Page 96 - Drumul_socialismului_1971_02
P. 96
DRUMUL SOCIALISM ULUI • Nr. 5020 • D U M IN ICA 26 FEBRUARIE 1971
Ra preşedintelui Nixon *----- ţ
„Pozifia Elveţiei în relaţiile
despre politica externa a S.U.Â. comerciale cu ţările
WASHINGTON 27 (Ager- ra se duc în prezent trata ceea ce arată câ Statele Uni socialiste trebuie întărită" INCENDIU LA ARHIVA
pres). — Intr-un raport îna tive. te vor continua şi în viitor
intat Congresului şi într-un Preşedintele Nixon abor războiul de agresiune în In SECRETARIATULUI
mesaj radiodifuzat adresat dează apoi relaţiile cu unele dochina, in pofida cerinţelor GENERAL AL
naţiunii americane, preşedin ţâri europene. Referindu-se ferme ale popoarelor, inclu B E R N A 27. — T r i m i s u l s p e c ia l A g e r p r e s , C o r n e PIEŢEI COMUNE
tele Itichard Nixon a prezen la raporturile cu U.R.S.S., el siv ale poporului american, lin V la d , t r a n s m i t e : P o z iţia E l v e ţ i e i in r e la ţiile c o
tat bilanţul pe anul trecut arată câ natura forţei nucle de a fi instaurata pacea în m e r c ia le c u ţă r i le s o c ia lis te t r e b u i e î n t ă r i t ă ", a d e U n p u t e r n i c i n c e n d i u a
al Administraţiei S.U.A. în are cere ca atît U.R.S.S., cît această zonă, de a fi lăsate c la r a t a m b a s a d o r u l R a y m o n d P r o b s t, ş e f u l d e le g a ţ ie i d i s t r u s j o i d u p ă - a m i a z ă
domeniul politicii externe, şi S.U.A. „sâ fie dispuse la popoarele din Indochina sâ-şî e l v e ţ i e n e la n e g o c ie r ile c o m e r c i a l e c a r e a u a v u t loc m a i m u l t e t o n e d e d o c u
precum şi poziţia guvernului moderaţie în urmărirea in hotărască singure soarta, făta în a c e s te z ile la B e r n a in tr e E lv e ţ i a ţi R o m â n i a . m e n t e a le a r h i v e i s e c r e t a
republican în principalele tereselor naţionale". După ce amestec dinafară. „ C o n c e p tu l e l v e ţ i a n se b a z e a z ă p e u n i v e r s a l i t a t e a re- r i a t u lu i g e n e r a l a l P ie ţe i
probleme internaţionale. menţionează divergenţele e Nixon a vorbit mai depar la tiilo r n o a s t r e c o m e r c i a l e , c a re n u t r e b u i e să f ie c o m u n e d e la C o u d e n b e r g -
Nixon recunoaşte câ în e xistente între cele două ţâri, te despre „rolul puternic" pe c o m p r o m i s e d e a c tu a l e le d i s c u ţi i e x p l o r a t o r i i d e la B elg ia .
poca noastră condiţiile s-nu Nixon arată câ în relaţiile care S.U.A. şi-l arogă în A B r u x e l l e s " , a a d ă u g a t el.
schimbat, lumea este din ce americano-sovietice „s-au pro sia, deşi, cum se ştie. ele nu E ste ştiut cd, in c a p ita la B elg iei, o d e le g a ţ ie e l v e DETURNAREA UNUI
>n ce mai complexă, prim ej dus unele evenimente încu sînt o ţară asiatică Aceasta ţ ia n ă c o n d u s ă d e a m b a s a d o r u l P a u l J o ll e s e s te a n AVION „BOEING-737“
diile de conflict local sporite, rajatoare". citind în acest este o nouă expresie a con g a ja tă i n tr - o noua r u n d ă d e c o n v o r b i r i cu r e p r e z e n
dar şi posibilităţile de diplo sens dialogul din cadrul ne cepţiei câ S.U.A. ar avea t a n ţ i ai P ie ţe i c o m u n e , ca u m i a r e a i n t e n ţ i e i g u v e r U n a v i o n a m e r i c a n d e
maţie creatoare amplificate. gocierilor SALT, semnarea „dreptul“ de «a se amesteca n u l u i d e la B e r n a d e a a j u n g e lo u n a c o r d c u ţă r ile JAPONIA, la foto : O noua comerâ de proiecţie în culori t i p u l „ B o e in p -7 3 7 " , c a re e
Organizaţia Naţiunilor Unite tratatului de neproliferare, in treburile altor ţâri, de pe C .E.E. „ E ste i m p o s i b i l ca E lv e ţia sâ a d e r e p u r si s i m TV, cu o greutate de 7,5 kg, ceea ce reprezintă aproximativ f e c t u a c u r s a n o r m a l ă in tr e
are 127 de membri, cu 51 mai tratativele în problema Ber indiferent ce continent. plu la P ia ţa c o m u n ă " , a d e c la r a t a m b a s a d o r u l J o lle s , O n t a r i o (C a l i f o r n i a ) si
m ulţi decît la crearea sa în linului. începerea colaborării Preşedintele a afirm at câ c a re a e x p l i c a t că a c e a s ta a r f i In c o n tr a d ic ţ ie cu s t a jumătate din greuiotea camerelor de proiecţie în culori actu S e a t t l e ( s ta l u l W a s h i n g t o n ) ,
ale. Şi preţul este de oproxima tiv 5 ori mai mic. Noul aporot se
'*•45 Kl a afirmat, în context, practice în spaţiul cosmic, Adm inistraţia sa este pregă t u t u l s ă u d e n e u tr a li t a te . a f o s t d e t u r n a t jo i n o a p
te a ,
la V a n c o u v e r ( C a n a
vâ Statele Unite trebuie sâ tită „sâ stabilească un dialog fabrică la Tokio, Sony Corp- da). A v i o n u l , c a re a p a r ţ i n e
conlucreze cu celelalte naţiuni Ocupîndu-se Ln acelaşi con cu Pekinul", dar a adăugat s o c ie tă ţii „ W e s t e r n A i r l i
urmărind obiectivul coexis text de relaţiile cu ţara noas câ S. U. A. sînt holârîte
tenţei, înlr-o structură a vie tră, preşedintele Nixon a de sâ continue alianţa m i n e s", a v e a la b o r d 92 d e
p a sa g e ri, d i n t r e care. 67 d e
ţii internaţionale care ,.să clara t: ,,ln 1969 am vizitat litară cu ciankaişiştii. Fă r e c r u ţ i a m e r i c a n i, El a fo st
România — ţară membră a
uclindcnscâ contribuţiile na Tratatului de la Varşovia — ră a dezvălui ee poziţie vor MOSCOVA. - La 26 febra* de bază pentru pionul pe o* ră. Prevederile pentru dezvol d e t u r n a t d e u n u l d i n t r e a
ţiunilor şi sâ reconcilieze as prima vizită a unui preşedin adopta S.U A. în problema orie o fost înălţat drapelul unde proporţia de meconizore nul în curs. Un olt punct e- ta reo industriei constructoore c e ş ti r e c r u ţ i cu i n t e n ţ i a de
a lucrărilor portuare a ajuns
piraţiile lo r”, sâ elibereze te american într-o ţară comu restabilirii drepturilor legiti de stat al U R.S.S. deasupra senţîol în dezvoltarea tehni de maşini în actualul cincinal a se î n d r e p t a sp r e C u b a
ţările de ameninţarea războ nistă în ultim ii 24 de ani. me ale R. P. Chineze la noii staţiuni sud-polore so la 96 lo sută. cii îl constituie introducerea indică creşterea volumului o- sa u J a p o n ia . D in lip s ă d e
iului in vederea ,,realizării Preşedintele Ceauşescu a fă O.N U.. Nixon a reafirm at câ vietice „leningradskoio". Si sistemelor automatizate de cestei ramuri de peste 2 ori c o m b u s t i b i l $i p o s ib ilită ţi
destinului lor". cut o vizită la Washington în Administraţia sa s-a opus şi tuata Io 69. grode 30 minute conducere, Aici se va ovea in comparaţie cu 1970 t e h n i c e , avionul a f o s t n e
Cu toate acestea. Nixon re 1970. România are poziţii di se va opune cererilor tot mai latitudine sudică şi 159 grade SOFIA, - Industrio construc v o it să a te r iz e z e p e a e r o
afirmă doctrina care-i poartă ferite de ale noastre asupra insistente pentru alungarea 24 minute longitudine estică, toare de ma$ini din Bulgc* în vedere nu doar slmplo p o r t u l i n t e r n a ţ i o n a l d i n
numele şi potrivit căreia „un m ultor probleme majore, dar nankaişiştilor de la Naţiunile staţia constituie al şaselea rio s-a afírmat co una din prelucrare o Informaţiei, ci V a n c o u v e r .
Unite
rol american major" ar râ- recunoaşte, ca şi noi. dreptul centru sovietic de cercetări cele mai puternice ramuri ale optimizarea tuturor activităţi- HAVANA. - Agricultorii cuba
mîne indispensabil", ceea ce fiecărei naţiuni de a duce o Referlndu-se la Orientul ştiinţifice in Anlorctico. nezi rezolvă cu succes sarci „.AL 23-LEA COPIL
exprimă, în fond, tendinţa politică proprie, în lumina in Apropiat, Nixon a opinat câ na de o asiguro în mod com
dc dominaţie în viaţa inler- tereselor sale proprii" De situaţia din această parte a ☆ plet necesităţile consumului M ă r g ă r ită R eye.s d e G u -
naţionalâ contemporană. Deşi aceea, a spus el. deosebirile lum ii este îngrijorătoare şi PHENIAN. - Transporturile de orez in ţară. Conform pre e r Ta, în v îr s tă d e 61
evocă „contribuţia pe care es de păreri dintre noi nu ex că ea ar putea antrena m ari rutiere şi maritime au cunos Veşti dm ţările vederilor planului, în acest d e a n i, d i n C h ile . a
le puteri „într-o ciocnire ce
te capabilă sâ o dea alianţa" clud consultările sau colabo s-ar putea dovedi imposibil cut în R P.D. Coreeana o ro- an producţia de orez urmea n ă s c u t m i e r c u r i cel de-al.
— este vorba de alianţa nord- rarea practică. de stăpînit". Menţionind câ pidâ dezvoltare in ultimii ani, ză sâ se ridice la 500 000 de ..2 3 -le a co p il, f n t o r c l n d u - s e I
allaniîcâ — preşedintele de Un capitol amplu consa nu este de competenţa State dotontâ creşterii susţinute o tone, ceea ce va situa Cuba v i n e r i d e la m a t e r n i t a t e .
clară că „Statele Unite vor cră Nixon războiului din lor Unite sâ încerce formu bazei lor moteriale. pe unul din primele locuri în M ă r g ă r ită a d e c la r a t c u se
juca în continuare un rol Vietnam. El a calificat ca larea condiţiilor, precise ale In prezent, uzinele ţorîî socialiste lume Io consumul acestui pro n i n ă t a t e că sp e r ă să ma>
d e c ite v a
ori
conducător, proporţional cu „inacceptabile“ pentru A dm i unei reglementări paşnice în produc tipuri variate de auto dus colculot pe locuitor. In v a d ă in c ă in acelaşi sc o p
s p i t a lu l ,
poziţia lor în lume". nistraţia sa cererile de retra Orientul Apropiat, Nixon a buze. troleibuze şi autoca şase din provinciile ţării, dis-
gere necondiţionată o tuturor C ă s ă to r ită la 14 a n i. M ă r
Referindu-se la relaţiile afirm at câ „nici o evoluţie mioane. Combinatul auto din punînd de condiţii prielnice g ă r ită R er/rs d e G u e r r a a
S.U.A. cu aliaţii din Europa forţelor americane din Viet serioasă în direcţia păcii nu Sungri, care o produs primul economiei. In prezent, pon lor de producţie. Aceosta va cultivării ocesteî plante, ou re un f i u d e 47 d e ani.
nam şi înlocuirea autorităţi
. occidentală, preşedintele con lor saigoneze printr-un gu este posibilă decît dacă în autocamion în 1958, fabrică derea ei in volumul întregii contribui în mod însemnot lo fost create gospodării specia
semnează realitatea câ ţările vern de coaliţie — cerinţă le seşi părţile interesate decid acum autocamioane de mare industrii a sporit de Ic 16,3 sporirea eficienţei economice lizate, a căror suprafaţă tota BILANŢ TRAGIC
vest-euiopene îşi afirmă tot gitimă a poporului vietnamez, rezolvarea diferendului care co pocită,te. pentru încărcături la sută in 1965 la aproape o producţiei. Se prevede, de lă va ojunge in etapa finală IN URMA INUNDAŢI
mai mult propriile lor poziţii a tuturor popoarelor lum ii. Ie opune“. d'e 10 şi chiar 25 de tone. 20 Io sută. In planul cincinal o semen ea, o sporire o fondu Io 230 000 de hectare întin ILOR DIN BRAZILIA
şi interese naţionale. Tnvocînd Prin aceasta se respinge un Capitolul final al raportu In cursul actuailului pion şe- ce s-a încheiat ou fost con rilor destinate cercetării ştiin derile voste ale culturilor de
însă aşa-zisele „interese co deziderat vital al opiniei pu lui prezidenţial exprimă preo senol, producţia mijloacelor struite circa 80 de noi între ţifice şi tehnice cu circa 15 orez permit folosirea unui Ca u r m a r e a p lo ilo r t o I
mune” ale N A T O , Nixon blice din întreaga lume. Pre cuparea Administraţiei pen auto va spori de circa 2.4 ori. prinderi. Intr-un singur an — la sută, in comparaţie cu more număr de maşini şî a r e n ţ ia l e d i n u l t i m e l e zile,
pledează pentru „acţiuni ar şedintele face elogiul politi tru continuarea cursei înar Construcţia de nave mariti cel precedent - au intrat in 1970. Totodotă, va spori nu avioţiei agricole. Astfel, ln c a r e a u p r o v o c a t m a r i r- I
monizate'* sub girul blocului cii de vietnamizare. dar recu mărilor, inclusiv a înarm ării me de transport şi de pescuit, funcţiune circa 30 de linii de mărul cadrelor angajote în gospodărîo „Pion Arros”, din n u n d a ţ i i în o r a ş e le b r a z i I
nord-allantic. im plicit sub noaşte câ vietnamizarea în nucleare, pentru creşterea cuprlnzînd şi vose de cjte conveiere pentru prelucrarea aclîvîtateo ştiinţifică cu apro provincia Bovcrva, lucrările lie n e S a o P a o lo şi R io d e I
hegemonia Statelor Unite. Ei seamnă în practică per forţei m ilitare a Statelor U- 5 000 tone, o adus un aport mecanică, 40 de linii tehno ximativ 4 000 de persoane. J a n e ir o , p e s te 30 d e p e r
critică, totodată, restricţi petuarea războiului. El în nile, deşi preşedintele a fir substanţial la sporirea mijloa logice de montaj, 25 pentru Prioritate în îndustrio con. sînt meconizoteîn proporţie de s o a n e şi-a u pierdut v ia ţa , \
ile adoptate de ţările Pieţei cearcă, însă. sâ arunce mă câ guvernul republican celor de transport ole R.P D. vopsit şî uscat. structoare de maşini vor ovea 95 lo sută. Aicî ou (ost recol iar c el p u ţ i n a lte 100 s in i I
comune in comerţul cu S.U.A., asupra „celeilalte părţi" este dispus sâ depună efor Coreene. Un rol Important l-a Accelerarea procesului de electronica, electrocarele, mo- tate în o nul 1970, de pe o d a t e d i s p ă r u t e 1 n t r e r u p e -
precum şi aranjamentele pre răspunderea pe care S.U.A. turi pentru realizarea unul jucat modernizarea a nume automotizore o producţiei, in şîniile de aşchiere, construcţi suprafaţă de 16 000 hectare, rea c o m u n i c a ţ i i l o r f a c e d i i
ferenţiale ale C.E.E. cu unele o poartă pentru aceasta. El acord de lim itare a arma roase porturi, între care Nam- troducerea progresului tehnic, ile navole, construcţia maşini fic ilă o e v a l u a r e e x a c tă n I
ţâri în detrimentul interese a căutat sâ justifice agresiu mentelor. Politica înarm ări po, Hungnam şi Chongjin, constituie, totodotă, şi sarcini lor pentru îndustrio alimenta 337 000 de chintale de orez. p a g u b e l o r, d a r se a p r e c ia \
lor. a forţei nu vine în în-
lor Statelor Unite. nea din Cambodgia prin cu lîmpinarea cerinţelor pentru ză că m a i m u l t e sute d e I
Trecind la preblemele po noscuta teză a „apărării vie dezarmare, destindere, secu l o c u i n ţ e au fo s t d is tr u s e .
litic ii europene, preşedintele ţii“ soldaţilor americani dîn ritate. Or. voinţa popoarelor ECHIPAJUL NAVEI \
S.U.A. se ocupă în primul Vietnamul de sud. Preşedin este să se acţioneze ferm şi Preşedintele Allende a subliniat I
rind şi acordă principala a tele Nixon a recunoscut fără activ în direcţia apărării pă Campania electorală SPAŢIALE ..APOLLO-Um
echivoc efectul final negativ
tenţie întăririi forţelor m ili al politicii de „vietnamiza cii şi civilizaţiei lumii. importanţa conferinţei naţionale a A rARASIT LABORATO I
tare americane pe continent. Opinia publică de pretutin RUL SPECIAL \
ICI a spus câ „Statele Unite re". faptul fundamental câ deni — şi împreună cu a Centralei Unice a oamenilor muncii DE IZOLARE I
îşi vor menţine şi îmbunătăţi războiul continuă, în pofida ceasta opinia publică din ta -r~
forţele din Europa", ceea ce cererii opiniei publice mon ra noastră — doreşte nu con franceză M e m b r i i e c h i p a j u l u i na
este în contradicţie cu inte diale de restabilire a păcii tinuarea politicii de domina SANTIAGO DE CHILE 27 ducerea întreprinderilor de v e i s p a ţia le „ A p o ll o - 1 4 ", i
resele securităţii pe continen Nixon a declarat câ S.U.A. ţie, de forţă, de război, ci (Agerpres). — Cu prilejul • stat şi a celor mixte, pre A l a n S h e p a r d , S l u a r t R o - \
şedintele a condamnat cam-
tul nostru. Vorbind despre PARIS 27 — Coresponden tre partidele politice chiar deschiderii lucrărilor celei ’ pania desfăşurată de cercu osa ţ i E d g a r M i t c h e l l, au
conferinţa general-europeanâ îşi propun activităţi de am acţiuni concrete pentru des tul Agerpres, Georges Das pentru prim ul tur de scru de-a 9-a conferinţe naţiona rile reacţionare de peste gra p ă r ă s it v in e r i , d u p ă 48 d e i
le a Centralei Unice a oa
pentru securitate. Nixon o ploare in Cambodgia şi Laos, tindere internaţională, pentru căl, transmite : Vineri s-a tin, de la 14 martie. A lian menilor muncii din Chile, la niţă, menită sâ discrediteze zile., l a b o r a t o r u l s p e c ia l d e i
condiţionează de soluţionarea prin „asistenţă şi acţiuni ae colaborare şi pace intre po deschis oficial în Franţa ţele electorale sînt, Ln prin Valparaiso a avut loc un m i transformările social-econo- izo la re . P e r io a d a de. c a r a n
altor probleme, asupra căro riene americane importante". poare. campania eleotoralâ pentru cipal, de trei tipuri : partide ting la care au participat mii mlee profunde care au loc în tin ă a r fi t r e b u i t să se î n i
alegerile municipale si comu le m ajorităţii — U.D.R., repu de muncitori. (Chile. Preşedintele Allende c h e i e sfrnbâtd d i m i n e a ţ a ,
nale de la 14 si 21 martie. blicanii independenţi şi cen- Luînd cuvinlul. preşedinte ¡a semnat apoi proiectele de d a r d i r e c t o r u l o p e r a ţ i u n i i
lo r
m e d i c a l e ,
C h a r l e s
dr.
La aceste alegeri, ce se des triştii guvernamentali — pre le Salvador Allende a sub legi cu privire la trecerea în B e r r »/, si C o m i t e t u l d e c o n i
EVOLUŢIA SITUAŢIEI MILITARE DIN INDOCHINA făşoară pe baza două tururi, zintă liste comune ; Partidul lin ia t importanţa deosebită a competenţa m uncitorilor si l ib e r a r e a " a s t r o n a u ţ i l o r cu i
scrutinului
t a m i n a r e a u a u t o r i z a t „ e
majoritar,
în
Comunist Francez candidează
funcţionarilor a problemelor
conferinţei naţionale a Cen
sînt chemaţi în fata urnelor
circa 25 milioane de fran alături de Partidul Socialist tralei Unice a oamenilor asigurărilor sociale în între c ir c a 12 o re m a i d e v r e m e . t
şi de alte form aţiuni ale stîn-
prinderi. precum şi cu prî-
muncii, care este menită sâ
cezi, ce urmează sâ desem gii, iar centriştii din opoziţie stabilească sarcinile clasei c o n v i n ş i f i i n d d e a b s e n ţ a i
XIENG KUANG 27 (Ager- încercuiţi în zona „celor trei le Frontului Naţional de E neze un număr de 463 000 s-au grupat împreună cu ra . vire la crearea M inisterului ) u n o r g e r m e n i lu n a r i.
prcs). — Trupele agresoare coline“ . Această coloană nu liberare şi^au concentrat a consilieri municipali. în dicalii. independenţii şi cu muncitoare chiliene în etapa , Apărării Familiei $i a M i P e o v r e m e în s o r ită si i
saigoneze din sudul Laosului a putut însă ajunge în regi tacurile asupra poziţiilor de 37 700 comune. Listele de unii socialişti disidenţi. In actuală. După ce s-a referit nisterului Economiei M a riti a ş t e p t a ţ i d e f a m i l i i l e lo r, i
se află într-o situaţie extrem unea respectivă, întrucît şo ţinute de trupele americano- candidaţi se depun pînă la 5 tre cele 115 oraşe în oare s-au la necesitatea ca oamenii c ei tr e i a s t r o n a u ţ i f i- a u
de critică. P otrivit ştirilo r seaua nr. 9 este blocată de saiconeze in zona septentrio martie, la miezul nopţii, cu încheiat alianţe între P.C.F., muncii sâ participe la con- me. e x p r i m a t b u c u r i a d e „a fi \
transmise de corespondenţii detaşamentele de rezistenţă nală a Vietnamului de sud opt zile înaintea desfăşurării socialişti si alte partide de d i n n o u p e P ă m i n t" . \
agenţiei France Presse, nu populară. Un purtător de cuvînt al co prim ului tur de scrutin. stingă se află importante cen t
meroase poziţii ale paraşutiş- 'Avînd in vedere situaţia mandamentului S.U.A. a a In cele 193 de oraşe cu pe tre ca Paris, Strasbourg, FERNANDEL A ÎNCETAT
tilo r saîgonezi sînt încercuite deosebit de grea în care se nunţat câ. la Ifl kilom etri de ste 30 000 de locuitori ale Cherbourg, Arras, Montpel Stare excepţională în Columbia DIN VIAŢA I
de forţele patriotice care lan află actualmente forţele sai oraşul Da Nane. un convoi Franţei se aplică sistemul lier şi majoritatea oraşelor I
sează atacuri neîntrerupte. goneze care au pătruns pe m ilitar american a fost ata „listei blocate", în sensul câ din apropierea capitalei La La P a ris a în c e t a t d i n
Se apreciază câ pierderile su teritoriul laoţian, comanda cat cu rachete şi arme auto listele prezentate la primul Lille. Toulouse şî Marsilia — BOGOTA 27 (Agerpres). — ' morţi si 47 de răniţi. In ul v ia ţă , in v ir s t ă d e 68 d e
ferite de saigonezi în oameni mentul m ilita r american de mate de către unităţi ale tur de scrutin nu vor putea unde socialiştii se află în In Columbia a fost decre timele zile. corespondenţii a a n i, d u p ă o g re a f i î n d e
$i echipament m ilita r sînt la Saigon a comunicat că va F.N.F. Convoiul se afla pe fruntea m unicipalităţilor de tată vineri starea excepţiona genţiilor de presă semnalau l u n g a tă s u f e r i n ţ ă , c u n o s c u
foarte mari. dar un bilanţ e trim ite un număr sporit de c- şoseaua nr. 1 şi se îndrepta ii modificate la cel de-al doi 25 de ani — aceştia au pre lă. P otrivit declaraţiei purtă o creştere a mişcărilor socia tu l a c to r F e r n a n d e l , p e a-
lea. In cazul în care. la o-
xact nu a putut fi încă sta licoptere în ajutor. Potrivit spre fosta capitală imperială. zentat liste comune cu cen torului de cuvînt al preşe le atit în capitală cit si în d evă ra t-u l s ă u nume, Fer
bilit. deoarece luptele conti unor inform aţii provenite din ceastâ dată, nici o listă nu triştii şi independenţii Tn dinţiei, Julio Nieto Berna!, (provincie. nand C o n t a d i n .
nuă cu violenţă. Generalul surse Pathet Lao, forţele pa Hue. din provincia Quang va obţine procentul de 50,1 cele trei oraşe, ca şi în alte introducerea stării de urgen . Au fost adoptate şapte de N ă s c u t la M a r s ilia la 8
Hoang Yuan Lam, coman triotice Inoticne an doborit Nam. la sută din voturi, după cel localităţi în care partidele de ţă a fost determinată de in crete prin care au fost sus m a i 1903, F e r n a n d e l şi-a
dantul foitelor regimului în ultimele zile peste 30 dc Ciocniri între detaşamente dc-al doilea tur de scrutin stingă nu au încheiat acor cidentele care s-au produs în pendate drepturile constitu- î n c e p u t c a r ie r a a r tis tic ă in
'o r fi declaraţi aleşi candi
Thieu-Ky, care au invadat re aparate de zbor americane şi ale forţelor patriotice si uni daţii de pe lista care a ob duri electorale, alegerile se aceeaşi zi în oraşul Caii între (ţionale, au fost create tribu a n u l 1928 la T e a t r u l d e r e
nale m ilitare speciale, au fost
participanţii la o manifesta
giunea de sud a Laosului, a saigoneze. tăţi ale trupelor inamice au ţinut cel mai mare număr vor desfăşura în concurenţă ţie antiguvernamentală şi po .interzise reuniunile publice v is tă „B o b i n o *. B u c u r i n -
☆ d u - s e d e u n s u c c e s f u l g e
anunţat câ o coloană de blin fosl semnalate, de asemenea, dc sufragii. între listele comunistă, ma litie. Un bilanţ provizoriu a- şi s^a interzis circulaţia în ră to r , M a r c A U e g r e t îl d i s
date a fost trimisă in spri SAIGON 27 (Agerpres). — în provincia Quang Tri, la 12 Datorită acestui fapt, s-au joritară şi socialisto-radicală- nunţâ câ s-au înregistrat 15 itim pul noptîî. i t r i b u i e in f i l m u l „ A lb şi
jinul paraşutiştllor saigonezi In ultimele 24 de ore, forţe kilom etri de IChe Sanh. încheiat alianţe electorale în centristâ. n e g r u “ (1930), ia r p u ţ i n
m a i tîr z iu . B e r n a r d D e s -
Noi incidente la Belfast n i t i v ca m a r e v e d e t ă d e
s c h a m p s tl c o n s a c r ă d e f i
teresant". Bohr o precizat co cea moi serioasă şi moi con cesta se anunţă foarte dificil c i n e m a , l n c a r ie r a sa a r
MOSCOVA. - Ministrul sovietic al comerţului exterior^ schimbul de scrisori dintre structivă de la începerea lor". pentru ele, subliniozâ „Le BELFAST 27 (Agerpres). — vineri seara l-au constituit o tis tic ă , F e r n a n d e l a j u c a t
Ntkolai Pal o Ik ev, şi Dragişo Djokovici, membru al Vecei premierul R.D.G., Willi Stoph. Figaro". Ziarul menţionează După aproape o sâptâmînâ demonstraţie a unuî grup de t n p e s te 140 d e f i l m e . E l a
Executive Federale a Iugoslaviei, ou avut convorbiri cu şi primarul Berlinului occiden- SOFIA. - Ivan Başev, mi că dificultăţile financiore prin dc calm relativ, conflictele au i femei reprezentind m inorita- f o s t. d e a s e m e n e a , u n b u n
privire la colaborarea economică pe lungă durotâ între toi, Klous Schutz, nu o jucat nistrul afacerilor externe al care trec componiile aeriene reizbucnit. la Belfast, în tim ‘ tea catolică şi o înfruntare i n t e r p r e t d e r e v is tă fi o
U,R.S.S. şi R.S.F.I. Au fost abordate probleme privind an nici un rol în convorbiri. R.P. Bulgaria, l-a primit pe occidentale se dotoreozâ. în pul nopţii de vineri spre sîin- deschisă dintre două grupuri p e r e tă . F e r n a n d e l e s te p o
i m p o r t a n t e
s e s o r u l
u n o r
samblul relaţiilor economice dintre cele două ţări, infor Luis Arojo Aznat, care şi-a tre oiţele, concurenţei excesi bâtâ Incidentele de stradă de tineri catolici $i protes p r e m i i n a ţ i o n a l e f i i n t e r
tanţi. încheiate cu arestarea
mează agenţia Tan.iug. S-a căzut de ocord osupro nece prezentat scrisorile de acre ve, previziunilor prea optimiste au îmbrăcat însă un aspect a aproxim ativ 50 de persoane. n a ţio n a le . i n t r e c a re p r e
dramatic în cartierele
mai
sităţii ca schimburile in următorii cinci oni sâ sporească ditare în funcţia de consul al şi dobinzilor ridicate pe care Ardo.vne şi Glen Road din m i u l O s c a r p e n t r u p o p u
într-un ritm onual de 12 lo sută, in loc de 8 Io sută reprezentanţei comerciale şi ele trebuie so le plătească capitala Ulslcruluî. Mai m ul Numărul persoanelor ucise la r ita te . p r e m i u l „C o u r t e -
oit se prevăzuse Inlţiol. consulare a Spaniei la Sofia. în Ulster în timpul inciden l i n e " şi p r e m i u l A c a d e m i e i
pentru creditele obţinute în te persoane au fost rănite, iar telor de stradă sau atentate
doi poliţişti şi-au pierdut via d i s c u lu i liric.
DELHI. - lo sfirşitul întru vederea modernizării aparate lor a ajuns in ultima lună
VARŞOVIA. - Preşedintele convocarea conferinţei gene- nirii din capitala Indiei o re lor de zbor. ta Preludiul conflictelor de la 13.
Consiliului de Miniştri al R.P. ral-europene pentru securitate. prezentanţilor Programului Na
Polone, Piotr Jaroszewicz, a Cele trei partide de opoziţie ţiunilor Unite pentru Dezvol QUITO - Autorităţile nava
primit pe ambasadorul Iugo — jn favoarea cărora, lo ulti tare (PNUD) s-a anunţat co
slaviei la Varşovia, Vkido Ma mul sondoj ol opiniei publi in următorii cinci ani volu le ecuadoriene au sechestrat
leski. Acesto î-o înminot un ce s-au pronunţot 46 lo sută mul fondului de ajutorare o o altă navă de pescuit rx>rd-
mesoj din parteo premierului din olegâtori - au cerut, de ţârilor in curs de dezvoltare americană - o 20-a care a
iugoslav Miho Ribieici, core asemenea, recunoaşterea Re se va dubla, ojungind la 500 pătruns ¡n apele teritoriale
invită pe premierul polonez publicii Democrote Germane NEW YORK. - Reprezentan milioone dolari.
sâ focă o vizită in Iugoslavia. şi reducereo cheltuielilor mili tul Israelului Io O.N.U., Joseph ale Ecuadorului stabilite de
tare. Proiectul urmeozo să (ie Tekoah, a remis vineri seara PARIS. - Potrivit cotidianu această ţară la 200 mile ma
PRAGA! - Lo Praga a fost supus aprobării congreselor mediotorului Naţiunilor Unite lui francez „Le Figoro", bilan rine.
semnat planul de colaborare partidelor respective. in conflictul din Orientul A ţul activităţii celor mai mari
culturală dintre Cehoslovacia propiat, ambasadorul Gunnar companii aeriene americane t
şi Uniunea Sovietică pe anul BONN. — In cursul confe Jarring, răspunsul guvernului s-a încheiat cu deficite in a-
in curs. rinţei de presă pe care a ţi israelian la memorandumul a- nuf 1970. Astfel, compania MADRID. - Sub acuza
nut-o după încheierea celei costuia dm 8 februarie. Panom o înregistrat un deficit ţia câ ar fi desfăşurat
HAGA. - Conducerile Parti de-a şaptea reprize a con Fără sâ se refere Io conţi de 48 milioone dolari : Ame o largă activitate propa
din
dului muncii, organizaţiei „De vorbirilor R.F.G.-R.D.G., se nutul răspunsului trnnsmis. rican Airlines — 26 milioane : gandistică, poliţia Mur*
provincia spaniolă
mocraţii '66u şi Partidului po cretarul de Stat, Egon Bohr, ambasadorul Tekooh o declo- TWA - 64 milioone. ior Uni cie a areslat 26 ds per
litic radical din Olanda au a repetat aprecierea pe care rot ziariştilor, după întreve ted Airlines - 41 milioone soane, membre ale Parti
elaborat in comun un proiect a fâcut-o cu prilejul celei derea cu Gunnor Jarring, că Dacă. în general companiile dului Comunist din Spa
de program politic in care de-a şasea inlilniri din cadrul „convorbirile, purtate prin in aeriene vest-europene ou în nia.
se cere ca politica externă a convorbirilor, cind o ofirmat termediul misiunii ambasado registrat, în cursul anului tre OLANDA. In fotografie : Stadionul de la Heerenveen, unde in ianuarie au avut loc
ţârii să fie orientată spre câ dialogul devine „moi in- rului suedez, pot intra In faza cut, unele beneficii, anul o- campionatele de patinaj viiezâ ole Europei.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului: Deva, str Dr. Petru Groza, or. 35. Telefoane: 123 17 şl 11588. T iparul: întreprinderea poligrafică Deva. 44 M0