Page 10 - Drumul_socialismului_1971_03

t DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5023 • JOI 4 MARTIE 1971

în dezbatere publică

îmbunătăţirea generală a acti­

vităţii sindicatelor, creşterea

rolului şi atribuţiilor lor în

viaţa economico-socială a ţării

Document pregicmctk de mare însemnătate teoretică şl practică privind rolul şl atrl*
bu|ikle «Indicatei»* In etapa actuală a construcţiei socialiste, cuvin ta rea lovarâşului
Nkofoa Ceauşeecu ta plenara C.C. al P.C.R, din 10-11 februarie a.c. a fost primită cu vie
satisfacţie şl deosebit interes do către toţi oamenii muncii. Analiza profundă şi ştiinţifică
făcută de conducătorul partido Iul şi statului nostru activităţii sindicatelor, evldenţierea rezulta­
telor positive, a neajunwrtJor şi deficienţelor existente (n munca sindicatelor, Indmmârilo şl
IndkaţlIU dote vos conduce la creşterea rolului acestora In viaţa politică şi socială a ţării,
MâiurUe procoMrote pentru lărgiroa autonomiei sindicatelor, îmbunătăţirea formelor organî-
salo rice şl a aetivMAţll peñeróle a acestora, precizarea rolului şl atribuţiilor sindicatelor eo-
respunifoor noU etape a cens trucţie! socialiste in ţara noas tră, stnt parte Integranta a
vâslei şl muMIalerolei activităţi Iniţiate ţ| conduse de partid pentru adlncivea şl lărgirea de- Inovaţii cu SINT a s ig u r a t e b a z e t r a in ic e
mocsoţle) sodoSste, oslpurarea participării nemijlocite, reale şi efective a tuturor oameni- »
lor fl, tn primul Hnd o clasei muncitoare, la conducerea vieţii economico şi sociale, creş-
mare eficienţă PRODUCŢIEI DE LEGUME?
le rea «enldbaţlol sindicatelor la Infâptuirea politicii partidului şj statului.

O cerinţă acută pusă In
DEZVOLTAREA AUTONOMIEI MUNCA VIE, CONCRETA, CU economică faţa unităţilor agricole coo­ la mia da lei venituri reali­ ds realizările reprezintă a- noastre, de răspunderea fl
zate în legumicol tară, conotl-
bla 23-55 la sută din preve­
— FACTOR IMPORTANT OAMENII peratiste cultivatoare de le­ tule un cadru propice stimu­ deri. Iată de ce eate necesar preocuparea ce o manifestă
preşedinţii şi inginerii din
Inovatorii de !• Combinatul gume este sporirea aportului lării Interesului şl răspunde­ să fie Impulsionat ritmul ac­
PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA în contextul noilor mâsarl privind creşte­ siderurgie Hunedoara au a- lor la aprovizionarea popu­ rii cooperatorilor pentru spo­ ţiunilor respective în toate unităţi pentru asigurarea ba­
d&ugat noi succese Ja cele din
zei materiale, a forţei
de
MUNCO SINDICALE rea rolului şi atribuţiilor sindicatelor cred cincinalul precedent ctnd e-au laţiei cu astfel de produse. rirea producţiei la unitatea unităţile cultivatoare de le- mancă şi erganizarea activi­
aplicat In secţiile de produc­
că este necesar să se pună capăt şedinţelor ţie ale combinatului âJO Ino­ Potrivit prevederilor planu­ de suprafaţă. Demn da amin­ gome. O remarcă ae cavlne tăţii în acest sectar de pro­
de tot felul şi la diferite niveluri ale verigi­ vaţii, Invenţii (1 raţionalizări lui de stat, cooperativele a­ tit este că mal mult de 64 tn legătară cu asigurarea în­ ducţie.
Am «te diet eu deoeebit interes cuvin Lore a cu o înalta eficienţa econo­ gricole din judeţul nostru au Ia sută din fondul de stat la
tovarăşului Nicolao Ceauşescu la plenara lor sindicale. Şedinţele sînt necesare şl îşi miei. sarcina ca în acest an să legume se realizează în ca­ grăşămintelor chimice desti­ Fără a minimaliza cu ni­
au rostul lor atunci eînd se dezbat şi se
fertilizării
nate
grădinilor.
C.O. al P.GJL din 10-11 februarie a*, şl mă La oţaiârla electrică s-a a- livreze la fondul de stat drul complexului lnterooope- Cunoscînd eficienţa ridicată mic rezultatele ee s-au înre­
bacará măsurile ce se precon I zeasá • se analizează probleme de Importanţă majoră pileai fl experimentat recent 11 700 tone legume şl 6 710 ratlst de sere şl In fermele ce se obţine prin aplicarea gistrat plnă acum bi privin­
„modificare!
a
eoostructlvâ
loa pentru creştere« rol alai şl atribuţiilor #1 oare vizează rezolvarea «nor situaţii care zidăriei cuptoarelor de 30 to­ tone cartofi. Ce garanţii ae horticole. Chiar şl stadiul lu­ îngrăşăminte lor, apare ca ţa pregătirii producţiei de
condiţionează desfăşurarea în bune condiţi-
sindicatelor tn conduce rea vieţii economice ne*. Inovaţia, al cărei autori oferă In legătură cu onora­ crărilor da pregătire tn legu­ total nejuetlflcetA atitudine« legume a acestui an, nu se
unl a actlvttăţil de producţie, îmbunătăţirea
şl sédale. Am deeprins eA un factor Impor­ condiţiilor de muncă şl de viaţă ale sala­ •lot Inginerii Adrian Popovlcl, rea obligaţiilor respective? micultori confirmă că, faţă de care daa dovadă oondo- poate trece cu vederea peste
Emil loneaeu, Franc lac Katra,
tant In (mljn&tâţlrea muncii acestora este riaţilor. Adică atunci ctnd acestea vizează un Împreună cu maiştrii Flori an Răspunsul la întrebare nl-1 de anii anteriori, s-au făcui cerlle unor cooperative cars lipsurile care mal persistă
IntArlree rolului sindicatului de întreprin­ Glura şi Ioan Pavel, asigură dau tovarăşii Teodor Ber- progrese simţitoare. Pa ltngă na ae preocupă de procura­ fn legătură cu pregătirea şl
dere, dezvoltarea autonomiei acestuia, cA sin­ anumit scop major, sînt eficiente. In prac­ reducerea eooaumuiul de că­ ghianu, director, şl lng Ni- depăşirea cu pesta 60 la sută rea din timp e «aperfoafâtn- fertilizarea terenurilor desti­
rămizi refractare !s Inzldlre şl
tică se constată că se ţin multe şedinţe în
dicatul de întreprindere trebuie a& devină In care se vorbeşte, de asemenea mult, dar se a manoperei, măreşte durata colae Cîndea, director ad­ a suprafeţelor cultivate din lul şl azotatului. Aş mal sub­ nate cultivării legumelor
realitate unitatea da bo2ă a activităţii sin­ face puţin. Trebuie să trecem de la vorbe i de funcţionare a agregatului junct la întreprinderea pen­ toamnă cu legume, s-au asl- linia necesitatea ca încă da procurarea In întregirea a
Intre două reparaţii
faţă de
dicatelor. I soluţia prevăzută In proiect tru producerea, valorificarea gorat aproape tn totalitate cantităţilor necesare de sA-
la fapte, să desfăşurăm o muncă vie, con­ pe acum aă fie întreprinse
tn legături ou aceasta vreau să arăt că cretă, cu oamenii. Pornind de la aceste con­ ! , Şl permite întreţinerea mal u­ şi industrializarea legumelor seminţele şl condiţiile nece­ măsuri tn vederea Irigării, mînţA de cartofi, desfăşura­
datorită
şoară a cuptorului
viaţa a demonstrat şl demonstrează că baza siderente şl avînd în vedere că situaţia rea­ măririi unghiului pe la pante şi fructelor. sare producerii întregii can­ pe dt poalbll, a întregii su­ rea lucrărilor pentru Irigarea
activităţii sindicale o constituit sindicatul lizării sarcinilor de plan cantitative şi cali­ şl pereţi. Intr-un cuvlnt, a­ — De la bun început tre­ tităţi de răsaduri pentru în- prafeţe ce se cultivă cu legu­ culturilor. Desigur că prin
vantajele ae concretizează In
de întreprindere. Este deci normal, după tative se analizează decadal, la nivelul for­ realizarea a 468 6SS lei econo­ buie să precizăm că există sâminţârJle şl plantările de me. Plnă acum a-a acţionat trecerea In cadrul aceleiaşi
părerea mea, ca de acum înainte să se a- maţiilor de lucru şi al schimburilor, în şe­ mii pe an. create condiţii ca faţă de primăvară, a-a fertilizat cu cu totul izolat şi anemic la întreprinderi a activităţii de
sigore o autonomie reală sindicatului de dinţe operative ce şi-au dovedit eficienţa, S-a dovedit deosebit de efl- fondul de marfă stabilit să se îngrăşăminte organice peste desfundarea canalelor, la re­ producere şl valorificare a le­
întreprindere in organizarea adunărilor ge­ la care participă şi membri al comitetului eientă „instalaţia d© căilr© cu livreze cantităţi suplimenta­ 90 la sută din suprafaţa sta­ vizuirea fl repararea utila­ gumelor s-au creat premise
curenţi de înaltă frecvenţă a
nerale ale salariaţilor, în consultarea ma- sindical, organizatori de grupă, fac urmă­ şinelor de rulare a macara­ re de produse — spunea to­ bilită, s-au confecţionat *- jelor destinate Irigaţiilor. favorabile creşterii răspunde­
seler In toate problemele care privesc bu­ toarele propuneri : lelor*, realizată şl aplicată de varăşul Berghianu. De altfel, proape 2 milioane de ghivece — O subliniere apsrte me­ rii faţă de soarta producţiei.
nul mers al activităţii economice a între­ 0 grupele sindicale să ţină, ca şl plnfi curlnd de un colectiv de Ino­ concludent este şl faptul că nutritive etc. rită făcută In legătură ca Se cer însă eforturi susţinute
vatori condus de maistrul ion
prinderii, perfecţionarea organizării muncii acum adunări lunare, dar pentru a spori Rotea de la ateUerul de între­ la legume s-au contractat In — Se Impun totuşi atenţiei situaţia producţiei de cartofi din partea conducerilor de
şi a producţiei, calificarea şl apeciallzarea eficienta acestora să se stabilească termene ţinere şl reeondlţlonarea uti­ plus peste 1 300 tone de pro­ legumicultorilor otteva acţi­ — a continuat tovarăşul Ber­ cooperative, a cadrelor teh­
nice şi a întreprinderii pen­
cadrelor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi răspunderi concrete, pe oameni, în vede­ , lajelor de laminare. Aceasta duse. Măsurile adoptate de uni care condiţionează In ghianu. In prezent ne pre­ tru producerea, valorificarea
conduce la creşterea de eproa-
şl de trai etc. Legat de îmbunătăţirea muncii rea realizării propunerilor făcute de mun­ | pa > ori a duratei de utilizare conducerea partidului privind măsură hotărltoare soarta ocupă rezolvarea problemei
de viitor 1ml permit să fac şi unele propu­ citori. Nerealizarea acestor propuneri In ter­ | a şinelor recondiţionate prin noua formă de organizare a recoltei — a completat tova­ •xsiţ&rftrll deficitului de 2 200 şi Industrializarea legumelor
producere şl
activităţii de
neri. menele stabilite, cu care toti au fost de a­ ! noul procedeu, de pe urma valorificare a legumelor, pre­ răşul Cîndea. Există unele tone de sâmtnţâ, precum fl şl fructelor în scopul finali­
restanţe de loc neglijabile la
zării exemplare a sarcinilor
Consider că ar fl bine să Intre In com­ cord, să atragă după sine răspunderi mate­ | căreia rezultă o economie an­ cum şi cele referitoare la lucrările de nivelat, mode­ acoperirea contractelor, unde ce le revin, o riguroasă dis­
petenta sindicatelor nu numai stabilirea riale pentru cei in sarcina cărora cădea I tecalculată de peste 280 000 leL retribuirea muncii, prin in­ lat şi fertilizare a terenului există e restanţă de peste ciplină în privinţa onorării
fruntaşilor Sn întrecerea socialistă, ci şi înfăptuirea lor. troducerea acordului global cu îngrăşăminte chimice, on- 1 500 tone. Sub diferite pre­ Integrale a obligaţiilor con­
modul de stimulare morală şi materială a 0 şedinţele comitetului sindical din ca­ texte, în mare parte neînte­
drul secţiilor să se tină trimestrial, Iar în meiate, unele cooperativa a­ tractuale, numai astfel fă-
acelora care se menţin mal multi ani conse­ cursul trimestrului numai atunci ctnd si­ gricole cum slnt cele din Rîu cîndu-se dovada că realmen­
cutiv fruntaşi în producţie. Formele şî mij­ tuaţia reclamă aceasta de Mori, Bâleştl, Batlz, Ro- te unităţile agricole coopera­
loacele de stimulare afi fie stabilite, In ra­ Fac această propunere deoarece lunar, la.. moşel f.a. au încheiat con­ tiste din Judeţul nostru îşi
port de posibilităţi. în adunările salariaţilor.
nivelul secţiei, se analizează îndeplinirea tracte de livrare sub limita aduc contribuţia necesară ¿Ja
Avînd în vedere că unele obiective indus­ sarcinilor de producţie şl angajamentelor şl posibilităţilor de care dispun. aprovizionarea populaţiei tu
triale ce se construiesc nu au prevăzute se stabilesc de comun acord măsurile ce se Considerăm însă că reuşita de­ cantităţi sporite de legume,
şi anexele sociale, sau dacă sînţ prevăzute impun a se lua pentru îmbunătăţirea mun­ plină a sarcinilor ce sînt pe e durată cît mal mare din
nu se realizează, propun ca proiectele care cii de viitor. La aceste şedinţe participă şi stabilite în legumicultura de­ an.
nu prevăd construirea anexelor sociale să nu membrii comitetului sindical. Mal mult, pinde nemijlocit, pe lingă e-
fie avizate, ca aceste anexe să fie date în toţi membrii comitetului sînt repartizaţi şl forturlle depuse de lucrătorii Convorbire consemnată de
folosinţă o dată cu obiectivul industrial. participă la şedinţele grupelor sindicale. din cadrul întreprinderii NICOLAE T1RCOB
Aceasta In scopul asigurării de condiţii de 0 în stabilirea premiilor şl sancţiunilor
muncă şl sociale corespunzătoare salariaţi­ să fie consultat şi comitetul sindical, Iar
lor. acestea să se aplice numai după ce au fost
In prezent sindicatele de întreprindere dau discutate In grupele sindicale şi aprobate. Programul returului
o cotă de 76-78 la sută din cotizaţii la or­ 0 atunci cind se Iau unele hotfirîri de
ganele superioare. Consider că este necesar importanţă majoră de către conducerea sec­
ca cea mal mare parte din aceste fonduri ţiei (nu orice dispoziţie pe linie profesio­ campionatului judeţean
să rămină la dispoziţia sindicatului de în­ nală) să fie consultat şi organul sindical.
treprindere pentru cumpărarea de mobilier In acest fel cred că se pot adopta cele mal
şl obiecte necesare desfăşurării muncii cul­ juste hotfirîri şl Întreaga masă de muncitori de fotbal
tural-sportive, stimularea şi ajutorarea mem­ va acţiona cu toată hotârîrea şi răspunderea
brilor de sindicat, pentru construcţia unor pentru înfăptuirea lor în practică.
obiective social-culturele. Etapa a 14-a, 7 martie 1971 structorul Lupeni ; Gloria
LIVIU BUDIU Dacia Orâştie — Aurul Cer­
maistru, preşedintele comitetului Haţeg — Constructorul Hu­
OHEOROHE ŞTEFAN tei; Gloria Haţeg — Recol­ nedoara ; Preparatorul Pe­
sindical de la turnătoria de
preşedintele comitetului sindicatului lingotiere a Uzinei „Victoria" ta Unirea; Preparatorul Pe­ trila — Minerul Vulcan ; Pn-
trila — Preparatorul Lupeni;
da ki Usina .Victoria" Cfilan Colan Un nou lot da tuburi fabricata la I.P.B. Bircea este încărcat In vagoane pentru a lua Parlngul Lonea — I.G.C.L. ringul Lonea — Minerul A-
ninoasa.
drumul beneficiarilor. Foto i N. CHENA Hunedoara ; Minerul Anlnoa- Etapa a 21-a, 25 aprilie 1971
sa — Energia Deva; Minerul Dacia Orâştie — Parîngul
> Vulcan — Energia Paroşenl ; Lonea ; Minerul Aninoasa —
Constructorul
Hunedoara —
Măsur[ de înajţă competenţă Constructorul Lupeni. Preparatorul Petrila ; Mine­
rul Vulcan — Gloria Haţeg ;
cu un car de sarcini, Etapa a 15-a. 15 martie 1971 Constructorul Hunedoara —
Aurul Certej ; Constructorul
Dacia Orâştie — Construc­
torul Hunedoara ; Construc­ Lupeni — Recolta Unirea ;
Energia Paroşeni — Prepa­
torul Lupeni — Minerul Vul­
fjcă pentru continua a alţii cu nici una can ; Energia Paroşenl — Mi­ ratorul Lupeni ; Energia De­
va — I.G.C.L. Hunedoara.
nerul Aninoasa ; Energia De­
v a — Parîngul Lonea; I.G.C.L. Etapa a 22-a, 2 mai 1971
Hunedoara — Preparatorul
Cu puţin timp In urm i, primeam la redacţie o acrisoa- Energia Deva — Dacia O-
i w i i a B a m m m re expediata din aatui Ludeştl, comuna Orâştloara de 6us. Petrila ; Preparatorul Lupeni râştie ; I.G.C.L. Hunedoara
organizam şi conducem economiei firesc dacă e posibil ca unul salariat In afara meseriei — Gloria Haţeg ; Recolta U­ — Energia Paroşenl ; Prepa­
Semoatarul, învăţătorul Radu GavrUolu, nc Întreba In mod
nirea — Aurul Certej.
ratorul Lupeni — Construc­
pentru care s-a pregătit $1 pe care o desfâşoarâ, sâ l se
încredinţeze, fn număr nelimitat, şt alte funcţii, ueţlnln- torul Lupeni ; Recolta Unirea
du-ae scama dacă le poate sau nu tndepllnl pe toate In Etapa a 16-a, 21 martie 1971
bune condlţlunl. Recolta Unirea — Dacia O- — Constructorul Hunedoara;
Ne-am deplaaat Ia faţa locului, pentru a ata de vorbă răştîe ; Aurul Certe] — Pre­ Aurul Certej — Minerul Vul­
cu autorul scrisorii »1 cu tovarăşii de la Comitetul comu­
Sistemul informational, Vom livra de 5 ori nal de partid şl Consiliul popular OrAştloara de Sus. lată paratorul Lupeni; Glorie Ha­ can ; Gloria Haţeg — Mine­
Preparatorul
rul Aninoasa ;
ţeg — I.G.C.L.
Hunedoara ;
ce ne-e declarat tovarăşul Oavrlloiu, imirlndu-şl afirmaţii­
le acrise şl trimise ziarului : „Slnt învăţător la clasele I şl Preparatorul Petrila — Ener­ Petrila — Parîngul Lonea.
la baza conducerii ştiinţifice mai multă carne Uf. In plus, ml s-a Încredinţat funcţia de director al şcolii. gia Deva ; Parîngul Lonea — Etapa a 23-a, 6 mai 1971
Normal, de elcl, (ml revin o serie de sarcini bine definite
Minerul
Energia Paroşeni ;
atlt fn domeniul procesului lnstructlv-educatlv cit şi pe
Dacia Orâştie — Prepara­
—
Constructorul
Aninoasa
a activităţi centralelor la fondul de stat linie administrativă, de gospodărire a şcolii, de care caut Constructorul Hunedoara. torul Petrila ; Parîngul Lo­
să mă achit cit mal bine. Am ridicat d© curlnd o poartă
Lupeni ; Minerul Vulcan —
nea — Gloria Haţeg ; Mine­
de fler la curtea şcolii, procur materiale pentru construi­
rea unei lemnării şl a unei Instalaţii sanitare, ca să amin­
industriale tesc doar clteva lucrări mal Importante, absolut necesare. Etapa a 17-a, 28 martie 1971 rul Aninoasa — Aurul Cer­
tej ; Minerul Vulcan — Re­
Ca director al căminului cultural din localitate, am procu-
re de trupuri — pe întreprin­ Dacia Orâştie — Minerul colta Unirea ; Constructorul
me presupune ca aceşti Indi­ (Urmare.din pag. 1) dere sînt peste 50, exlstînd Vulcan ; Constructorul Hune­ Hunedoara — Preparatorul
catori să fie binecunoscuţi şl ferme cu terenul dispersat în ÎNSEMNĂRI doara — Minerul Aninoasa ; Lupeni; Constructorul Lupeni
(Uimaro din pag. 1) Interpretaţi atît din punct de 10—14 locuri — s-au făcut Constructorul Lupeni — Pa- — I.G.C.L. Hunedoara; Ener­
vedere tehnic cît şl economic demersuri ca. prin schimburi ringul Lonea ; Energia Paro­ gia Paroşeni — Energia Deva.
de către cadrele care-i folo­ nu depăşesc 6 000 şi respectiv şi rectificări de hotare, să a­ rat scaune, Instrumente, aparat de proiecţia, dlaseol, am şenl — Preparatorul Petrila ; Etapa o 24-a, 16 mai 1971
nierea tovarăşului secretar sesc. Avem în vedere în mod 2 000 kg la hectar — eficienţa jungem ca o fermă să albă organizat acţiuni cultural-artlstlce şl pregătit echipa de că­ Energia Deva — Gloria Ha­ Energia Paroşeni — Dacia
luşari cu care a-a prezentat comuna la faza de masă a
general cu privire la Indica­ special amplificarea număru­ sectorului zootehnic nu este maximum 3 trupuri. Astfel Concursului al X-lea al formaţiilor artistice de amatori, ţeg ; I.G.C.L. Hunedoara — Orâştie ; Energia Deva —
torii de plan. „Desigur — a­ lui de informaţii şi creşterea nici pe departe satisfăcătoare vom putea utiliza cu randa­ desfăşurată la Orâştie. Ca deputat, funcţie po care dacă Aurul Certej ; Preparatorul Constructorul Lupeni; I.G.C.L.
răta t o v a r ă ş u l Nicolae operativităţii lor în procesele In vederea redresării situaţiei ment sporit baza tehnico- vrei s-o faci cu răspunderea pe care o Incumbă mandatul Lupeni — Recolta Unirea. Hunedoara — Constructorul
Încredinţat de alegători, al iarăşi nevoie de timp pentru
Ceauşescu — pot fl mai mulţi de folosire a forţei de mun­ ne-am propus să aplicăm materlală şi vom putea apli­ rezolvarea diverselor probleme. Să dau doar un singur Etapa a 18-a, 4 aprilie 1971 Hunedoara; Preparatorul Lu­
sau mai puţini indicatori < pen­ că, a fondurilor materiale şi măsuri radicale de îmbună­ ca tehnologiile modeme de exemplu : Împreună cu cellalt! săteni am Început să tn- Preparatorul Lupeni — Da­ peni — Minerul Vulcan ; Re­
tru oricine însă care va condu­ băneşti, a capacităţilor de tăţire a pajiştilor şi de creş* producţie. dlgulm rtul ca trece prin mijlocul localităţii. Io plus, slnt da Orâştie ; Recolta Unirea colta Unirea — Minerul Ani­
membru I» biroul organizaţiei de partid a cadrelor didac­
ce producţia, pentru orice con­ producţie şi utilajelor, apro­ lere a producţiei la nutreţu­ Prin finalizarea obiective­ tice, membru In comitetul sâteâc Ludcşil şî In consiliul dc I.G.C.L. Hunedoara ; Aurul noasa ; Aurul Certej — Pa­
ducător de centrală, cunoaş­ vizionării şi desfacerji, a rile cultivate. Intre altele, lor pe care ni le-am propus conducere al cooperativei de consum Bcriu, membru In Certej — Energia Deva ; Glo­ rîngul Lonea ; Gloria Haţeg
comitetul pentru construcţii, membru In comisia de
terea unui număr foarte ma­ transporturilor şi altele In s-a stabilit să fertilizăm peste va fi posibil ca In actualul zori. Am fost plnă mal Ieri şl secretar al comi9lcl cen­ ria Haţeg — Energia Paro­ — Preparatorul Petrila.
dc
re de indicatori este o nece­ acest fel consiliu) de admi­ 70 la sută din suprafaţa de cincinal să extindem sectorul Judecată*. şeni ; Preparatorul Petrila — Etapa a 25-a, 23 mai 1971
sitate. Fie că vom cuprinde nistraţie şi eu personal vom păşuni şi finaţuri, să facem zootehnic, construind încă In urma acestei serioase Înşiruiri de sarcini, ne între­ Constructorul Lupeni ; Pa­
Gloria Haţeg — Dacia O-
sau nu aceşti Indicatori în avea posibilitatea să Interve­ drenaje, amendări şi supra- două complexe pentru creşte­ băm şl noi alături de interlocutorul nostru: E posibil să le rîngul Lonea — Constructo­ râştie ; Preparatorul Petrila
duci la bun aflrşlt pe toate 7 Răspunsul e unul singur —
planul de stat, centrala nu nim prompt cu măsuri efi­ însâmînţâri pe toate terenu­ rea a 1100 vaci cu lapte şl a Nu I Cum s-a ajuns, totuşi, In această situaţie, la acest rul Hunedoara ; Minerul A- — Aurul Certej ; Parîngul
se va putea lipsi de ei. fiin- ciente pentru înlăturarea ne­ rile care reclamă asemenea unei îngrâşâtoril cu o capa­ conglomerat de îndatoriri obşteşti 7 Simplu: „Omul n-a ve­ nlnoasa — Minerul Vulcan. Lonea — Recolta Unirea; Mi­
du-i absolut necesari pentru ajunsurilor. vom dispune de lucrări, astfel incit în cel mai citate de 5 000 capete tauri­ nii niciodată să se plfngă că ere prea multe sarcini. Şl a- nerul Aninoasa — Preparato­
pol de ce nu le-a refuzat clnd 1 9-au propus”, ne mărtu­
a asigura o conducere ştiinţi­ elemente suficiente pentru scurt timp posibil să dublăm ne. Pe această bază, unitatea riseşte tovarăşul Antonie Olaru, secretarul comitetului Etapa a 19-a, 11 aprilie 1971 rul Lupeni ; Minerul Vulcan
fică şl cu bune rezultate a ridicarea cantitativă şi cali­ nivelul recoltei de furaje, să noastră va ajunge să livreze comunal de partid, pe care l-am (ntllnlt In ziua vizitei Dacia Orâştie — Minerul — I.G.C.L. Hunedoara ; Con­
activităţii economice". Con­ tativă a întregii noastre acti­ putem asigura în fiecare fer­ anual la fondul de stat cel noastre la sediu) consiliului popular comuna). Aninoasa ; Minerul Vulcan — structorul Hunedoara — E­
— Pe raza comunei mol slnt totuşi şl alţi oumcnl care
siliul de administraţie al vităţi. mă necesarul de nutreţuri puţin 3 600 tone de came şi ur fl putut Îndeplini uncie dintre aceste funcţii. Trebuia Parîngul Lunea ; Constructo­ nergia Devaj Consiruclorul
Combinatului de exploatare Aspectele dezbătute în ca­ din producţie proprie. Pentru 28 000 hl lapte, ceea. ce în­ să vă orientaţi şl spre aceştia. rul Hunedoara — Preparato­ Lupeni — Energia Paroşeni.
Constructorul
Petrila ;
rul
şi industrializare a lemnului dru) consfătuirii sînt multi­ materializarea acestei cerinţe seamnă. faţă de nivelul rea­ — Da. Dar sâ ştiţi că nici cl nu face prea mare lucru... Lupeni — Gloria Haţeg ; E­ Etapa a 2G-a. 30 mai 1971
Deva va trece de urgenţă la ple. Am aprofundat acest as­ acute, ne-am orientat spre lizărilor anului 1970, o creş­ — Poate din cauză că are nttlea funcţii. nergia Paroşeni — Aurul Cer­ Dacia Orâştie — Construc­
— Eu ştiam doar dc patru...
îmbunătăţirea organizării sis­ pect al problematicii conside- îmbunătăţirea structurii fu­ tere de 5 ori a livrărilor la Şî, aşa, omul nevenlud să se plingâ că primeşte prea tej ; Energia Deva — Recol­ torul Lupeni ; Energia Păro­
rîndu-1 deosebit de impor­ rajelor cultivate (trifolienele carne şi de 2 ori la lapte. multe sarcini a fost Încărcat In continuare cu altele noi
temului informaţional în con­ vor ocupa 60 la sută din su­ in timp ce unora nu II se încredinţează nimic, râmlnlnd ta Unirea ; I.G.C.L Hunedoa­ ş i i — Constructorul Hune­
textul acestei indicaţii. Am tant pentru combinatul nos­ prafaţă) şi spre aplicarea teh­ Paralel cu sporirea producţiei abonaţi la... pasivitate. (Profesorul Ioan Floran, directorul ra — Preparatorul Lupeni. doara ; Energia Deva — Mi­
mai reţinut de asemenea tru, pentru ridicarea generală nologiilor avansate în produ­ vom acorda o atenţie deose­ Şcolii generale din Orăştionra dc Sus, nc rclala că şl dlnsul nerul Vulcan ; I.G.C.L. Hune­
faptul că prin sporirea nu­ a nivelului de conducere al cerea nutreţurilor bită, în lumina sarcinilor re­ arc In Jur dc vreo ¿cce sarcini In cadrul comunei). Alte Etapa a 20-a. 18 aprilie 197] doara — Minerul Aninoasa ;
mărului de indicatori Ia ni­ întregii noastre activităţi, ieşite din lucrările consfătui­ cadre n-au asemenea sarcini. Faptul că slnt „navetiste* nu I.G.C.L. Hunedoara — Da­ Preparatorul Lupeni — Pa­
le scuteşte insă. Pe viitor c absolut necesar să se Înlăture
velul combinatului şi a) uni­ pentru îndeplinirea exempla­ Dat fiind faptul c-â înlîm- rii, reducerii cheltuielilor pe această situaţie anacronică, ca unii sâ aibă un car de sar- cia Orâştie : P re pa miorul Lu­ rîngul Lonea ; Recolln Uni­
tăţilor din subordine nu se ră a sarcinilor cantitative şi pinâm unele greutăţi în folo­ unitatea de produs, ridicării I.r .nu nici “ na. gQOLA peni — Energia Deva ; Re­ rea — Preparatorul Pelrila ;
rezolvă de la sine probleme­ calitative ale actualului plan sirea judicioasă a pâmîntuluî eficienţei activităţii economi­ V colta Unirea — Energia Pa­ Aurul Certej — Gloria Ha­
le. Luarea unei decizii opti­ cincinal. datorită numărului prea ma­ ce a fiecărei ferme. roşeni ; Aurul Certej — Con­ ţeg.