Page 102 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 102
TT a ^TO1
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5046 • MIERCURI 31 MARTIE 1971
' >
Reporteri in satele
I n í j ü í m ^ h m
semicentenarului judeţului
partidului c i i d e f i r e a r t i f i c i a l e „ V i s c o c a r e V i c t o r M u j a , V a i e r fUrm or« din pag. 1) al scaonelor. Directorul că pleacă aşa cum vin. Pentr«
de
s e c ţia
d i n
O a m e n i i
F a b r i
S t r ă b ă t i n d
s e c ţ ii le
că... aici există multe geamuri
m inului cultural de aici nu e
p r e p a r a ţ i e
i n t r e
c h i m i c ă ,
sparte, Inclusiv cel de la uşa
cunoscut In sat I E şl firesc.
z a ’ d in L u p e n i , s i m ţ i m că
ne u r m ă r e ş t e ca o u m b r ă i- L u n g , V i c t o r i a Ş o r t a n , N i c o - Dacă nu a iniţiat nici un fel de la intrare (înlocuit) cu o
m a g i n c a u n e i r e t o r t e . C a u z a la e M a t e e s c u , s in t c e i m a i de activitate cum poate fi tablă urîtâ I) ; mesele scîrţiie
răspunsurilor competente da- nesc al U.T.C. şi Casa pionie a r t r e b u i , p o a te , s - o c ă u t ă m b u n i, se c o n t o p e s c c u a c t u l guratâ cu cadre, are bază cunoscută învăţătoarea Leti- din toate încheieturile implo-
„P.C.R., conducător te. Ciştigâtoarea întrecerii - rilor din Lupeni in cinstea se in f o r m a fo s t î m p r u m u t a t ă m u n c i i lo r . D a c ă t o a te p r o materială bună. date ţla Gavrileiu şt în calitate de rînd reparaţii ; puţul de apă
a c e s t u i
r e c i p i e n t ,
răspunsurile
După
nu-i curăţat ; podul
spre ca
Moria Găină — ca şi alţi con
micentenarului partidului.
director al căminului cultu
se ' i n t i m p lă
c e s e le
c h i m i c e
a
c a r e
iubit al tineretului“ curenţi, printre care Georgeta Festivalul a reunit un nu p a r c ă d i n f r a g i l i t a t e a şi i n v i z i b i l , u n d e v a în c o n t a i s-ar părea că toate treburile ral ? I In acest sat sînt m ulţi bană nu-i făcut ; pompa de
Panfilie, Lucia lancău, Dana măr de 37 de participanţi în g r a ţ ia g a z e le i, o n i n s u b n e r e sau in c a z a n e în c h is e , comunei merg bine. Dar si tineri dornici de a viziona un apă care împinge apa în ba
Sucij, Mihaela Poseu, Elena concurs, elevi ai şcolilor ge s ta n ţa d i n c a r e e s te î n c r o e le p ot f i „ c i t i t e " u ş o r p e tuaţia găsită în teren va zin no-i reparată; frigiderul
Cronica luptelor, încărcată contrazice unele din afirm aţi film , de a Juca pe scenă. Dar
de lapte eroice, duse pinâ la Hendel şi Liana Boleta au nerale şi profesionale din lo p it : s tic lă , m e t a l , m a t e r i a l fa ţa c e l o r c a r e u r m ă r e s c ile prim arului. organele locale na s-au pre şi televizorul funcţionează
sacrificii) suprem al comuniş impresionat prin cunoştinţele calitate. r e f r a c t a r . c o n t i n u u p a r a m e t r i i d e f a ocupat suficient pînâ acum pro st; cele opt căsuţe n-au
tilor, din anii grei ai ilegali bogate şi aprofundate privind Rind pe rînd, concurenţii au C u u n tr\tp alcătuit din b r ic a ţ ie . h i o a m e n i i a c e ş tia , sâ-i sprijine, sâ-l ajute şi sâ-i geamuri, saltele, paturi, per
tăţii, a constituit tema unei vii momentele importante din cei adus prin intermediul poeziei c l ă d i r i z v e lt e , in c u l o r i p a s ca in a d e v ă r a t e r e t o r t e , a u Succesele dobîndite pî- mobilizeze la diversele ac ne, legătura telefonică nu
dezbateri la care au partici 50 de ani de lupte şi înfăp in faţa numeroasei asistenţe te la t e , f a b r i c a p a r e ca î n lo c a r d e r i în a lt e , lo g ic e . ţiuni culturale. funcţionează, soba aşişderea..,
pat numeroşi utecişti din ca tuiri sub conducerea partidu cele mai înalte sentimente fa săşi o u r ia ş ă r e t o r t ă , in c a D r u m u l p in ă la f i r u l de nă acum în domeniul Punem o întrebare i Ce a După cum se vede sînt cam
re a u l o c d i s t i l ă r i şi r e d u
drul sectorului medico-sani- lui. ţă de eroica luptă a comuniş c e r i d e e l e m e n t e , la t e m p e m ă ta s e , în f ă ş u r a t p e b o b i n e făcut iGcţiitornl secretarului multe defecţiuni. O sâ se spu
tar din Deva. Desfăşurată (a Tot elevii acestei şcoli au tilor, pentru realizarea nă r a t u r i ridicate. S i m ţ i m a - sau in s c u l u r i , este lu n g , comitetului comunal de par nă că mal este timp pînâ la
spitalul unificat din localita fost martorii unei reuşite in- zuinţelor de veacuri ale popo c c a s ta d e la u n capăt la . a l „ A l f a b e t u l " p r o d u c ţ i e i d e cultural merită toată tid, Vasite Pantiloiu, care deschiderea sezonului turis
te, in prezenţa unui public tiJnîri cu un participant la ce) rului nostru. Juriul festivalului, t u l a l f l u x u l u i d e p r o d u c ţ i e s p r e c a r e v o r b e a m a re , d e răspunde de activităţile cul tic. De acord. Dar proverbul
s ig u r , un s f i r ş it a ş e z a t a c o
numeros, dezbaterea „P.C.R., de-al )X-)ea Congres al U.T.C. avînd in componenţa sa o se ce p o a r t ă î n sin e r i g u r o z i t a la u n d e m a r f a f i n i t ă se a m lauda. Resursele exis turale ale comunei, pentru spune că se face iarna car şi
conducător iubit al tineretu - tovarăşul Virgîl Crăciun, se rie de personalităţi ale vieţii te a u n u i a lf a b e t . P r i m a „ b u b a le a z ă şi sc e x p e d ia z ă b e a urni şi pune în valoare vara sanie. Cel puţin gospo
lui" a prilejuit, nu numai ti cretar al organizaţiei revolu politice şi culturale din vechiul c h e “ a a c e s t u i a lf a b e t s i m n e f i c i a r i l o r . D a r n u a c e s t f i inestimabilele resurse cultu darii bani aşa procedează.
nerilor participanţi, ci şi spec ţionare de tineret de Ia Fa centru mineresc, precum şi re b o l i c se a flă in s e c ţia de n a l e s te i m p o r t a n t , cit f u p - tente, însă, nu sînt nici rale ? Credem că şi IJ B.C.-ul îm
tatorilor cunoaşterea unor mo brica chimică din Orăştie, Tov. prezentanţi oî consiliului mu p r e p a r a ţ i e c h i m i c ă . P e n t r u Sperăm ca Intr-o viitoare părtăşeşte învăţătura prover
Virgîl Crăciun a relatat de l u l că o a m e n i i p c c a r e i- a t n
mente cu adincâ rezonanţă nicipal al U.T.C., ai comitetu î n ţ e l e g e r e a p a r ţ ia lă a c e l o r i n t i l n i t , p r i n ş i in a n g r e n a | pe departe valorificate şedinţă sâ se analizeze amă bului.
din lupta şi viaţa Partidului spre problemele majore ce lui de partid, directori ai şco s p u s e la î n c e p u t v o m re d a j u l i n t i m al p r o f e s ie i , e r a u nunţit şi la obiect fiecare sat
Comunist Român. Uteciştii stau în faţa tineretului, in lu lilor din localitate, a acordat c i t e v a d i n o p e r a ţ i i l e c a r e ou a u r e o l a ţ i d e h o t ă r i r e a f e r în parte din punctul de ve Brigadier sau vizitiu ?
Dâian Lungu, loan Faur, Vi mina documentelor elaborate „Marele premiu" elevei Au l o c a ici. I n p r i m u l r in d , f o i m ă d e a o b ţ i n e r e z u l t a t e Oamenii comunei Orâştioa- dere al acţiunilor culturale,
viana Voicu, Olga Belaos şi la congres, despre succesele rica Izvoranu, şcoala generală le d e c e lu lo z ă se i n t r o d u c v a lo r o a s e in m u n c ă C e le ra de Sus se pot lăuda pe iniţiate şi neiniţiate, trâgîn-
Constantin Strâjan, dovedind pe care membrii organizaţiei nr. 1 ; premiul II - Deüo in ş a r je la u n u s c ă lo r . D u l 814,S t o n e d c f i r e , o b ţ i n u drepi că temeliile caselor lor du-se concluziile necesare şl Despre activitatea anitâţil
o pregătire temeinică, s-au U.T.C. din fabrică le înscriu in Strâuţ, şcoala generalâ nr. 1 ; pă c c c o e f i c i e n t u l d e u m i sint durate în temelia gene măsurile ce se Impun. Nu de agricole am prim it relaţii de
remarcat in mod deosebit întrecerea desfăşurată in cin premiul III - Silvia Vasiliu, re d i t a t e a a tin s c i f r a id e a lă te p e s te p la n in 1970, v o r zei poporului rumân. Dealuri altceva dar frumoasele suc la inginerul şef al unităţii, to
prin răspunsurile lor frumoa stea gloriosului jubileu din la Liceul din Lupeni ; pre (0,4 In su tă ), c e lu lo z a se t r a b e s c e l o c v e n t d e s p r e p o s i b i le şi, în general, pâmîntul pe cese obţinute confirmă că în varăşa Elena Vişescu. Prima
se şi complete. Organizată de luna mai. Intîlnirea s-a trans miul special al criticii - Ga te a z ă in p r e s e le d e m e .r c c - lit a t e a a p r o p i e r i i g i n d u r i l o r care sini ridicate satele păs această comună se păstrează urgenţă s-a încheiat. Cele 7
comitetul U.T.C. din sectorul format intr-un viu dialog, in briela Popescu, şcoala gene r iz a r c , o b ţ i n i i u l u - s e a l c a l i - d e fa p te . trează tainic comorile mate- foarte multe resurse materia ha planificate a fi însâminţa-
medico-sanitar, in colaborare tre pionieri şi invitat, care a rală nr. 1 ; menţiuni specia c e lu lo z a . S e o b s e r v ă , d c riale şi spirituale ale unul le şl spirituale care aşteaptă te cu ©văz au fost terminate
cu comitetul sindicatului de dat manifestării o atmosferă le din partea comitetului J ap t, că la f i e c a r e pe P o a t e d e a c e e a a m j>lecal popor harnic, neînfricat, iubi valorificarea. în timp optim, după toate
la Spitalul unificat Deva, a- familiară. Gazdele — unde U.T.C. : Cristina Cita, şco*j!a c a r e îl face şi după f i e c a r e d e a c o l o c u i m p r e s i a că l a tor de dreptate şi libertate 1 normele agrotehnice.
Dacii. Urmaşii dacilor, local
vind îndrumarea comitetului de pionierii detaşamentului cla generală nr. 2 ; Eugenia Ciu t r a t a m e n t c u d i f e r i t e s u b b o r a n ţ i i . o p e r a t o r i i c h i m i ş t i 1 In ziua raidului nostru se e
partid şi sprijinul conducerii sei a ll-a A s-au situot pe pri- lea, şcoala generală nr. T ; s ta n ţe , c e lu lo z a c a p ă tă u n f o r m a u la u n lo c u n a n s a m nicii de azi nu şi-au prea Toate bune pînă la... xecutau arături pentr« urgen
tehnico-administrative, întrece mul loc - au prezentat mon Adrian Polga, şcoala profesio n o u n u m e . D e n u m i r i c o m b lu d e r e t o r t e u m a n e . schimbat obiceiurile şi portul. ţa a doua i plantarea cartofi
rea se inscrie printre cele tajul muzicaMiterar „Cîntare nală ; menţiuni speciale din p li c a t e , în c a r e e x is t ă un a - Urmăresc azi teleenciclope lipsuri lor. Cele trei tractoare repar
mai reuşite manifestări de partidului" _ adevărat imn partea casei pionierilor ; Ma m c s t e c d c c h i m i e şi m e t a MARIN NEGOIJA dia, îl admiră pe Vidocq, dar tizate aici era® în cîmp. Din
fo r ă . I n d e f i b r a l o a r e — nu
- pinâ acum închinate semi închinat aceluia ce va ani ría Gligor, şcoala generală cioplesc lemnul, îşi ţes piep păcate, însă, mecanizatorii fă
centenarului partidului. nr. 3 ; Marcela Predoşan, de este i n t r o d u s ă d u p ă a tarele aproape ca în vremea — Greu reuşim sâ asigu ceau această lucrare fără sâ
versa, în curînd, o jumătate şcoala generalâ nr. 1 ; Ileana ceea — o l c a l i c e l u l o z a se răm asistenţa medicală a lo
Dr. LUCIA ŞOICA de veac de lupte şi izbinzi în Morar, Liceul din Lupeni. t r a n s f o r m ă in c e i m a i a u lui Burebista. cuitorilor comunei. Dispensa fie supravegheaţi. Brigadie
secretara comitetului U.T.C. Tuturor laureaţilor le-au fost t e n t i c i i u l g i d c z ă p a d ă . U r Nu întim plâtor formaţia de rul medical este amplasat în- rul de cîmp Todor Storza, pă
din sectorul medico-sanitar folosul maselor largi popu oferite diplome şi premii in m e a z ă o p e r a ţ i a d e x a n l o g e - fluieraşi din Costeşti-Deal şi tr-o casă particulară. Se spu răsise locul upde se ara şi
Deva lare. obiecte. n a r e şi ia tă u n n o u c l e m e n t : Grădiştea de Munte s-a cla ne că se va construi unul plecase pe p<5st de cărăuş sâ
Prof. MIRON SIMEDREA x a n t o g e n a t u l d e c e lu lo z ă . A 18,(1(1 „Univcrsal-NOlron“ — en sat pe primul loc pe judeţ, transporte un tovarăş de la
Festivalul de poezie patrio cesta intră la dizolvor, u n d e ciclopedic pentru copii; învăţătorii Viorel Bodea şi nou. Uniunea judeţeană a coope
Concursuri, Tnfîlnlri Şcoala generalâ de 10 ani tică „Gmagiu partidului", or a p a şi u n 4 a l c a l i n ll t r a n s 3**,!(• Economic, ştiinţă, condu Ion Şerban. iniţiatorii şi în La cel mai greu punct sa rativelor agricole de produc
cere :
Orăştie ganizat pe aceste meleaguri f o r m a in v is v o z ă — p r o d u Ohiculo de azi; drumătorii formaţiei le-au a- nitar. cel care deserveşte ţie la o altă brigadă. N-avem
La Şcoala generalâ din O- aureolate de trecutul de s u l c a r e a da l şi n u m e l e Pledoarie pentru simţul mintît oamenilor de pe aces muncitorii forestieri de la nimic împotriva acestui lu
perspectivei;
râştie a avut loc un concurs Festival de poezie jertfă al minerilor, a constituit f a b r i c i i . P r i n c o n d u c t e s u b Investigaţie lă Uzina „1 te meleaguri de fluier. A tit Grădiştea de Munte, nu a cru, dar pe post de vizitiu pu
gen „Cine ştie, cotigă" cu te fără îndoială un eveniment de t e r a n e v is c o z a este t r e c u t ă Mai" din Ploieşti; a trebuit. Bâtrînii şi-au scos vem cadru sanitar. In nici un tea fi găsit un alt membru
ma ; „50 de ani de lupte şi patriotică pregnantă valoare în viaţa d i r e c t tu m i x n r p e n t r u o li),(1(1 (Moment folcloric cu 1 ri im din vechile lăzi de zestre ale sat nu există stabilit punct cooperator care avea mai pu
Micuţ;
măreţe realizări sub conduce spirituală a oraşului, mni ales m o g e n i z a r e . D a c ă ne î n c h i 11.10 Tragerea pronoexpres; nevestelor fluierele şi au în sanitar. Şareta cu care ar ţin de lucru. Sâ-l fi lăsat pe
rea P.C.R.", întrecerea, reali prin originalitate şî ţinuta sa p u i m că p r e p a r a ţ i a c h i m i c ă 19,20 1001 de seri. „Punguţa cu ceput sâ doinească. trebui sâ ne deplasăm este brigadier să-şi rezolve a tri
doi bani" (IU):
zată din iniţiativa organizaţi , Omagiu partidului“ estetică. El a constituit un s-a t e r m i n a t a ic i, g r e ş i m . 19.10 Telejurnalul dc scară; Dar cîte lucruri frumoase defectă de multă vreme. La buţiile de serviciu. Se ştie că
ilor de tineret din şcoală — vibrant omagiu adus celui ca D u p ă c e a fo s t o m o g e n i z a t ă 20.00 50 dc ani, in 50 dc evo nu are comuna Orâştioara de cabanele forestierilor de Ia soarta recoltei se hotărăşte în
cări. Anul 1937;
de pionieri şi U.T.C. — □ fost In prezenţa unui număr de re zi de zi, aşezat pe temelia 20.10 Tclecincmatcca : „Marele Sus? Formaţiile de căluşari- Grădiştea de Munte condiţi principal de modul cum pre
urmărită cu viu interes de pe peste 600 de spectatori, in glorioasă a trecutului, ne pro v is c o z a t r e b u i e să „ a ş t e p t e “ Gatsby" — ecranizare pitici şi mari sînt de la data ile de igienă nu sînt optime gătim terenul.
ste 200 de elevi. Reprezen maie parte elevi, recent s-a iectează indrâzneţ şi înţelept d e 3 o r i iu 3 ş i r u r i d e c a z a după cunoscutul roman înfiinţării lor de neîntrecut. dar U.E.I.L Orăştie nu ia
Fitzgerald.
al (ui Scoţi
tanţii claselor aflate în con desfăşurat prima ediţie a fes in viitor : Partidul Comunist n e m a r i , pentru m a t u r a r e . (Premieră pc tară); De doi ani copiii de la şcoala măsuri la sesizările noastre
tivalului poeziei patriotice — Român. 21,40 Poşta Tv, de Ion Buche- repetate Vine, vine primăvara
curs s-au departajat cu greu, D c la o e ta p ă la a lia este ru ; generalâ din comună readuc
„Omagiu partidului'1 - Iniţia ION GIF-DEAC pe scenele judeţului şi ale ţâ Aceasta ar fi sinteza nea
datorită bunei pregătiri şi tă de către comitelui orâşe- Petroşani t r e c u t ă p r i n f i l t r e cu o s e n 21,55 Cadran Internaţional; junsurilor care persistă de
22,30 Bucuriile muzicii. Cvarte
s i b i l i t a t e s u c c e s iv ă c a r e o - tul in La major K.v, 4G4 rii un joc bărbătesc plin de multă vreme inactivitatea de Cel mai îndrăgit cîntec pe
plin de
graţie.
amintirea
I Jullllard; străbunicilor lor ce se odih le locuitorilor din satele co l-au învăţat intr-un timp re
p r e s e i m p u r i t ă ţ i l e . de W. A. Mozart, In in acordare a asistenţei medica care copiii din satul Costeşti
Cvartetului
terpretarea
nesc sub temeliile caselor con
cord este „Vine. vine primă
Sus,
munei
1 22,50 Telejurnalul de noapte; struite în anii socialismului sinteză făcută de medicul A vara". Micii cetăţeni ştiu că
Orâştioara de
23,00 Închiderea emisiunii.
din cărămidă şi iluminate e
după primăvară vine vara şi
Simpozion „Turismul Pe scenele concursurilor lectric. lexandru Radu. Noi am mal din clasă. Aşa îi spun ei la
scăpa de „afumâtoarea"
vor
adăuga
faptul
că cele
5
In cancelaria şcolii genera
In judeţul In ziarul nostru de Ieri republican s-a deplasat mit aplauzele unui public le se poate vedea un trofeu cadre medicale ale circum soba care i-a „bronzat" în
scripţiei sanitare nu respectă
toate zilele din octombrie tre
am acordat un spaţiu larg pentru a urinări evoluţia generos şi chiar ale juriilor. CINEMA pc caic şi l-ar dori oricare întotdeauna programul. mai cut încoace. Mai ştiu copiii
dintre şcolile ţârii : „Busola
Hunedoara" prezenţei hunedorene pe form aţiilor artistice în fina Aprecierile specialiştilor la ales cel de deplasare în sate. grădiniţei că vara tovarăşa
scenele celui de-al X-lea la concursului. La Reşiţa şi adresa form aţiilor noastre DEVA: Tripla verificare de aur'1. O mină de copii, toţi nu fac controale la unităţile educatoare îi va scoate la
sub 15 ani. călăuziţi de pro
Concurs al form aţiilor artis Timişoara s-au In tilnit for — atrt a copiilor cit şi a („Patria"); Fablio magicianul alimentare, din care cauză
Iert a avut Ioc la Deva un ! („Arta"); SIMERIA: Ultimul fesorul Viorel Manolescu, un soare şi nu va mai fi nevoie
Interesant simpozion pe ierna 1 tice de amatori şi celei de a maţii ale căminelor cultu adulţilor — ne umplu in i mohican („Mureşul"); HUNE tînâr cu multă iniţiativă şi unii gestionari pun în vînza- de scaune. Acum pentru 28
„Turismul !n Judeţul Hune doua ediţii a Festivalului rale. caselor de cultură, clu mile de mindrie, ne entu DOARA: Mthal Viteazul - se re diferite produse alimenta
doara", organizat (Ic efltre ri- j cultural-artistic al pionieri burilor şi sindicatelor din ju riile I—II („Sldcrurgistun ; un bun dascăl, au luat cu de copii sînt numai 17 scau
liala Jurictc&nA a Sncletfltll de i ziasmează. ne îndeamnă la Mihai Viteazul — seriile 2-11 asalt dealurile şi munţii. Au re cu termene de garanţie ne (multe dîn ele., bolnave)
Ştiinţe Geografice, Agenţia Ju- ! lor şi şcolarilor. Ceî mal deţele Arad, Caraş-Severin, noi izbinzi pe calea nease (ora 9,30) („Arta") ; Sem mult depăşite ş.a.m d. La
rieţcnnA de turism şl Comite- | buni artişti amatori — mari Hunedoara, Mehedinţi şi T i muită a artei. Desigur, ju nale pe drum („Construc adunat din locurile pe unde ŞÎ 12 măsuţe. Acesta e secre
tul Judeţean pentru cultură şl ■ Şi mici — clasaţi pe primele miş, iar la Arad s-au in tiln it torul“); CALAN: Departe In au trecut obiecte de artă, consiliul popular comunal, tul de ce au învăţat copiii
artă. Au participat reprezen- j riile vor mai avea de vizio apus („11 Iunie"); TELIUC : însă, se apreciază că... merge cintecul într-un timp re
tanţi al unor organizaţii de ! locuri la fazele Judeţene ale pionieri şi şcolari — artişti nat, pină la sărbătoarea din Domnişoara doctor („Mine vechi cîntece şi multe alte lu bine I
masă şl obşteşti care au In ! acestor mari întreceri, des din judeţele Alba, Arad, Bi mai, evoluţia form aţiilor ar rul“); GHELAR: Fraţii Kara cruri care în final le-au adus cord 1
atribuţii probleme legale de I făşurate sub deviza simbo hor, Caraş-Severin, Hune mazov — scria a 111-a („Mi mult meritatul trofeu. Deci,
dezvoltarea turismului, profe- I tistice din peste 30 de jude nerul") ; PETROŞANI: Vară dc
sori de Istorie şl geografie de : lică „Omagiu partidului", doara, Sibiu şi Timiş. ţe. Dar oricare va fi rezul altădată („7 Noiembrie“); O oamenii comunei au cu ce se O vorbă pentru dascăli
la şcoli şi licee din Judeţ, re- ! au evoluat, timp de două Pretutindeni arta hunedo- tatul, avem satisfacţia de a părere deosebită („Republi lăuda. AI^tuturor şi al
prczontanţl ai filialelor O.N.T. zile, pe trei scene din Banat ca“); LUPENI: Femela sâ se
In cadrul lucrărilor oimpo- . reană s-a ridicat la rang fi reprezentat cu cinste, la teamă de bărbat („Cultural"); O succintă analiză făcută
zionulul au fost prezentate 14 ! — Reşiţa, Timişoara, Arad de mindrie, peste tot artiştii înaltă tinută pe scena fina Dreptul de a te naşte („Mun □ — cu ocazia deplasării noas Cum trec lim bile ceasuri nimănui
comunicări vlzlnd dezvoltarea ! — prima zonă în care Juriul noştri, mici şi mari, au p ri lei, arta hunedoreană. citoresc"); LONEA: imtlnlrc tre aici — activităţii cul lor de ora 12, unele cadre di
activităţi) de turism In Jude- | la vechea moschee („Mine
tul Hunedoara, valorificarea j rul“); PAROSENI: Anlclka turale a scos în evidenţă că dactice de aici nu mai văd
superioară şl multilaterală a ■ („Energia“); PETRILA: Au deşi rezultatele înregistrate altceva deoît autobuzul. Tşi In satul Ludeşti ne re
bogăţiei zonelor şl obiective- ■ rul („Muncitoresc“); VULCAN: lata deputatul Radu Gavriles-
lor naturale şi Istorice exis- i Vagabondul — seriile I—2 E pină acum sint cit se poate termină orele pe care le au eu, directorul şcolii generule
tenie pe teritoriul hunedorean. I („Muncitoresc“); URICANI: De de frumoase, totuşi există şi şi. „la revedere, pe mîine".
Simpozionul o constituit o j şapte ori şapte („7 Noiem serioase carenţe în acest do Cine sînt ei ? Nu-i spunem din sat — există o supniiniâ
reuşită pledoarie pentru dez- ; brie*); BARBATEN1: Fericirea de finaţ de circa 10 ha in
voltaren turismului montan, a : In traistă („6 August“);' O- meniu, ce se cer a fi înlătu cu numele din considerente locul numit Vâcârel. De doi
drumeţiei recreative, îmbinat ; RAŞTIE: Micii luptători („Pa rate de urgenţă. pentru dascălii respectivi.
cu cunoaşterea Impresionantei I tria“) ; Cu dirijabilul spre Po In prim ul rind activitatea Noi ii cunoaştem. Ni i-au re fini nu s-a recoltat nici mă
noastre Istorii, a bogăţiei cui- ! lul Nord („Flacăra“); GEOA- car un gram de fîn. De ce?
turale, folclorice, etnografice ! GIU-BAi: Freddy şl clntecul culturală se desfăşoară în comandat organele locale Şi
preriei; HAŢEG: Frunza de Organele locale zic că e a
şi naturale a Judeţului nostru. salturi. Deşi se dispune de dumnealor se ştiu. Ponte câ-i
viţă („Popular"); BRAD: Po consiliului popular, iar oame
rumbelul de argilă („Steaua frumoase cămine culturale, ştiu şi oamenii din sat.
roşie“); GURABARZA: Roşu şl uşile acestora se deschid Redacţia aşteaptă veşti de nii spun că este a Iar. Discuţii
auriu („Minerul"); IL1A: El- le pe această temă se declan
vlra Madigan („Lumina“). foarte rar şi atunci numai la primar. Am vrea sâ ni se şează de obicei primăvara şi
I pentru a se prezenta donr spună că la cei 6 animatori
Sporirea cîte un film , însoţit de un ai vieţii spirituale a comunei ţîn pînâ la vremea cositului,
cînd nimeni nu mai zîcc ni
s-au mai adăugat încă 22. Aş
jurnal vechi. Exemplul
pe
care ÎI vom relata sperăm că teptăm I mic. Şi din discuţia respecti
vă nu cîştigâ decît.. pâmîn
producţiei V R EM EA o sâ fie edificator pentru cei tul. Se mai îngraşă cu încă
vizaţi. In saţul Costeşti exis
tă un frumos cămin cultural. Debut frumos“ o cantitate bunâ de fin. In a-
terenul
ceastâ
primăvară
pajiştilor „feciorească" aprigă, scena Operei de stat timişorene. PENTRU 24 ORE Ce folos însă că de multă Valeriu Andreşolu s-a an respectiv ar trebui curăţat.
TIMIŞORA. 8 dansatori al Clubului sindicatelor din De va au pus „in pericol", printr-o
vreme stă părăsit. De
trei
Vreme schimbătoare, cu ce luni nu s-a prezentat aici nici Dar cine sâ o facă ?
rul variabil. Local vor cădea gajat ca gestionar la magazi
precipitaţii sub formă de un film ! Tinerii satului nu-şi nul m ixt dîn Costeşti de nu
ploaie. Vintul va sufla potrivit pot permite sâ intre în câ- mai o lună. Speram ca aici
din est şl sud-est. Tempera Nu bat Ia ochi ?
tura minimă va fl cuprinsă 1 min pentru că femeia de ser sâ nu se găsească nici o de
tnire 2 şl 7 grade iar maxima viciu nu vrea sâ le deschidă ficienţă. Numai că gestiona
Intre 8 şl 14 grade. uşa. In Interior e dezordine rul a pornit activitatea ca Multe nereguli, bătătoare la
silii populare au întocmit ta PENTRU URMĂTOARELE greu de descris. Scaunele sînt stîngul In ziua raidului a ochi. am In tiln it prin satele
bele cu repartizarea suprafe DOUA ZILE depozitate in balconul cămi deschis magazinul cu o oră comunei Orâştioara de Sus.
ţelor de păşuni pentru îngri Vremea se menţine schim nului. Mai degrabă ai impre mal tîrziu Motivele pe care Pe unele table de la intrarea
jire pe crescătorii de anima bătoare, cu cerul variabil. sia că în acest lăcaş de cultu în sate nu se scrie corect nu
le, nu s-au stabilit termene Temporar va ploua slab. Vlnt ră s-a organizat un muzeu... a încercat sâ le invoce n-au mele satelor respective (Lu-
potrivit din est.
precise de executare a lucră rezistat. N-au rezistat nici deşti, în loc de Ludeştii dc
rilor, lăsind totul la latitudi scuzele pentru dezordine, Jos, ori de Sus şi altele), pu
nea cetăţenilor. De asemenea, pentru băuturile alcoolice pe duri şi podeţe stricate, maga
obiectivele propuse privind 0,10 Cur3 de limba germani; 9,30 care le serveşte la „deţ" con zine comerciale cu vitrine
Bulelln de ştiri; 0.35 Orchestra de
fertilizarea păşunilor — fac muzlcâ populari „Trandafir de la sumatorilor, pentru lipsa u urîte, drumuri pline de gropi
tor determinant în creşterea Moldova" din Blrlad; 10,00 Poemul nor mărfuri, pentru marfa
vocal-slmfonlc „Visul Iul Bâlces-
producţiei de iarbă — sint cu" de Ion Hartulary-DarcICc; ţinută în dezordine, pentru... şi de hirtnope, iar pietrişul
total nesatisfâcătoare. cele cî- 10.15 Solişti de muzIcA uşoarA; Şi tot „pentru" a achita pe stă pe marginea lo r ; unităţi
tevn zeci de hectare prevă 11.00 Din muzica popoarelor; 11.20 loc amenda de 125 lei inspec comerciale prost aproviziona
zute a se fertiliza in cîte o PROGRAMUL I: 6.00 De la 6.00 De la A la Z — muzicA uşoarA; torului comercial de stat care te. închise în tim pul progra
11.55 Ştiinţa la 2l: 12,00 Buletin
cooperativă osigurînd un spor la 9,30; 9,00 Bulelln de ştiri; 0.30 dc ştiri; 12,03 Avanpremiera coti a însoţit grupul de reporteri. mului ; garduri distruse şi
Viaţa cărţilor (reluare); 10,00 Bu
minim de producţie. In fie letin de ştiri; 10.05 Popas folclo diana: 12.15 Mu2lcâ uşoarA Japo Debutul e „frumos". cîte şi mai cîte I...
neza ; 12.30 Selecţlunl -lin opereta
care comună s-au constituit ric: 10,30 Vreau să ştiu; 11.00 Bu „Gasparone" de Millbcker; 13.00 Se ştie că există o serie de
colective care au sarcina să letin de ştiri; U.OS Cînţâ Graţiela Radiojurnal; 13.15 Concert de N-a ieşit bine la control hotărîrî ale organelor supe
Chlţu ; 1M5 Semicentenarul P.C R.
se ocupe de organizarea, e- Itinerar glorios; 11,3S Mari an prln2 ; 14.(10 Buletin de ştiri; 14.05 nici gestionarul ' magazinului rioare de partid şi de stat.
Cartea
Muzicâ popularâ;
14.30
xecutaren, controlul şi recep sambluri corale; 12.00 Ctntece pe ştiinţifica; 14.40 „Amintiri din din Orâştioara de Sus, deşi care stipulează obligativitatea
versuri de Marin Sorescu; 3 2.10
ţia lucrărilor ce se fac pe pă ' AFAD. O călătorie de neuitat au oferit pionierii Şcolii generale nr. 1 din Petrila cu re Recital de operă; 12,30 Tntllnire Doftana" — 12 preludii pentru are vechime în meserie. Cam consiliilor populare dc a con
şuni dar, din păcate, acestea vista muzicală „Vaporaşul vacanţei". Foto: V. ONOIU cu melodia populară şl Interpre plan de Lelb Nachman. (Irlna aceleaşi deficienţe s-au găsit trola şî lua măsuri. Bineîn
nu şi-au luat în serios a tri tul preferat; 13,00 Radiojurnal; Lazarescu); 15.02 Melodii de Ca şi la el. De unde se trage ţeles. tolerarea acestora a
melia Dâscâlescu Şl Llviu Iones-
buţiile, ca atare acţiunile 13.15 Avanpremieră cotidiană; cu; 15.20 Clntece populare; 15.30 concluzia că neregulile se duce deservicii bunei satis
13,27 Rebus melodii; 14.00 Compo
desfâşurîndu-se. în unele zitorul sâptâmînll — Mihalţ An- Radlo-şcoalâ; 16.00 Radiojurnal; moştenesc. Au ceva îm potri faceri a cerinţelor cetăţenilor,
locuri, mai mult la vota în- drtcu; 14,40 Clntece populare; 16.15 MuzicA uşoara; 16.10 Lieduri
15,00 Bulelln de ştiri: 15.05 100 de de mare popularitate: 16.50 Pe vă tovarăşii de la cooperativa face ca deficienţele să sc în
timplării. legende româneşti; 15,30 Mu2ică teme de protecţia muncii; 17,00 de consum din Beriu pentru mulţească De ce nu sc înţe
Buletin de Ştiri; 17,05 CîntAreţl de
Este de datoria consiliilor de estradă; 16,00 Radiojurnal: operA; 17,30 Sonata pentru vioarfi cuvîntul „moştenesc" ? Sâ-i lege că legile, hntăririte n au
populare, a consiliilor de 16.15 Clntece pentru tineret; 1(1,30 şi plan de Dlamandl Gheclu (Mlr- găsească dumnealor un sino fost elaborate pentru a ii în
Muzică uşoară; 16,50 Publicitate
conducere ale C.A.P şi a spe radio; 17.00 Antena tineretului cea Opreanu şl Hilda Jerea); 17,50 nim de... (îndreptare ! cuiate în sertare ? I
cialiştilor ca sub îndrumarea Studioul elevilor; 17,30 Concert de CintA surorile Kessler; 18.00 Pu
muzică populară; ifl.00 Orele sc
☆
blicitate radio; 18,20
Fragmente
organelor şi organizaţiilor de rii; 20.00 Tableta de seară; 20,03 din opera ..Undine" dc Lortzlng; Aşteptăm din partea locui
partid, să privească cu Zece melodii preferate; 20.40 Nes 1(1.55 Partidului. Inima şl versul; La cabana cu... defec torilor din satele comunei să
toată răspunderea îndeplini temate ale folclorului nostru ; 19.00 Buletin de ştiri; 19,05 Cfn-
tccul e pretutindeni: 19.30 Meri
20,55 Ştiinţa la zi; 21.20 Bijuterii
t a sarcinilor ce le revin, să muzicale. Piese vocale şl Instru diane lirice; 19.50 Noapte bunâ. nc scrie in continuare IMaî
întreprindă acţiuni largi, de mentale dc compozitori roman copil;. 20,00 Melodii de cafO-con- ţiuni ales despre modul cum au
irnsâ, sâ mobilizeze toti cetă tici; 21.23 P.C R. — 5U Consemnări cert: 20,15 Teatru radiofonic; 22.00 fost soluţionate problemele
Burlesca pentru orchestra şl sul
de Eugen Florescu. 21.30 Revista
ţenii la înfăptuirea sarcinilor şlagărelor; 22.00 Radiojurnal; 22.30 ta slmfonicA din baletul ..Curtea Este adevărat că încă n-au ridicate in dialogul pe rare
r ieşite din Hotărîrea nr. 11/ Melodii dc dragoste; 22.55 Mo veche' dc MihaM Jora; 22.30 Co sosii zilele cînd alergăm spre l-am purtat cu m ulţi dinfre ci
ment poetic: 23.00 Concert dc mu
l'-TO n Consiliului popular zică uşoară; 24,00 Buletin de ştiri; mandantul de pionieri; 22.4a In cabanele turistice. Dar zi dc şi pe care le am abordat in
j detcan, astfel osigurîndu-se 0.0.1—6.00 Estrada nocturnă. . ritm de tango. 23.U0 Buletin de aceste noduri. Toate rele
ştiri: 23.05 Deplinul estetic al So
condiţii favorabile realizării PROGRAMUL 11: 6.00—8,10 Pro natei a 111-a pentru vIoaiA şl zi şi. mai ales. la sfii şit de constatate au rămas pe agen
gram muzical de dimineaţă; 8.10
obiectivelor aferente judeţu Tot înainte; 8.25 Mari Inierpreţ! : pian dc Ceorge Enescu: 24,00 Re sâptămînâ cabana Cosleşti da de lucru a comitetului co
lui nostru din planul naţio REŞIŢA. Frumuseţea cint ecelor moţeşti a fost relevată măiestru de vestitul taraf din Igor MarkevUch; 9,00 Patru Idile cital sUsţlnut de clavecinista El?.- este vizitată de un număr tot munal de partid şi a consiliu
hleta Chojnacka; 0.25 Sase cintccc
nal de dezvoltare a zooteh Vaţa de jos. Foto ; O CIOBANII de Ştefan Zorzor pe versuri popu de Karl Mane; 0,55 — 1,00 Buletin mai mare dc oameni. Numai lui popular comunal. ({¡ne
niei. lare. culese de Minai Emlnescu; de fltlrl. că de cele mai multe ori înţeles, pentru rezolvare.