Page 1 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U NIŢI-VA!
$
I & Veşti din ţările socialiste
| & Aproximativ două mili- ¡
| oane de muncitori din Anglia I
| in grevă f
¡ m Interviul preşedintelui f
( Allende |
| wAlegerile din India
1 s Curier, Atlas !
ANUL XXIII. Nr. 5021 MARJI 2 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI I 1
FORJA DE I M Şl TIMPUL DE
C I N C I N A L U L 1 9 6 6 - 1 9 7 0 )
LUCRU — folosite rational,
Douăzeci de ani lumină terestră
în scopul creşterii productivităţii De la banalul comutator, de frunte in programul turez imaginar harta siste nergetic al ţârii hidroagre- ferm, pc rotorul marilor a
termo
pe care-l răsucim In fieca
gregate energetice,
punctată în minte cu sume
cu puteri instalate de 178
re seară, cu gestul devenit construcţiei socialiste Care mului energetic naţional, gate de la Porţile de Fier, centralele de la Rogojelu
sint roadele unei asemenea
reflex, la butoanele compli concepţii ştiinţifice, consec denie de becuri albastre şi MW. parţial (630 MW), Cen (1720 MW), Brăila (1000
Crearea unor condiţii pe ra, Întreprinderile de Indus pensare a acestor lipsuri ore catelor tablouri prin inter vent afirmată in decursul roşii. Răsucesc nerăbdător trala termoelectrică Mintia- MW) şi altele, aflate în pli
măsura sarcinilor puse fln trie locală din Deva, Orâştle le suplimentare. Timpul lu mediul cărora comandăm la celor două decenii de inten comutatorul imaginar şi pc Deva. primele două grupuri nă construcţie, exemplifi-
fata întreprinderilor indus şi Haţeg. Acest fapt dovedeş crat suplimentar în această distanţă cele mai complexe se eforturi pe frontul elec harta magnificului edificiu ale termocentralei de la cînd în mod evident o ase
triale din judeţul nostru a te fără echivoc risipa forţei lună se ridică la 495 000 procese tehnologice, întrea trificării ? imaginea patriei al luminii îmi apar Argeşul Craiova, avlnd fiecare cite menea orientare. Perioada
făcut ca an de an producti de muncă cu toate implica om-ore. dublu faţă de cel ga activitate omenească pu socialiste ne oferă ea însăşi şi Bistriţa, cu afluenţii şi 315 MW, cinci centrale hi ultimilor cinci ani se face
vitatea muncii, Indicator ca ţiile negative ale acestui fe prestat în perioada corespun să in slujba progresului cel mai elocvent răspuns. „mările" lor artificiale, cu droelectrice pe Argeş şi ul remarcată, de asemenea,
re exprimă nivelul calitativ nomen asupra tuturor Indi zătoare a anului trecut. tehnic, economic şi social Ceea ce vom încerca să a şiragurile lor de hidrocen timele două pc Bistriţa, pre prin ofensiva declanşată în
al muncii, să înregistreze o catorilor cantitativi şl calita In ultima analiză, folosirea stă sub semnul electricităţii. dăugam astăzi, la scurt trale strălucind fascinant in cum şi grupuri electrice sau scopul valorificării poten
dinamică ascendentă. Este su- tivi al activităţii industriale. incompletă a timpului de lu Un spor de 1 la sută al pro timp după încheierea unui culoarea cerului senin In de termoficare în cadrul ţialului hidroenergetic al
clipa următoare, un alt co
rîurilor interioare,
paralel
ucicnt a arăta că fată de In folosirea timpului de cru influenţează negativ e- ducţiei materiale reclamă o fructuos cincinal, nu face centralelor de la Bucureşti,
ânul 1965 productivitatea lucru, deşi se înregistrează o ficienţn activităţii productive creştere de circa 1,3 la sulă altceva decit să releve şi mutator îmi aduce In faţa Borzeşti. Craiova. Fîntînele, cu intensa preocupare pen
tru o cît mai largă utilizare
ochilor, prin becuri ca jera
muncii a crescut In anul 1970 uşoară Îmbunătăţire faţă de a întreprinderilor. Un calcul a consumului industrial dc mai pregnant chipul ţării ticul, marile termocentrale Calaţi şi Luduş. a lignitului. Astfel. după
Ritmul înalt de dezvolta
cu 53 585 lei. aceeaşi perioadă din anul efectuat demonstrează că electricitate, după cum ra prin prisma rezultatelor ob de la Borzeşti şi Brazi, de re a producţiei de energie Bistriţa şi Argeş, şi-au des
ţinute pe frontul
bătăliei
dioul, televiziunea, cinema
In mod firesc, tn cincina trecut, aceasta mu a fost în pierderile de timp din luna tografia şi alte asemenea pentru energie, pentru lu la Craiova şi Mintia, de la electrică, circa 18 la sută, chis porţile şantierele de pe
lul actual. încă din prima măsură să contribuie din plin ianuarie provenite din absen atribute ale vieţii spirituale mină. Luduş şi Paroşeni. La scara se situează printre cele moi Lotru, de pe Someş şi Olt,
lună a anului, s-au stabilit la realizarea productivităţii te nemotivate. întreruperi şi contemporane sînt total con Din imaginea puternice hărţii pe care alerg cu pri dinamice pe plan european. pe care se plămădesc noi
prin plan randamente înalte, muncii planificate pe ansam învoiri echivalează cu o pro diţionate de acest nerv vital lor uzine şi ale magistrale virea. sumedenia de lumini Acest fapt se face simţit în surse de lumină şi putere.
menite să satisfacă îndeplini blul industriei din judeţ Tim ducţie globală suplimentară — electricitatea. lor de înaltă tensiune, pe albastre şi roşii. semnifi- înseşi modificările substan ☆
rea cantitativă şl calitativă a pul de muncă neutilizat în de peste 12 milioane lei. iar Apreciind la justa valoa care micul ecran le aduce cînd componentele sistemu ţiale care au intervenit in Stau. acum. In începutul
tuturor indicatorilor. Compa luna ianuarie însumează pe productivitatea muncii pe un re rolul capital pe care e la masa de lucru, din cifre lui energetic, reproduc par raportul producţiei de ener noului cincinal în faţa hăr
rativ cu luna ianuarie a anu ste 647 000 om-ore. ceea ce e- salariat a fost diminuată cu nergia il joacă in viaţa so le sintetice de bilanţ şi din că o boltă răsturnată (1965). gie realizată în România şi ţii. dar privirea caută din
lui trecut. în prima lună a chlvalează cu timpul de lu 0,6 la sută. cietăţii moderne, partidul a secvenţe regăsite cu emoţie In ultimii cinci ani au fost în alte ţâri Este suficient colo de cadrul încăperii,
lui 1971 la nivelul judeţului cru a cca 2 500 muncitori. Credem că prezentarea a tnscris electrificarea la loc In carnetul de reporter con interconectate la sistemul e să amintim că Austria, care către marile magistrale de
s-a realizat o productivitate Dacă din totalul timpului cestor cifre la nivelul unei producea în 1938 de 2.6 ori 110, 220 şi 400 kV, pc care
mai mare, însă nu la nivelul nefolosit se reduc absenţele singure luni dintr-un an este mai multă energie electri energia electrică pulsează
celei stabilite prin plan. în aprobate prin lege. a căror e suficient de elocventă în a că decît ţara noastră, a fost pe întreg pămîntul româ
timp ce numărul de salariaţi voluţie este determinată în demonstra că depăşirea ne- întrecută in 1968 cu peste nesc. întrezăresc prin lumi
a crescut fată de prevederile general de factori obiectivi, justificatâ a forţei de muncă 2 miliarde kWh, iar Elveţia, na directivelor celui de-al
planului. Desigur depăşirea rezultă că o pondere însem şi folosirea incompletă a care realiza în perioada an X-lca Congres al partidului,
numărului de salariaţi îşi are nată o deţin pierderile de timpului de lucru în cadrul tebelică de G.2 ori mai mult, peste anii cincinalului şi ai
justificare numai atunci dnd timp cauzate .de absenţe ne întreprinderilor constituie o furnizează astăzi o produc noului deceniu alte cetâti
şi volumul producţiei creşte motivate. învoiri şi concedii serioasă frînâ în creşterea e- ţie sensibil egală cu cea a electrice sclipind pe Olt. pe
în mod proporţional. Or. în fără plată şi întreruperile în conomicâ ţârii noastre Someş, pe Şiret, pe Rîul
luna ianuarie, producţia glo procesul de producţie. Pier In anul 1971 productivita Relevantă este. de aseme Mare, Ia Rovinari şi pe Du
bală pe ansamblul industriei derile de timp ca urmare a tea muncii pe un salariat în nea, producţia de energie năre. meditez asupra celor
din judeţ a fost depăşită cu acestor cauze sînt în creşte industrie este prevăzută să pe locuitor, indicator esen 80—85 miliarde kWh pe ca
1.5 la sută pe cînd numărul re faţă de aceeaşi perioadă a crească în judeţul Hunedoa ţial al gradului de civiliza re termo şi hidrocentralele
de salariaţi ş-a depăşit cu anului trecut cu 4 lo sută, iar ra cu 3,5 la sută, faţă. de ţie şi progres. Astfel, faţă prezente şi viitoare le vor
2.3 la sută Umpul nelucrat ca urmare a anul precedent, iar sporul de cei 72 kWh în 1930. în propulsa pentru a potoli
Nu poate fi trecut cu ve absenţelor nemotivate creşte producţiei globale este sta 1970 revin pentru fiecare foamea incredibilă de ener- 1
derea faptul că la unele în în comparaţie cu luna Ianua bilit a se realiza în proporţie locuitor al ţării I 700 kWh. gie electrică a industriei şî
treprinderi nivelul producti- rie din anul trecut cu 2,3 la de 78 la sută pe seama creş cu perspectiva ca în 1975 să agriculturii, a oraşelor şl a
rnM atingă 2 400—2 500 kWh, iar satelor.
terii productivităţii muncii
lată de ce considerăm că toa în 1980 circa 3 000—3 400 Privesc din nou, Ia capă
l te comitetele de direcţiei ca kWh. nivel întîlnit astăzi în tul călătoriei, pe harta pa
drele din serviciile funcţiona cele mai dezvoltate ţări ale triei constelaţia terestră iz-
le. conducătorii proceselor de lumii. vorînd din munţii de cărbu
producţie este necesar să a Dar cincinalul trecut a ne, din sonde şi din vîrte-
însemnat nu numai ritm jul apelor. Dar pentru noi,
nalizeze temeinic şi' cu înalt dincolo de aceste resurse,
spirit de răspundere modul înalt, nu numai sporirea ex marele generator al electri
presivă
a producţiei, cî şî
crum este utilizată forţa de ficării râmîne Partidul Co
muncă, capacităţile de pro creşterea gradului de con munist Român, care cu pu
ducţie şi timpul de lucru şl centrare a acesteia Dacă în terea clarvăzătoare a ştiin
1965 nu exista decît un sin
să ia măsurile ce se impun gur grup de 150 MW. astăzi ţei şi sentimentul înaltelor
pentru punerea în valoare n responsabilităţi faţă de po
tuturor rezervelor interne pe aproape jumătate din pu por a mobilizat marile ener
linia creşterii productivităţii terea instalată o deţin gru gii umane şi materiale pe
muncii. purile cu puteri unitare de
150, 200 şi 315 MW. $i ca frontul vast al construcţiei
Termocentrala Mintia-Deva. Unul din generatoarele grupurilor de 210 megawaţi. socialiste.
EMILIAN ROVENJA un fapt îmbucurător trebuie
şef de serviciu Io Direcţie Foto : V. ONOIU subliniat că ţara noastră N. DASCALESCU
judeţeană de statistică pedalează în continuare,
___________________________________________________________________________________________________________ ____________ J
Consfătuire cu şefii fermelor A ENARULUI PARIULUI
zootehnice din C educalive ce se desfăşoară In această pe localitate au prezentat filmele documentare
;
Printre numeroasele manifestări cultural-
„Zilele Sighişoarei", „Deva 700", „O zi in
rioadă pentru intîmpinarea evenimentului de Transilvania", „Virstele omului", „1848 in
la 8 mar consemnăm citeva legate de ac Jăriie Române".
ţ Direcţia generală agricolă a C A.P. Orăştie, îngrijirea şi şurată în alte ferme, din rea tivitatea cinematografică. Pe marginea fii* In sala mare a Casei de cultură din Hu
ir
melor documentare sau artistice se organi
i deţeanâ a organizat, la fer furajarea animalelor. în spe lizările deosebite ale altora, ■ zează în aşezâmintele culturale săteşti sau nedoara a avut loc un spectacol muzical-
ma de creştere a animalelor cial a viţeilor, organizarea cit şi din discuţiile, sugestiile i la casele de cultură expuneri, simpozioane, coregrafîc intitulat „Părinte drag, eşti inima"
a C A.P Orâştie, o consfătui reproducţiei şi combaterea şi propunerile ce se fac in ! „seri de întrebări şi răspunsuri", concursuri - dedicat fruntaşilor în întrecerea socialistă
re cu şefii fermelor zootehni- sterilităţii la vaci, oglindite astfel de ocazii. j gen „Cine ştie, răspunde" ş.a. de la întreprinderea de construcţii siderur
i r din cooperativele agricole în realizarea şi depăşirea sar In încheierea consfătuirii. j Proiecţii de filme privind recentele vizite gice.
ale judeţului nostru. La con cinilor de plan pe 1970. Pro ing. Aurel Nlstor, directorul j în străinătate, in unele judeţe ale ţârii sau Numeroşi spectatori au aplaudat frumoa
sfătuire — care a avut ca o centul de natalitate de 94 la general al Direcţiei generale î inlreprinderi, ale tovarăşului N i c o I a e sele evoluţii ale corului I.C.S.H., tarafului,
b ective : organizarea ferme sută la bovine, producţia de agricole judeţene, a analizat I
lor zootehnice, realizarea e- peste 1 800 litri lapte pe cap aspectele mai importante ale j Ceauşescu, au constituit tema acţiunilor ce soliştilor şi dansatorilor populari.
/eotivelor de animale şi spo de vacă furajată, nici o mor muncii In fermele zootehnice ! au avut loc la Boşorod, Pui şi în alte co ☆
rirea producţiei de lapte, talitate la bovine în anul şi a concluzionat asupra sar mune ale judeţului. Numeroşi spectatori au O scrisoare, semnată de învăţătoarea [
creşterea şi livrarea tiner#- 1970 sînt ci te va exemple care cinilor concrete ce stau în j urmărit Ia Ocolîşu Mare, Baru, Pui, Sâlaşu Maria Bilan de la Şcoala generală din
f lui bovin pentru exportv demonstrează că acolo unde perioada actuală în fata ce- ! de Sus, Cristur, Băiţa etc.. prezentarea unor Orâştie, reprezintă, prin semnificaţia ei, |
reproducţia )a bovine — auv există preocupare perma lor care muncesc în fermele : filme artistice româneşti ca „Sentinţa", Ce un simbol : înk-o adunare pionierească, j
participat şefi de ferme zoo nentă pentru realizarea sarci zootehnice pentru continua rul incepe la etajul 111", „Subteranul", „Ti membrii detaşamentului clasei a IV-a D. au
tehnice, şefi de subcentre de nilor de plan, o colaborare creştere a efectivelor şi a nereţe fâră bâtrineţe", „Baltagul", „Prea mic hotârit ca in cinstea semicentenarului să
ie producţie şi selecţie, me- perfectă între ! şeful fermei, pentru un război atit de mare", „Baladă obţină numai note peste 8 ! Totodată, pio
di:î veterinari. medic veterinar :$i conduce producţiei animaliere. pentru Mâriuca", nierii au realizat o frumoasă expoziţie de
Ing. Silvia Nîcula, şefa fer rea unităţii, rezultatele nu La câminele culturale din satele Căr- albume ale căror ilustraţii oglindesc viaţa
mei C.A.P. Orâştie, a prezen înlîrzie să se arate. Ing. MIRCEA BUDEANU mâzâneşti, Dâbica, Bucureşci, Bâieşti, Gu- fericită a copiilor şi şcolarilor din patria
tat participanţilor modul de Din discuţiile purtate a re şeful fermei zootehnice rasada, Boz şi altele, cadre didactice din noastră.
organizare a muncii în fer ieşit în mod clar că toţi lu de la C.A.P. Sinlandrei \
mii. rezultatele obţinute în crătorii din cadrul fermelor
ultimii ani. perspectivele de zootehnice au primit cu mul
viitor şi modul de aplicare a tă satisfacţie noul sistem de
ni uIui sistem de retribuire a retribuire a muncii pe baza
muncii pe baza acordului glo acordului global, acesta con
bal. Au luat cuvântul nume stituind un Imbold în munca „OMAGIU PARTIDULUI“— al X-iea Con
roşi participanţi care au ana lor de fiecare zî De aseme
lii,at In mod critic şi auto nea, s-a cristalizat concluzia
critic cele văzute In cadrul că astfel de consfătuiri cu ca
acestei ferme fruntaşe, com racter de schimb de experien
parativ cu situaţia din ferme având astfel posibilitatea să curs al formaţiilor artistice de amatori
ţă sînt nu numai
necesare
le lor. S-a apreciat în mod dar şi foarte utile, fermierii
Ufianim buna organizare a
muncii la ferma zootehnică înveţe din activitatea desfâ-
PLENARA APARTENENŢA LA pe interpreţi in ordinea populară „Foaie verde, mu
tăriei aplauzelor. rele".
TRADIŢIILE FOLCLORICE Concursul a fost deschis Dintre tarafurile prezente
de orchestra dc cameră n in concurs s-a remarcat cel
Expoziţie de artă populară | STRĂMOŞEŞTI ALE SATULUI sindicatului lucrătorilor din din comuna Şoimuş — diri
invăţămint — Deva, care, jor Mihai Drimbăreanu — cu
Pe scena sălii „Arta“ din tacol este dificil a relata cu cele două menuete do frumoasa interpretare a sui
Duminică, la Galeriile de arlă din Deva s-a des- j Deva, duminică dimineaţa absolut lotul, in amănunt. Mozart şi Bochcrim s-a tei de cintece de pe valea
chis o interesantă expoziţie de artă populară, cu- | reflectoarele au pus in lu Fiecare artist amator pve- dovedit n fi un colectiv bun, Mureşului. Dansatorii au in-
prinzind obiecte achiziţionate de Muzeul din Orăş- j mină din nou chipul şi ta zent pe scenă avea particu cunoscător al genului sim cuitni din nou asistenţa
tie. Citeva dintre aceste obiecte stirnesc un deosebii j lentul interpreţilor popu larităţi proprii de interpre fonic şi omogen in inter Ne-au reţinut atenţia pentru
interes în rindul publicului. E vorba dc o cămaşă j lari, mesageri ai artei fol tare, stil personal, fiecare pretare. Corul căminului stil şi autenticitate cei din
Instalaţiile automatiiate, de înalt nivel tehnic aje laminoru cusută cu motive populare, veche dc peste 100 de j clorice din judeţ, veniţi aici grup, orchestră, taraf, dan cultural de la Băcia, dirijat l/ipugiu de Sus şi Muncclu
lui 750" de la Hunedoara, sînt deservite de muncitori specia ani. 4 căuce legate in zale, executate dintr-un : pentru a se întrece in ca satori — elemente specifice, de Petru Dinu, a interpre
lişti” cu temeinice cunoştinţe profesionale. Printre aceştio se trunchi de copac cu diametrul de 1 metru, un imens drul fazei judeţene a Con
numără şi manevrontul loan Rusu, surprins de fotoreporter lanţ de podoabă, fuse, linguri lucrate de neîntrecuţi cursului al X-lea „Omagiu diverse. Selecţia cade in tat bucăţile „Glorios partid“ (Continuare; in pag. .a 2-a)
la unul din pupitrele de comandă ale tominorului. maeştri populari. partidului", sarcina juriului. Noi ne de Mircea Ncagu, „ha joc"
Expoziţia este deschisă pinâ in data de 10 fe Dintr-un asemenea spec mulţumim să-i consemnăm de J*. Bratu şi melodia
Foto i N. OHENA bruarie a.e.