte oficiale de cel Paolo P a so lin i : „ D eca m ero d e lu n g a ta sa istorie cu grecii, re l-a în z e s tr a t cu o p u te r e
Fotbalul hunedorean ar tre valorilor fotbalistice etc. Dar spus, fotbalul modern înseam precum şi perioada 1967-1960, puţin 10 ani. nul* d u p ă Boccacio. în a in te r o m a n ii şi perşii şi preia e co n sid era b ilă . U n g r u p d e
bui să spună mai mult fotba mai există un aspect. La mul nă angajament fizic. Persona) i->au fost trecuţi în cartea de Ion Medrea — Plopi. In de acest f i l m cu n o scu ta actri le m e n te d in c u ltu ra acestor cercetă to ri .a c o n stru it u n
lului românesc. Eu cred totuşi te dintre echipele divizionare l-am văzut pe Tostao sau Bec muncă. In anul 1968 s-a an articolul de care ne spuneţi ţă tu r n a s e „Moartea la V e n e popoare. „ tu n “ a l cărui p roiectil este
intr-o reprezentare, in viitor, A, procesul Instructiv se situ kenbauer alergind de citeva gajat la o altă unitate agri se fac referiri la amenzile ţia “ s u b în d r u m a r e a lui V is In lu p tă c u B iza n ţu l, cu u n je t d e a p ă cu o p re s iu n e
mai apropiată de posibilităţile ează la un nivel discutabil. ori mai mult ca Dobrin. Do- colă ca în grijito r de animale penale nu la cele civile. In conti, a v ln d ro lu l u n e i în Persia sasanidâ, cu a rabii (ca e c h iv a le n tă cu cea a u n ei e x
reale ale fotbalului dumnea Din punct de vedere al talen brin, spre folosul lui personal pe bazâ <je contract. „M i se concluzie dv. trebuie sâ achi flo rito a re cva d ra g e n a r e . re au o c u p a t-o u n tim p ), A r plozii.
voastră judeţean. Imi explic telor şi tehnicităţii stăm rela şi valorificarea talentufui său, consideră această perioadâ taţi amenda primită. b m e n ia a îm p r u m u ta t d in arta F orţa d e p e n e tr a ţie a lic h i
mediul nivel valoric al echi tiv bine, lucru confirmat de e trebuie să înveţe pe deplin şi vechime în muncâ la stabili Petre Ciorogariu, din satul C I N T Ă R E A Ţ A G igliola Cin- lor, d în d u - i o notă a rtistică d u lu i poa te s tr ă p u n g e u n
pelor divizionare hunedorene voluţia naţionalei in Mexic, la nu formal lecţia pregătirii. rea pensiei din cadrul asigu Ociu, ne roagă să-I spunem q u e tti va a b o rd a tea tru l. P ri proprie. A c e s t a sp ect al a rtei b lin d a j d e oţel c u g ro sim ea
prin lipsa unei bune coordo campionatul mondial. Defi Aici îi acord dreptate lui O rărilor sociale de s ta t? "— ne de la ce vîrstă şi plnâ cînd m u l ei rol Va fi in „ A m e r ic a n a r m e n e este ilu stra t la e x d e 12 m m . „ T u n u l cu a p ă “ va
nări a activităţii fotbalistice. cienţa principală a echipelor zon. Întreabă cititorul. se plăteşte taxa pentru paza c lo c k M, u ltim a piesă a lui poziţie d e o fr u m o a s ă colec p u tea fi folosit la p erfo ra rea
De aceea, va trebui ca In noastre de club constă in sla — Apropo de Ozon. Cum ex Dacă aţi avut calitatea de obştească. A r t h u r M iller, pe care o va ţie de o b iecte d e cera m ică . rocilor sa u la s fă rim a re a b e
judeţul dumneavoastră să se ba pregătire fizică, datorită plicaţi că. Io oro actuală, membru cooperator pe tim pul Răspuns : In tot tim pul m o n ta In Italia R a f V a lo n e. O cu p a rea c a p ita lei a r m e n e to n u lu i.
Instaureze o politică a coor căreia In confruntările cu e- căderea Jiului se explică prin cît aţi fost magaziner şi vieţii. începlnd de la vîrsta ☆ — Sis — de către furci in #
donării valorilor fotbalistice, chlpe cu o bună şi foarte bu plecarea lui Ozon, dar nici casier, beneficiaţi de pensie de 18 ani. Acelaşi răspuns „ B A L E R I N A “ este titlu l fi l 1375 m a r c h e a z ă sflr ş itu l i m D A T O R I T A u n e i in v e n ţii
care să-i permită o reprezen nă pregătire atletică, forma F.C. Argeş mi-şl revine, nici de la C.A.P. Pentru perioada este valabil şl pentru între m u lu i p e n tr u ecra n la t, rea p eriu lu i A r m e n ie i. C reaţia sim p le , p la n te le o r n a m e n ta le
tare corespunzătoare in dlvl- ţiile noastre capotează. Or, chior cu... Ozon ? cft prestaţi activitate la o altă bările puse de Dumitru liza t d e V ă d im D e r b e n e v in artistică s-a re fu g ia t d e a d e ca m e ră vo r p u te a su p r a
• jille A şi B, la nivelul bazei fotbalul modern înseamnă an — Simplu, în citeva cuvin unitate agricolă ca în g rijito r Brăuda din comuna Burjuc. s tu d io u rile M o s film . F ilm u l, tu n c i in arta p o p u la r ă : cos v ie ţu i ti m p în d e lu n g a t fă ră
de animale se consideră
tot
de masă eiistente. gajament fizic, trecere rapidă te. Orice schimbare de antre activitate prestată în coopera Relaţii suplimentare puteţi care arată via ţa şi cariera tu m e , covoare, b iju te r ii etc. să fie udate. P e n tr u a se o b
lua de l-a consiliul popular a]
- Cum explicaţi decalajul din atac In apărare, acoperi nor produce dereglări, schim tiva agricolă şi la stabilirea comunei pe raza căreia do a rtistică a b a lerin ei so vietice c u r io z it ă ţ i ţin e acest re zu lta t, g h iv e c e le
valoric intre fotbalul practicat rea de zone mărite in teren bări de concepţie, metodică pensiei din acest sector se va m iciliaţi. M aia P lise ţk a ia , in se re a ză sînt introduse in nişte vase
în cluburi şi cel ol naţionalei? — sarcini crescute faţă de de antrenament, stil de joc, * lua în calcul şl acest timp. Mihaî Cazacu, din Deva, ar a m p le fr a g m e n te d in s p e c ta ŞTIINŢIFICE d e m a te ria l p la stic c u p e re
ţii d u b li, in tre care se toarnă
De ce - şl aceasta e un a „perioada romantică0 a fotba pedagogie. Nicolae Doana, din Orâş- vrea sâ ştie dacă perioada cft colele r e n u m ite i ba lerin e. S U B lozinca „Dacă ţi-e prea apă. U n d is p o z itiv specia l d e
devăr confirmat de evoluţia lului. Din acăste motive, fede tle, ne întreabă: „Dacă am a fost In armată i se la 5n cald, im b r a c ă -le o fir m ă te r m in ă u m id ita te a p ă m tn tu -
— Boc va mol putea să-şi
echipei naţionale şi Involuţia raţia consideră că testele ooupe locul în naţională, şti- donat pâmînt la stat, am calcul la acordarea sporului DIN LUMEA ja p o n e z ă a creat u n c o s tu m lui fi p e r m ite p ă tr u n d e r e a
echipelor de dub — forma Cooper şi Astrand sint bine dreptul la lot ajutător ?“ . de vechime. Nu se la în ARTELOR in d iv id u a l c lim a tiz a t care În apei in g h iv e c i a tu n c i e tn d
ţiile divizionare A, în majori venite ca mijloace obiective lndu-se că postul său este Răspuns: Nu aveţi acest calcul această perioadâ. Se găduie celu i ce il poartă să p la n ta este însetată. O fir m ă
tate. sînt slabe, lucru demon- de măsurare a capacităţilor acoperit deficitar Io ora oc drept. De lot ajutător bene adună însă perioada de acti ...JO H N M O R T I M E R şi-a se b u c u r e d e o te m p e r a tu r ă d in N e w Y o r k a p a te n ta t a
strot moi ales în competiţiile de efori ale jucătorilor. Tot tualâ ? ficiază numai membrii coope vitate lucrată înainte de a fă c u t s tu d iile la H a r r o w şi c o n sta n tă d e 20°, in d ife r e n t cest d is p o z itiv s im p lu .
internaţionale ? pentru rezolvarea acestei pro — Boc, conform declaraţiei ratori şi nu toţi, ci doar acela pleca înarm ată cu aceea pres O x fo r d , d e v e n in d mai ttrziu
bleme, federaţia se glndeşte preşedintelui clubului Dinamo, tată după lăsarea la vatră, avocat, apoi consul, p e n tr u ca
- Este adevârot că există şi-a executat pedeapsa şl to care prestează zi de zi acti
o diferenţă vizibilă între com- la crearea unul sistem menit tul depinde de el. Reintră in vitate în unitatea In care dacă bineînţeles nu are alte in cele d in u r m ă să co n sta te
portareo şi rezultatele repre să faciliteze promovarea ra ech.pâ la Dinamo. Dacă joa s-au înscris. întreruperi în muncă. că este u n ta le n ta t d r a m a tu r g
zentativei noţionale şi cele ale pidă a jucătorilor de valoa că bine In campionat şi se Măria Sabou, din Hune Victor Simina, Deva. Deoa şi scenarist. N oua sa piesă 19.20 l 001 de seri — emisiune pen
formaţiilor de club, in special re în echipele din prima di impune atenţiei antrenorilor, doara. ar vrea să ştie dacă rece scrisoarea dv. nu este „Călătorie in ju r u l ta tă lu i tru cel mici i
in competiţiile internaţionale vizie, pe baza unor principii va juca şi în naţională. Are întreprinderea la care lu formulatâ corect, are multe meu“, a cărei p r e m ie r ă a a v u t 19.30 Telejurnalul de seerâ ;
20.00 FUm artistic ..Jean Eyre"
oficiale. Anul 1970 a fost edi sănătoase, tn acelaşi timp, toate drepturile. crează l-a calculat bine aju fraze confuze, nu vă putem loc d e c u r ln d la L o n d ra , are — ecranizare după rom a
ficator, în sensul că ne-a ser F.R.F., înainte de a purcede torul pentru sarcină şi lehu- răspunde. Fiindcâ locuiţi în u n caracter p r o fu n d a u to nul scriitoarei Charlotte
vit o lecţie usturătoare In ceea la înscrierea echipelor de — Vă mulţumim pentru a- zfe de 94 la sută din salariu) Deva. e bine sâ treceţi în- biografic. E ste ceea ce su g e- D U M IN IC A Bronte ;
ce priveşte echipele angrenate club in competiţiile europe mabîlîtatea cu care ne-aţi o- tarifar, pentru că dumneaei tr-una din zile pe la redac 21.35 Festivalul de la San Remo;
in competiţiile europene, în ne, va verifica minuţios posi cordat acest interviu. a născut al treilea copil. ţia ziarului, pentru a discuta 8,45 Gim nastica de dim ineaţă ; 22.35 Telejurnalul de noapte.
| timp ce selecţionata se impu bilităţile unei reprezentări Răspuns : Da, întreprinde pe viu problemele ce vă in 9.00 M atineu duminical pentru Sport ;
I sese pe plan internaţional. A- demne. N. STANCIU rea a procedat legal. Răspuns teresează. copil J 23.00 închiderea emisiunii.
la alte întrebări : membrii 10.00 Viaţa salului ;
cooperatori care decedează N. PANAITESCU 11.30 Albumul compozitorilor ro L U N I
s o s i m âni : Sabin DrAfOl j
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- N
12.00 De strajă patriei ;
18.00 Scena şl ecranul j
VIND CASA, Deva, str. 23 12.30 In reluare, la cererea tele 18.50 Muzică populară i
Cronica filmului August nr. 73. Iniormaţii - spectatorilor. Canzonlssl- 18.50 Telcsport ;
ma ;
Hunedoara, telefon 2740.
19,15 Publicitate ;
13,15 Fotbal : F. C. Sao Paolo — 19.20 1 001 de seri — emisiune pen
☆ Dlnamo Bucureşti. înregis tru cel m ic i;
VIND CASA CU GRADINA, trare film ată | 19.30 Telejurnalul de searl.
„CÎNTECELE MĂRII“ ocupabilâ ¡medial, Str. Gh. 15.00 Emisiune In limba m aghia Agenda politică de Ion
Doja, nr. 35, Simeria.
ră ,
M ârglneanu ;
☆ 18.30 Rapsodia rom ână. In va 20.00 Rom ânia 'IL Aal - jude
tra Dunârll de Jos ;
VIND CASA OU GRADI ţul Timiş ;
Iată |l prim ul film muzical naturale, fără ca spectatorul să prlnzâtoare artă Interpretativă NA, Şoimuş, 195. 17.00 Spectacol pe gheaţă — de 20.30 Romanele Iul M aur lac :
românesc, de fapt o excursie albă senzaţia falsuluL Fiind m atură. Glasul său, zlmbetul a m onstraţiile m edaliaţilor Ia „Therese Desqueyroux* (11);
sim patici a scrlHoniIul-elncast vorba despre un fUm color, trăgător, dezinvoltura actori Campionatele m ondiale de 31,25 In Intlm plnarea sem icente
Franclsc M unteanu — In do cromatica aleasă de Glullo Tin- cească. ne propun un Don ☆ patinaj artistic — transm i
meniul greu abordabil al genu cu acordă cadrelor acestei pe Spătarii necunoscut sau prea VIND MZ 125, Şoimuş, 346. narului P.C.R. „Ocolul ţâ
lui lejer. Filmul „Clntecele m ă licule o strălucire meridională, puţin cunoscut d0 pe eeranele siune directă de la Lyon ; rii In 8 luni" ;
rii* (de fapt clntecele Mării strălucire bine sincronizată eu TV„ de pe coperţllo casei de 19.00 România *71. Azi — Jude 22.35 Telejurnalul de noapte i
Negre) are un subiect anevoios atmosfera veselă a filmului. Alt discuri Electrecord. Neîndoios, ţul Teleorm an i 22,85 închiderea emisiunii.
de definit din punctul do ve minteri, exterioarele 9lnt filmate In ace9t film Den Spătaru este
dere al Intenţiilor. In ultim ă In locuri de o desăvtrşttă frum u mult mal m ult declt un hărăzit
Instanţă nu are o Im portanţă seţe i Ia Constanţa, Moscova, interpret de muzică uşoară şf
deosebită povestirea cinem ato Soci, Leningrad. Iar pelicula facem această rem arcă cu fi
grafica In sine (căreia II putem Eastman-eolor Imortalizează cu reasca bucurie a descoperirii
ierta anum ite stlngăclt), ci o reală fantezie un decor tu unui actor de cinema posibil.
partitura muzicală, plasată In ristic seducător de frumos. P a r Mal apare ferm ecătoarea Na- V R E M E A
film eu o abilitate demnă de titura coregrafică este concepu laşa Fateeva, o stea cu ochi Concursul de admitere
Întreaga noastră atenţie. In tă de Cornel Patrfchl. Acest frumoşi a cinem atografiei so
tr-un cuvtnt : scenariul pro- excelent balerin slmte acut vietice, Valea M arlanova, Anca
priu-zLs al „Clntecelor m ării“ funcţionalitatea tabloului dan Pandrea, Mlrcla Ghlţcscu şl
este preponderent pretextual, sat şt ca atare propune cola Râka Nagy. Despre evoluţia ti PENTRU 24 ORE în instituţii militare
avlnd m enirea sâ Insereze pc boratorilor săi largi piste de nerilor actori P eter Paulhoffer.
un anum it fir logic melodiile desfăşurare. Operatorii A. Be Ştefan Slleanu şl Emil Hossu
compuse de Tcmlsloele Popa ţl lenkov şl Intanda Cen-Fen-lu au put om spune că propagi un Vrem« rece, cu cerul tem po
M ark Fratkln. „Clntecele m ă găsit Ingenioasei unghiuri de um or inventiv, de calitate, ca rar noroa, favorabil ninsorilor de învătămînt
rii* valorifică recuzita obişnuită filmare. Ne referim In mod ro realm ente trece dincolo de interm itente. VIniul va sufla
a filmului m u zical: clntecele, special Ia cadrele trase pe posibilităţile oferite de text. potrivit din nord-vest. Tem pe
dansul, tablourile revuistice, puntea vaporului „Tulcca®. Mu Coautorul muzicii, Mark F rat ratura minimă va fl cuprinsă
culoarea, peisajul, decorul con zica Iul Temlstode Popa oferă kln, este un compozitor sen Intre m inus 1 şl m inus 8 gra Ministerul Forţelor Armate - Şcolile militare care pre
struit eu rafinam ent. Tocmai spectatorilor cltcva clntece ca sibil, care dă filmului un spor de Iar m axim a Intre m inus 4
de aceea se cade să vorbim mal ro vor deveni cu siguranţă şla de farm ec prin clntecele scrise I şl 2 grade. organizează .concursuri de ad gătesc maiştri militari şi subofi
m ult declt se obişnuieşte dn- găre. Au ritm, mclodlcltatc, In exclusivitate mării. Filmul mitere, pentru anul şcolar 1971 ţeri, intre 25 august şi 5 sep
spre autorii acestor factori de un temperament cuceritor. Şi, născut prin conlucrarea cine 1972, in următoarele ¡nstiluţîi tembrie 1971.
cisivi pentru autenticitatea am In fine, distribuţia, care cuprin aştilor rom ănl cu cel sovietici- ) PENTRU URMĂTOARELE
biantei filmului muzical. Mal de un grup de actori înzestraţi, va avea un public num eros, ce I DOUA ZILE militare de învâţâmint: — Şcoala militară de muzi
tntll decorurile lut Glullo Tln- mai ales cu certe deschideri va aprecia, desigur, prospeţim ea < — Liceele militare anul I, în- că - ciclul profesional - intre
cu stnt acelea caro morltă a- faţă de cerinţele genului m u Ire 15 iunie şi 3 iulie 1971 şi
plauzc. Excelentul scenograf zical. Dan Spătarii, unul dlntrn unul gen care n-a avut încă Vreme rece eu cerul schim 27 august şi 5 septembrie 1971.
posedă darul îndeajuns de rar starurile muzicii uşoare romă- tim p să Sg uzeze la noi. bător. Local va ninge slab. onii ll-IV, între 20 şi 23 iu Tinerii care doresc sâ parti
Intllnlt de a grefa decorul de neştl, evoluează tn filmul Iul Vlntul va sufla potrivit din nie 1971. cipe la concursul de admitere
m ucava pe structura ambianţa! Francisc Munteanu cu o sur- AL. COVACI j nord-vest. — Şcolile militare de ofiţeri
- ______________ activi, ¡ntre 29 iunie şi 7 iulie la una din aceste instituţii mi
1971. litare de învâţâmint vor depu
ne cereri de înscriere la cen
— Facultăţile tehnice din A
cademia Militară, intre 3 şi 20 trele militare Judeţene pe raza
Omagiu maestrului iulie 1971. ta de 20 aprilie 1971.
cărora domiciliază, pînâ la da
— Cursul de pregătire me-
dico-militară, în lunile iulie -
Detalii suplimentare pot fi
august 1971, la dale ce se vor
judeţene (municipale).
stabili ulterior. cerute de la centrele militare
MOTTO î copilărie, Nottara a trebuit
să lupte cu nedreptăţile tim
„ U nul a fo s t U o tta r a fi pului. să le biruie. Şl Je-a veselă; 14,30 Estrada duminicală:
a ră m a s u n ic u l b iruit 1 Uriaşa sa persona 17.00 Caravana fan»ezJel; 18 0»
(Tudor Arghezi) litate, dragostea pentru Refrene clntal« de Isnbela la-
teatru, pentru omul simplu, nettl, Tereza Kesovja şt GicA
18,25 Teatru scurt ;
Petrescu;
Numeroşi bucureşteni — pentru poporul din m ijlocul 18.00 Radiojurnal; 19,15 In lumea
prieteni ai scenei — căruia s-a ridicat l-au im operetei : „Liliacul" de Johann
îşi îndreptau paşii spre pus ca pe unul dintre băr PROGRAMUL I : 6,00 Concertul Strauss; 19,35 No! Înregistrări de
muzică
populară; 20,00 Tablete
Sala Comedia a Teatrului baţii virtuoşi, a făcut ca nu dimineţii; 7.« Avanpremiera co <1e seară; 20,05 Zece melodii pre
National ,,I.L. Caragiale", mele lui să treacă dincolo tidiană: 8.00 Sumarul presei ; ferate; 20 40 Parada ritmurilor :
unul dintre cele mai pres de hotare. Preţioasa moşte 0,00 Ilustrate muzicale: 0.00 Ora 21,25 P.C.R.-30. Consemnări de
21.30 Revista
salului; 10,1)0 Radlomagazinul fe
Paul Djaconescu:
tigioase teatre din tară. Cîţi nire a artei şi a pedago meilor: 10.30 Mari solişti, mari şlagărelor: 22.00 Radiojurnal; 22,10
actori celebri îşi va lo rifi giei dramatice pe care Not şlagăre: 11.05 rntllnlre cu melodio Panoramic sportiv; 22.30 Ro
caseră talentul aici, cîte tara a lăsat-o teatrului şi populară şi Interpretul preferat; manţe; 22,50 Moment poetic ;
12,00 Dc toate pentru toţi: 13,00
spectacole de neuitat, cîte culturii româneşti este, de Radiojurnal; 13,15 Muzică uşoară; 23.00 Dans pentru toate viratele;
(O lucrări din dramaturgia fapt. moştenirea pe care nu 13,30 Mu2lc& populară; 14,00 Unda 0,03-6,00 Estrada nocturnă.
noastră şi străină ş(-au gă mai un spirit incandescent,
sit în sala aceasta întruchi un patriot înflăcărat o pu
Variaţiunî la Arco lui Noe. parea scenică 1 tea dărui patrimoniului cul
(„STERN* Hamburg) De astă dată avea loc un tural al naţiunii sale. întreprinderea de
spectacol deosebit, mai Generaţii întregi de ac
precis o manifestare închi tori. form aţi Ia şcoala stră
nată memoriei unuia dintre lucitului lor dascăl, păs gospodărie comu
cei mal de seamă actori pe trează o neştearsă am inti
preriei („Muncitoresc*) i LO-
NEA : Mayerling — seriile care l-am a v u t: Nottnra. re acestui inegalabil slujitor
CINEMA I-II („Minerul“) ; ANINOASA : Deci, un spectacol omagial al scenei româneşti. nala şi locativâ
Doparic dc lumea dezlănţuită
la care au luat parte per
Spectacolul festiv In care
— seriile I-II („Muncitoresc“) ;
PAROŞENI : Danstnd Sirlakl sonalităţi proeminente ale ne-am referit a fost încă o
(„Energia*); PETRILA : Că vieţii culturale. dovadă a stimei şi respec
sătorie in stil grec („Munci
DEVA : Clntecele mării Au fost evocate cu acest tului pe care generaţia Deva
(„Patria"); In arşiţa nopţii toresc“); Lin IC ANI : Soarele prilej emoţionante crîmpeie noastră o poartă înaintaşi
vagubonzllor („7 Noiembrie'’);
(„Arta*); HUNEDOARA : Şa BARBATF.n 1 : O chestiune dc
rada („Siderurglstul”) ; Dra onoare („6 August"); OhAŞ- dîn viaţa aceluia care tim p lor. deschizători de drum uri ANGAJEAZA DE URGENJA
goste şl rltezâ („Constructo TIE : In ghearele Invizibile ale de o jumătate de veac a în oricare domeniu de acti
rul") ; Orologiul Kremlinului slujit cu neţărm urit devota vitate. Este — dacă mi se $ 2 primitori-distribuitori — benzina.
(„Arta*) ; CALAN : Pâs&rllc („11 dr. Mobusc („Patria"); Elvlra
Iunie“) ; TELIUC : Prlelcnl fârâ Madigan („Flacăra“) ; GEOA- ment scena românească, n- îngăduie să mă exprim Salarizarea se asigura conform H.C.M. nr.
GIU-BAl : Argonoan superdla-
grai („Minerul“) ; GHELAR : bolicul; HAŢEG ; Klug Xang ducînd spectatorului în fată, oarecum paradoxal — o
Castelul condamnaţilor („Mi evadează („Popular"); BRAD : vie şi vibrnnlâ. imaginea tradiţie a prezentului care 914/1968.
nerul“); PETROŞANI; B. D. Noul ungă jal („Steaua roşie“) ;
intră In acţiune Şl Fantas GUI(AUAH'/A : Marile vacante neamului nostru, imaginea de bună seamă va fi trans Informaţii suplimentare se pot obţine la ser
me („7 Noiembrie*); LUPENI : („Minerul“); ILIA : Prea mic unui popor talentat şi misă şi generaţiilor care vor viciul plan organizarea muncii, telefon 1 12 24
B. D. intră In acţiune („Cul pentru un război n(U dc marc demn. urma. 1 37 74. *
tural“) ; Frcddy şl cfntecu! („Lumina"). încă din r e a m at frag e d ă P. OLTEANU
. .... ............... ............m i i — m