Page 101 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 101
o w
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-VA!
>
I !
1 D Declaraţia preşedintelui
1 Tito la încheierea vizitei
în Italia
n Pe frontul de luptă
I din Indochina
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN a Evoluţia evenimentelor
din Orientul Apropiat
ANUL XXIII. Nr. 5046 MIERCURI 31 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
Delegaţia P.C.R. condusă Ieri au început la Moscova
Industria judeţului a îndeplinit
de tovarăşul LUCRĂRILE congresului
prevederile planului trimestrial
NICOLAE CEAUSESCU AL XXIV-LEA AL P.C.U.S.
Primul trimestru ol noului cincinol a odus co însemnătate faptul că in acest prim trimestru v
lectivelor din industria judeţului Hunedoara sa al noului cincinal volumul producţiei industriale
tisfacţia îndeplinirii integrale in ziua de 30 mar realizat in judeţul nostru depăşeşte realizările MOSCOVA 30 (Agerpres). prezidiu a tovarăşilor L. T ţională, care au decedai
tie a prevederilor planului de stat trimestrial. perioadei corespunzătoare a anului trecut cu — De la corespondenţii noş Brejnev, A. N. Kosîghin. N. V. tre cele două congrese.
Dominai puternic de marile sarcini calitative peste 410 milioane lei. Amplificarea potenţialu a depus o coroană tri Laurenţiu Duţâ şi Silviu Podgornîi si a celorlalţ.i con Delegaţii la Congresul al
trasate de partid, primul trimestru s-a caracteri lui industrial se datorează in principal creşterii Podinâ: La 30 martie, s-a des ducători de partid sovietici XXIV-lea al P.C.US. au «Ies
zat în judeţul nostru printr-o amplă ţi profundă cu 8,1 la sută a productivităţii muncii, (n acest chis la Palatul Congreselor In prezidiu au luat loc. de a apoi organele de lucru ale
activitate creativă, de punere în valoare a ma trimestru, comparativ cu trimestrul I al ultimu din Kremlin Congresul al semenea. tovarăşul Nicolae congresului şi nu adoptat or
rilor resurse de care dispune industria hunedo- lui an al cincinalului precedent, industria hune- la Mausoleul lui V.I. Lenin XXIV-Jea al Partidului Co Ceauşescu, secretar general al dinea de zi a lucrărilor :
reanâ. Sub conducerea organelor ţi organiza doreană a furnizat economiei naţionale mai munist al Uniunii Sovietice Partidului Comunist Român, — Raportul de activitate al
ţiilor de partid, colectivele industriale au acţio mult cu 2,5 ori energie electrică, 50 000 tone In sală se aflau aproape precum si conducătorii altor C.C al PC.US. — raportor
Brejnev, se
delegaţii invitate să participe
nat energic pentru utilizarea mai deplină a ca fontă, 57 000 tone cocs, 30 000 tone oţel, 20 000 5 000 de delegaţi — munci la congres In sală se aflau tovarăşul L. 1 al C. C. al
cretar cenera)
pacităţilor productive, a forţei de muncă şi a tone laminate, 10 000 mc buşteni şi importante MOSCOVA 30. — Cores Ln solemnitatea depunerii tori, colhoznici, oameni de membrii delegaţiei Partidului P.C.US.
timpului de lucru, pentru îmbunătăţirea calită cantităţi de cărbune, minereuri feroase ţi ne pondentul Agerpres, Lauren- coroanei au fost prezenţi M. ştiinţă şi cultură, m ilitari — Comunist Román, tovarăşii : — Raportul comisiei cen
ţii produselor, a proceselor de aprovizionare, fa feroase, prefabricate din beton şi alte produse. ţiu Duţâ, transmite : Marţi A Lcsecîko. membru al CC. reprezcnttnd partidele comu Paul Niculescu-Mizil, membru trale de revizie a P.C.U.S. —
niste din republicile unionale,
bricaţie ţi desfacere, pentru creţterea eficienţei De asemenea, au sporit valoarea şi calitatea dimineaţa, delegaţia Partidu al P.C.US, vicepreşedinte al organizaţiile de pnrlid de ţi al Comitetului Executiv. al raportor tovarăşul G. F. Si-
întregii activităţi economice. produselor livrate la export. lui Comunist Român, condu Consiliului de M iniştri al nut. regionale .şi orăşeneşti din Prezidiului Permanent, secre zov, preşedintele comisiei.
îndeplinirea inainte de termen a planului tri să de tovarăşul Nicolae U. RS.S., V. M Buşuev, şef tar al CC. al P.C.R.. Janos — Raportul ..Despre direc
Datorită acestor acţiuni desfăţurate intens în mestrial constituie un succes de prestigiu pentru UR-SS. precum şi delegaţii
cadrul larg al marii întreceri închinate gloriosu toate colectivele industriale din judeţ, un puter Ceauşescu, secretar genei al al de secţie la CC. al P.C.US, din partea unui număr de Fazekas, membru a) Comi tivele Congresului al X X IV -
lui semicentenar al partidului, s-au creat condi nic imbold pentru amplificarea întrecerii în luna Partidului Comunist Român, G A. Kiseliov. adjunct de şef tetului Executiv al C. C. al lea al P.C.U S cu prîvire la
ţii ca prin îndeplinirea planului trimestrial îna care participă la lucrările de secţie la CC. al P.C.U S., 101 partide comuniste şi P.C.R . Leoote Răutu. mem cel de-al IX-lca plan cincinal
aprilie, lună premergătoare marii sărbători a se Congresului al XXIV-lea al V. I. Drozdenko, ambasadorul muncitoreşti, democratice şi bru al Comitetului Executiv de dezvoltare a economiei na
inte de termen să se obţină importante sporuri micentenarului gloriosului nostru partid comu P.C.U.S., a depus o coroană Uniunii Sovietice în România, de stingă. al CC. al P.C.R.. şi Teodor ţionale a U RSS. în anii
de producţie. In acest context are o deosebită nist. Marinescu, membru al C.C. 1971-1975*' — raportor tovară
de flori la Mausoleul lui V.I. precum şi membri ai° Amba Participanţii la congres au al P C R , ambasadorul Repu şul A. N. Kosîghin. preşedin
Lenin din Piaţa Roşie. sadei române Ia Moscova. prim it cu aplauze apariţia in blicii Socialiste România la tele Consiliului de M iniştri a]
Moscova, precum şi membrii U.RS.S '
celorlalte delegaţii de peste trale de conducere ale parti
— Alegerea organelor cen
Sporirea producţiei munist Român, personal tova gresului. N. V. Podgornîi. dului.
hotare
Deschizând lucrările
con
răşului NICOLAE CEAUSESCU,
La primul punct al ordinii
în care se spune printre al
Entuziasta adunare a tineretului tele : „Noi, reprezentanţii ce membru al Biroului Politic al de zi. a luat cuvîntul L. I.
al
C.C al P .C U S .
Brejnev, secretar general
a evocat
lor peste 16 000 de tineri din succint realizările obţinute de CC. at PC.US., care a pre
zentat un amplu raport
pajiştilor natorale - din municipiui Petroşani dedicată cultăţii» Văii Jiului, întruniţi unele din principalele eveni privire la situaţia internaţio
cu
minele, şantierele, şcolile şi fa
şi
poporul sovietic, precum
nală a U RSS, şi activitatea
într-o adunare dedicată se
micentenarului glorios al par mente petrecute în viata par politică internaţională a
tidului şi poporului sovietic
tidului costru, ne exprimăm în perioada care a trecut de PC.U.S. şi a statului sovietic,
la dezvoltarea multilaterală a
recunoştinţa neţărmurită faţă
obligaţie de prim ordin semicentenarului partidului de partid <şi vă asigurăm, mult la Congresul al X X III-lea al U.R.S.S. în ultim ii cinci uni.
PC.U.S.
la problemele acluale ále ri
N i c o l a e
tovarăşe
iubite
Cei prezenţi în sală au păs
Veniţi din întreaga Vale o Mondoco, şef de brigadă Io tul va trebui să ducă mai Ceauşescu, că vom depune şi trat un moment dc reculegere dicării nivelului de trai al
in viitor întreaga noastră tor
Jiului, peste o mie de tineri mina Lupeni, elevul Dan Mari- departe ştafeta înaintaşilor, ţă tinerească pentru a li poporului, la dezvoltarea şti
s-ou adunat ieri după-omiazâ nescu din Vulcan, Dumitru A- .50 contribuie intr-o măsu demni urmoşj..,oi comuniştilor, în memoria lui Klim ent Vo- inţei şi culturii, la creşterea
Punerea în valoare deplină fertilizări, pe .10 ha... Dacă. - Tn eleganta.'sală 'de festivităţi ' lexondrescu, zidar din Petro- ră şi moi more la ridicarea ai clasei muncitoare'*. roşilov, Ho $i Min, Che Gue rolului conducător al P.C.U.S.
a potenţialului pajiştilor na vem în vedere că producţia a Cosei de cultură din Petro Şoni, Ioana Vlădeanu, laboran României pe noi culmi de ci* vara, Victorio Codovilla şî a în construcţia comunistă. Ra
turale constituie una din con de iarbă este destul de mică, şani pentru a participa la o tă la Termocentralo Paroşenî, vilîzoţie şi progres. Participanţii Ia adunarea ti altor m ilitanţi sovietici si din
diţiile esenţiale pentru dez obiectivele propuse pentru amplă manifestare dedicată Mihai Vaida. lăcătuş Io U U.M. la sfirşitul manifestării, por neretului din Valea Jiului au portul a fost sublîniot în re
voltarea sectorului zootehnic creşterea potenţialului pajiş străinătate ai mişcării comu petate rinduri de aplauze.
şi ridicarea eficienţei activi tilor sînt sub nivelul oricăror aniversării semicentenorukji Petroşoni, studentul loan Daj. ticiponţîi, într o otmosferâ de urmărit apoi un reuşit pro niste si muncitoreşti, precum Congresul a) XXIV-lea al
tăţii fermelor de animale. In aşteptări Mai grav este insă Partidului Comunist Român. inginerul Nicolae Honeş de la înălţător entuziasm tineresc ou gram artistic olerit de către şi ai luptei de eliberare na- P.C.U.S. îşi continuă lucrările.
acest scop Consiliul popular faptul că nici măcar pe su Au venit in mijlocul acestor Preparaţia cărbunelui Petrilo. adresat o telegramă Comite formaţiile elevilor din Petro
judeţean a elaborat Holărîrea prafeţele respective nu s-a tineri oaspeţi dragi : loachim Primit cu vii aplauze a tului Centrol al Partidului Co şani şi Petrila.
nr. I1/J970 care stabileşte o trecut operativ la acţiune. Cu Moga, prim-secretar ol Co luat cuvîntul tovorâşul loachim r
bligaţiile ce revin consiliilor toate că timpul a fost deose mitetului jude(ean Hunedoara Moga, care. in numele bi
populare comunale orăşe bit de favorabil executării al P.C.R., preşedintele Consi roului Comitetului judeţean
neşti şi municipale, cooperati lucrărilor pe păşuni şi au e liului popular judeţean, Cle de partid, a transmis un Hărnicie
velor agricole, tutu roi crescă xistat suficiente forţe neocu- ment Negruţ, prim-secretor al călduros saJut harnicului ti
torilor de animale privind pote în alte sectoare, condu Comitetului municipol Petro- neret din Valea Jiului. Foc/nd
acţiunile şi măsurile ce tre cerea cooperativei nu s-a şonî al P.C.R., Viorel Faur. o largă evocare a principa gospodărească
buie luate in vederea reface preocupat cu seriozitate şi prim-secretor ol Comitetului lelor momente din trecutul de
rii şi sporirii producţiei păşu răspundere de mobilizarea judeţean Hunedoara ol U T.C.. luptă al partidului, vorbitorul In zilele frumoase Hin a-
nilor naturale. Cum se acţio cooperatorilor, a crescătorilor dr. îng. Petru Roman, directo a subliniat in această retro
nează pentru înfăptuirea a- dc animale la materializarea rul general al Centrolei căr spectivă istorică, morile bătă eest început de primăvară.
ceslor sarcini ? Iată întreba sarcinilor stabilite prin hotâ- bunelui Petroşani, prof. dr. lii de closă ale proletariatu Asociaţia de locatari nr 8,
rea pe care am ndrcsnl-o u rîrea Consiliului popular ju ing. Mie Constanfrinescu, pro lui român din anii regimului din cartierul Gojdu al De-*
nor primari, preşedinţi şi in deţean Asemenea situaţii se rectorul Institutului de mine burghezo-moşie/esc. curajul şi vei. a organizat adevărate
gineri şefi din C.A.P. întilncsc, de asemenea, la co Petroşoni, Iosif Cotoţ, vechi dîrzenia cu care minerii Văii şantiere gospodăreşti pen
— Pentru creşterea produc operativele agricole din B h- tru înfrumuseţarea blocuri
ţiei de furaje naturale, în co său. Hârâu, Archia. Bîrcca militant ol mişcării muncito Jiului au înfruntat exploatarea lor. curăţirea zonelor
muna Bcriu — ne-a spus to Mică — la unele din aceste reşti din Valea Jiului. şi teroarea perioadei pre ver7.i, plantări de pomi şi
varăşul Iosif Nistorescu, p ri unităţi neiniţiindu-se nici o In sunetele vibrante ale cîn- mergătoare actului istoric de arbori ornamentali, garduri
marul comunei — pe păşunile măsură în vederea sporirii tecului „Steagul partidului”, la 23 August 1944. vii etc. Sute dc cetăţeni au
din „Dumbrava Beriuluî“ , producţiei de masă verde pe cinci tineri simbolizind preo In continuare, vorbitorul s-o participat cu multă hărni
.Poienile Căstăului" şi „Ploş- păşuni. cupările celor ce învoţă şi referit Io morile succese obţi cie la aceste acţiuni, efec-
lîna Sibişelului” s-au deschis Sînt unităţi cooperatiste muncesc pe oceste meleaguri, nute de poporul nostru în a tuind peste 1 700 ore de
canale pentru scurgerea apei unde preşedinţii şî inginerii aduc în sală steagul Uniunii nii socialismului, la progresele muncă voluntar-patriotică.
pe o suprafaţă de 130 hecta manifestă interes şi preocu Tineretului Comunist. Apoi, înregistrate in toate domenii S-au remarcat in mod
re. iar la C A P Căstâu s-au pare pentru a asigura o bună rînd pe rind, lo tribună se pe le de activitate, îndeosebi in deosehit locatarii blocuri
curăţat 100 ha pajişti şi s-au hrăniro a animalelor pe tim rindă muncitori, elevi, ingineri, ultimul cincinol, la prestigiul lor Dfi. A2. A l. A6, CJ. K1
fertilizat 50 de ha cu îngră pul perioadei de păşunat, a- studenţi, care în cuvinte cal de care se bucură România şj 2, A5, ARI, AR5. Aft. B6.
şăminte chimice. In vederea cordînd atenţia cuvenită cu de îşi exprimă dragostea şi în lume. Pe drumul acestor IU şi altele, printre care
executării lucrărilor de cură răţării şi fertilizării păşuni recunoştinţa faţă de cel ce victorii, oamenii muncii hune- numim pc Eugenia Mazîlu,
ţare şi imprâştiere a muşu lor. amenajării adăposturilor le călăuzeşte paşii în viaţă — doreni, în rîndul cărora tinere Gloria Martin, loan M itro
roaielor s-a repartizat pe şi adăpătorilor etc. Aseme Partidul Comunist Român - tul a avut un rol substanţial, fan, loan Predut, Livîu
crescătorii de animale o su nea exemple ne sini oferite faţă de cauza clasei munci şi au adus contribuţia din Lungu, Emil Oancea şî
prafaţă de 300 hectare, tre- de C.A.P Boz, Crislur (unde toare, dorinţa de a munci cu plin Ia înflorireo şi dez inulti alţii.
cîndu-se la finnliz.area măsu s-a curăţat şi fertilizat în dăruire şi obnegaţie pentru voltarea multilaterală a patri MIHAI DODA
rilor stabilite treaga suprafaţă dc 131 şi progresul şt prosperitateo pa ei noastre socialiste. Strîns u preşedintele Asociaţiei de
păşuni),
respectiv 101
ha
in comuna Şoimuş — ne Brîznic. Veţe! şi altele. triei. Au luat cuvîntul : loan nit in jurul partidului, tinere locatari nr. 8
relatau tovarăşii Ilie Râdulea, Din aspectele relatate cît şi Aspect din sală.
preşedintele consiliului popu din alte constatări făcute în
lar. Tcofil Munteanu. preşe teren se impun atenţiei cîte-
dintele C.A P. Şoîmuş şi Au va probleme de maximă în
rel Maier, preşedintele C.A.P semnătate. la rezolvarea că
judeţului
Bejan — s-au stabilit sarcini rora sînt datoare să-şi aducă
concrete pentru cooperativele o deosebită^ contribuţie consi
agricole şi proprietarii de a- liile populare — care poartă Reporteri in sate
niniale in legătură cu lucră răspunderea pentru realiza
rile ce trebuie efectuate pe rea întregii producţii în a-
păşuni. La Bejan. spre exem giicultură — consiliile de
plu. din 100 ha planificate conducere ale C.AP. şi spe In ultima vreme. Ia redacţie au sosit numeroase
s-au curăţat de vegetaţie lem cialiştii din agricultură. Deşi scrisori şi din satele comunei Orăştioara de Sus. Oa tivă şî hărnicie Aşa este Toan
noasă nefolositoare şi muşu toate consiliile populare şi menii ne-au scris despre realizările lor in muncă de Orăştioara de Sus Tămăşoiu, Avram Lolean şi
roaie 70 de ha, iar la Şoimuş cooperativele agricole şi-au zi cu zi, despre ceea ce şi-au propus să înfăptuiască Mihăilâ Cioicoi, din Costeşti
din 122 s-au realizat acţiuni făcut planuri de acţiune pen în acest an pc tărîmul mai bunei gospodăriri şi în Vasile Bodea, din Orăştioara
de curăţare, pînâ la data de tru refacerea şi sporirea pro frumuseţări a satelor in care trăiesc. In acelaşi timp. popularizarea legilor, hotârî- — Cum se asigură legătura vom trim ite adresă in scris, de Sus ; Ioana Manolesco şî
19 martie ac., pe 50 de hec ducţiei păşunilor (unele din ne-au sesizat unele deficiente şi neajunsuri care sc riJor ŞÎ instrucţiunilor? satelor cu oraşul ? în care vom arăta ce are de loan Şendrescu din Bucium
tare. acestea şi-au prevăzut execu mai ivesc în reţeaua comercială şi de prestaţii de — Ţinem o legătură per — Transportul în comun făcut în vederea deschiderii loan Lucoi, din Ludeştii de
Surprinde însă faptul eă tarea unui volum m ult prea servicii a comunei, în desfăşurarea activităţii şcolare manentă cu cetăţenii din toa se desfăşoară bine Circulă sezonului turistic. îndeosebi Jos şi m ulţi alţii.
tocmai la Şoimuş — centru redus de lucrări fată . de po şi cultural-educative de masă, in acordarea asistentei te satele. Cel puţin o dată autobuz.e aproape din oră în la întreţinerea drumurilor, — In diferite ocazii — in-
de comună — nu se trecuse medicale şi în transportul în comun. Toate aceste pro pe sâptâmînâ trecem prin fie oră pe ruta Orăştie-Costeşti repararea gardurilor şi faţa tîln iri între deputaţi şi cetă
încă la executarea lucrărilor sibilităţi si necesităţi !). nu se care sat. Luăm legătură cu şi retur Spre Grădiştea de delor, curăţirea şanţurilor, ţeni, adunări populare, se
bleme, precum şi altele care-i frămintă pe cetăţenii
stabilite. militează cu consecvenţă pen satelor comunei Orăştioara de Sus, reporterii le-au a preşedinţii comitetelor de ce Munte legătura se face cu văruirea pomilor şi altele. De siuni ale consiliului popular
Din discuţia purtată cu in tru materializarea lor. Mai tăţeni, cu deputaţii. In ca trenurile foi^estiere. fapt, ieşirile la muncă patrio comunal — oamenii au făcui
ginerul şef al C.A.P Rapoltu mult, cu toate că unele con- bordat la fata locului. drul sesiunilor, adunărilor — Care este reţeaua co tică efectuate pînâ în prezent diferite propuneri pentru re
Redăm cele mai semnificative probleme culese de
Mare, Gheorghe Filip, am re populare periodice dezbatem mercială a comunei ? tot spre aşa ceva au fost o zolvarea unor probleme de
ţinut că. deşi unitatea are o pe teren. problemele ridicate, popu — Cu excepţia satelor Cos- rientate. larg interes obştesc. Cum se
suprafaţă de peste 3G0 ha pă (Continuare în pag. o 2-o) larizăm toate legile, instruc teşti-Deal şi Ludeştii de Sus, — In ce -s-au concretizat finalizează ele ?
şuni, nu s-au prevăzut lucrări La prima vedere, tre comunicaţii să ne sprijine la ţiunile, hotâririle organelor în toate celelalte funcţionea acţiunile patriotice iniţiate — Propunerile cetăţenilor
de curăţare decît pe 00 ha şi stabilirea legăturii telefonice superioare, le afişăm la locu ză magazine, în unele şi bu pînâ acum ? sînt înregistrate cu toată gri
burile merg bine... între Orăştioara de Sus şi rile cele mai vizibile, le ex fete. Ele satisfac cerinţele oa — Au fost efectuate 549 zi ja şi atenţia, studiate şi re
Ocolişu Mic, precum şi la in plicăm. menilor. le de muncă patriotică cu partizate pe factorii de răs
Stăm de vorbă eu primarul sta la ta unei centrale telefo La consiliul popular comu — Ce ne spuneţi despre a braţele şi 90 de zile cu atela pundere, urmărite cum se
reziilvâ şi se finalizează. A
C.A P. Boz şl-a îndeplinit sarcinile comunei, tovarăşul loan Cos- nice în satul centru de co nal problemele se rezolvă i sistenţa medicală ? jele. Am extras 393 mc de pl lin rea lor s-a făcut în pro-
mediat cînd se prezintă
material pietros, care a fost
oa
— Circumscripţia sanitară
mună. Filialei de turism De
mescu
— Există probleme care va îl solicităm sprijinul la menii, îi îndrumăm operativ are sediu! la Ludeştii de Jos. transportat - per. drumuri şi ţxţrţie de peste 75 la sută
Este încadrată cu medic, so
^— Şcolile comunei
de plan anuale la contractul de carne depăşesc puterea de rezolva amenajarea corespunzătoare a cum să procedeze în anumite ră, asistentă, moaşă, agent aşternut, s-^u (aitxt *470 mCde probleme deosebite? ridică
situaţii. Am afişat şi
facem
turistic ce
traseului
trece
acostamente, Ts-au
curăţat
re pc plan local ?
— Doar cîteva Terminaren prin comuna noastră, direc cunoscute programele de lu dez.infectoi Au şaretă şi cal şanţuri — operaţie care con-’- — Nu Reţeaua de şcoli
Ţăranii cooperatori din o greutate de 4 500 kg. s-au drumului între Ocolişu Mic ţiei sanitare repartizarea u cru şi de audienţe ale orga cu care se deplasează în sa tinuâ. Garantăm că .vorp fi este bine pusă ta punct, asi-
Roz — nc informează to livrat 28 de capete cu o şi Ludeştii de Jos. Dacă Direc nui cadru medical la punctul nelor judeţene de partid şi de te. Problema asistenţei medi bine puşi la punct cînd se va GH. I. NEGREA
varăşul IManca Tovică, pre greutate de 6 500 kg. De a- ţia judeţeană de drumuri şi sanitar de la Grădiştea de stat. cale a fost analizată şi în deschide sezonul turistic. N PANAITESCU
şedinţele C.A.P. — şi-au semenca, au fost realizate poduri nu ne sprijină cu bul Munte. iar Inspectoratului — Cîte scrisori s-au prim it comitetul executiv. — Cum sprijină deputaţii SILVIU NEAG
îndeplinit încă din primul şi sarcinile de livrări la dozere şi alte utilaje, nu-l silvic să ne aprobe lemn pen la consiliu în acest an ? — Comuna dv. se află pe aceste acţiuni ? inspector comercial
trimestru sarcinile de plan export a tineretului bovin putem face. De asemenea, se tru construirea unui pod la — 14. Toate au fost rezol un important traseu turistic — Cei 49 de deputaţi sînt,
anuale de livrare a cărnii pe prim ul trimestru al a cere impulsionată munca de Costeşti. vate în termen De asemenea, Ce pregătiri se fac în vede majoritatea, oameni pe care
dc bovine la contract. Fa asfaltare a drumului de pe — Cum se desfăşoară mun ne-au fost adresate 137 de ce rea deschiderii sezonului ? ne bizuim. Mobilizează cetă
tă de 15 capete bovine cu nului în curs. Taza comunei. Apoi, Direcţia ca cu oamenii pentru soluţio reri, care au fost soluţionate — Fiecărui cetăţean care ţenii, sînt mereu în fruntea (Continuo« in po? a 2*o)
judeţeană de poştă şi tele- narea cerinţelor lor, pentrn prompt. are gospodăria la şosea îl acţiunilor, exemple de iniţia