Page 13 - Drumul_socialismului_1971_03

PROLETARI DIN TOATE ŢAPI LE. U N IŢI-V A!

1
>
■ Declaraţii cu privire la

situaţia din Indochina

■ Reacţii pozitive la me­

morandumul lui Gunnar

Jarring

■ Anchetă la... Pentagon

■ Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5 024 VINERI 5 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

I1 IIIIIUII umil ARHITECTIIOR iate de către Comitetul ju­ In intimpinarea
In cadrul acţiunilor organl-

deţean pentru cultură şi artă
in vederea intimpinorli a 50
de ani de la crearea Parti­
dului Comunist Român, Ieri
seara a avut loc ia Deva e
interesantă manifestare ştiin­
Joi dimineoto, s-ou deschis Cuvîntarea tovarăşului ţifico ce a atras in sala „A r­ semicentenaruini partidului
ta* un mare număr de spec­
în Copîtola lucrările celei tatori. Cu acest prilej, prol.
de-o Dl-o Conferinţe o U­ univ. dr. Aron Popa, rectorul
niunii Arhitecţilor din Repu­ Institutului de mine din Pe­ intîlnire cu oameni de stiintă
blico Sociolistó Romónio. troşani a vorbit despre spri­
Lucrările conferinţei au jinul şi atenţia acordate de
început în prezenţa tovorăşi- către partidul şi statul nostru in faţa cadrelor inginereşti. lui de viaţă şi progresului.
In continuarea manifestării,
lor Nicolae Ceauşescu, Mo­ NICOLAE CEAUŞESCU invăţămîntului in general şi Totodată, reputatul savant a
nea Mănescu, Paul Nicules- celui politehnic în special, academicianul Remus Râdu- relevat cîteva din marile suc­
cu-MizO, llie Verdeţ, Dumi­ dezvoltarea cercetării ştiinţifi­ leţ a susţinut o amplă expu­ cese obţinute de România so­
nere privind problemele con­
cialistă in domeniul construi­
tru Popa, Dumitru Popei- ce şi aplicarea ei in indus­ temporane ale energeticii, im. rii unei temeinice baze ener­
cu, Leonte Răutu, Ştefan Stimaţi tovarăşi, înfăţişate In presă ţi nu do­ bune a cerinţelor de viaţă, proiectanţi din ţara noastră, tria minieră, precum şi de. portanţa sporirii resurselor de getice.
Voitec, Petre Blajovici. resc să mă opresc asupra lor. materiale şi spirituale ale oa­ care şi-a pus întreaga pute­ spre citeva dintre problemele energie pentru ridicarea pro­ A rulat apoi filmul docu­
La conferinţă iau parte re­ Daţi-mi voie să vă adrese*/, Vreau însă să menţionez In menilor muncii de pe între­ re de muncă în slujba înflo­ de mare adualitate care stau ductivităţii muncii, a nivelu­ mentar „Porţile de Fior*.
prezentanţi ai unor ministe­ dumneavoastră, participanţi­ acest cadru uriaşul volum al gul cuprins al patriei, indi­ ririi patriei, a bunăstării şi
re economice, institute, orga­ lor la conferinţa pe ţară a construcţiilor realizate In a­ ferent de naţionalitate. In fericirii celor ce muncesc.
nizaţii ştiinţifice, tehnice şi Uniunii Arhitecţilor, tuturor nii din urmă şi care au perioada cincinalului trecut (Vii aplauze).
uniuni de creaţie, ocodemi- arhitecţilor şi proiectanţilor schimbat în modul cel mai s-a înfăptuit reorganizarea Pentru toate rezultatele ob­
ţ cieni, oomeni de ştiinţă şi din patria noastră un căldu­ profund înfăţişarea patriei. administrativ-teritorialâ a ţâ­ ţinute, pentru activitatea rod­ Cu fiecare zi ce trece volumul lucrărilor ce trebuie
cultură. ros salut din partea Comite­ In cursul cincinalului au fost rii — acţiune cu profunde nică desfăşurată în ultimul executate în agricultură se amplifică simţitor. De CONCURSUL «
Participă delegaţii filiale­ tului Central al partidului, construite şi date în exploa­ consecinţe economice şi soci­ cincinal, doresc să adresez altfel, luna martie constituie o perioadă cînd se iau FESTIVALUL
lor judeţene ale Uniunii Ar­ a Consiliului de Stat ţi a tare circa 1 500 de capacităţi ale pozitive — stabilită de cele mai calde felicitări arhi­ şi se aplică măsuri hotârîtoare pentru producţia ve­ INTERNATIONAL
.CERBUL D£ AUR*
hitecţilor, arhitecţi, ingineri, guvernului Republicii Socia­ şl obiective principale indus­ Conferinţa Naţională a parti­ tecţilor şi proiectanţilor, tu­ getală şi animală. BRASOV
economişti, sociolog», tehni­ liste România. (Aplauze pre­ triale — uzine şi combina­ dului. Aplicarea acestei mă­ turor slujitorilor creaţiei ar­ Dintre acţiunile ce se impun atenţiei în cultura - ROK MANIA
cieni, lucrători din construc- lungite). te, centrale termo şi hidroe­ suri a determinat o accen­ hitecturale româneşti. care. mare la Ioc de frunte se situează pregătirea şi înce­
Conferinţa dumneavoastră lectrice, fabrici modern do­ tuată deplasare a forţelor prin munca lor neobosită, au perea efectivă a însâmînţărilor, imediat ce se poate Edttto o IV-o
. materiale şi de muncă spre adus o contribuţie de preţ la ieşi în cîinp, Ia culturile de grîu şî orz dc primăvară,
Timp de două zile, parti­ este chemată să facă o ana­ tate, In toate ramurile indus­ judeţe, creşterea rolului şi a­ ovăz, mazăre, lucernâ. borceag, trifoi, precum şi a
Trimişii Agerpres, S. MaxI-
cipanţii vor dezbate proble­ liză profundă şi multilaterală triei — care au sporit într-o tribuţiilor organelor locale progresul patriei, Ia edifica­ butaşilor de sfeclă pentru obţinerea seminţelor. Pe mlllan şl Tr. Catlueeacu,
rea României noi, la făuri­
măsură remarcabilă baza teh-
mele actuale ale arhitectu­ a dezvoltării arhitecturii In judeţene, municipale şi oră­ rea erei socialiste 1 (Aplauze măsură ce timpul se încălzeşte, spre sfîrşitul lunii, transmit : Concursul şl fes­
nico-materialâ
societăţii,
a
tivalul „Cerbul de aur 1971* a
rii şi urbanizării din ţara ţara noastră, a activităţii des­ potenţialul de producţie al şeneşti şi, ca urmare, in­ puternice). se va trece la însâmînţatul sfeclei, Inului, chimionu­ marcat Încă o zl de deplin
noastră, obiective de mare făşurate de arhitecţi şi pro­ tensificarea activităţii orien­ lui şi la plantatul cartofilor. Succesul lucrărilor res­ succes.
însemnătate In ansamblul o­ iectanţi, de Uniunea Arhitec­ ţârii. Concomitent cu aceas­ tate spre dezvoltarea multi­ Stimaţi tovarăşi, pective este nemijlocit legat de intensificarea preocu­ Din cel nouă concurenţi ca­
perei de construcţie socialis­ ţilor şi de conducerea sa pen­ ta a-a realizat un important laterală şî sistematizarea o­ Trecînd în revistă succe­ pării conducerilor de unităţi şi a cadrelor tehnice în re au evoluat Joi searA, pri­
volum de construcţii soclal-
prezentat la rampă
tă a patriei, de propăşire tru înfăptuirea programului raşelor, spre înflorirea eco­ sele obţinute, conferinţa pe vederea asigurării întregii cantităţi de seminţe ne­ ma s-a solistă engleză xikl
tlnAra
continuă o societăţii româ­ partidului şl statului de pro­ culturale. Astfel, la oraşe şi nomică şi socială a tuturor Dee care a Interpretai şlagâ-
ţară a Uniunii Arhitecţilor
neşti contemporane. Consfă­ păşire economică ţi cultura­ sate au fost construite aproa­ localităţilor urbane. De ase­ are, totodată, datoria de a cesare (în special la trifoliene şi cartofi unde exis- rul Iul Ion Cristlnoiu „Nici o
pe 660 000 de locuinţe, din
lacrimă" şl piesa „San Jose"
tuirea va sintetiza dezbateri­ lă a poporului român, a con­ menea, s-a început, aflîndu-se face o analiză critică. pă­ do Upton. Reprezentanta tele­
fondurile
care 344 000 din
le osupra tezelor eloborote tribuţiei aduse la întreaga o- statului sau cu credite de la în plin proces de desfăşu­ trunsă de spirit de răspun­ viziunii dJn Jt.P. Ungară.
de Comitetul de conducere perâ de construcţie a socia­ stat; aceasta a permis ea rare, acţiunea de sistematiza­ dere. a activităţii desfăşura­ Koncz Zsuzsa, posesoarea unul
frumos palmares, a alea tot
al Uniunii Arhitecţilor puse lismului în România re a satelor. te pînâ acum, scoţind in re­ Urgenţe pe agenda o melodie Ion Cristlnoiu :
in discuţio specialiştilor, prin Ca forum larg, democratic, peste 2 milioane de persoane Tot ce s-a construit în a­ lief neajunsurile şi tendinţe­ „N-am noroc*. Din reperto­
să se mute în ultimii cinci
intermediul presei, încă din al arhitecţilor din ţara noas­ ani în locuinţe noi. Pentru ceşti ani, toate edificiile, atît le care s-au manifestat şi se riul propriu a interpretai cin-
„Patru perc|l cenuşii"
tccul
luna decembrie 1970. Tema­ tră, conferinţa este chemată dezvoltarea reţelei de învâţâ- cele cu caracter economic cîi mai manifestă în acest sec­ de Bagya Audras. Cea
tica lucrărilor cuprinde pro­ să treacă In revistă progre­ mînt au fost construite circa şi cele social-culturale, au fost tor. Dezvăluirea şi înlătura­ lucrăturilor ogoarelor de-a doua clntăren(A por­
din
concurs, Ata­
tugheză
bleme co : orientarea gene­ sele înregistrate de arhitec­ 13 400 săli de clasă pentru create pe baza celor mai rea lipsurilor vor contribui rla Valejo. l-a preferat pe
ro lă a orhitecturii j arhitec­ tura românească. succesele şcolile de cultură generală, moderne cuceriri ale ştiinţei la sporirea aportului arhitec­ compozitorul Tcmlstocle Popa
tura nouă a construcţiilor obţinute de arhitecţi, exami- profesionale şi tehnice, noi arhitectonice, ale tehnicii de ţilor în activitatea generală cu „Mereu elnta o serenadă*.
Apoi :•
Interpretai cunoscuta
industriale, agrozootehnice, a nlnd totodată în spirit critic laboratoare, ateliere şcolare, construcţie. Ele posedă un a poporului nostru pentru tâ însemnate deficituri), cît şi de fertilizarea şi pre­ piesă „Duminică la Lişa-
— ţi, aş putea spune şl au­
locuinţelor şi clădirilor so- Internate ţi cantine pentru grad înalt de dotare şi de construcţia societăţii socialis­ gătirea din timp a terenurilor destinate culturilor ce bona", clniatA la Braşov de
clol-culturale; activitatea de tocritic, — lipsurile şi nea­ elevi. In tnvâţâmtntul supe­ confort, oferă condiţii supe­ te multilateral dezvoltate în se însâmînţeazâ în prima epocă „regina fadoulul* Amalla Ro-
drlgucz In 1969.
junsurile care s-au manifes­
proiectare: rolul şi formoţio tat ţt se mai manifestă încă rior s-au dat In folosinţă spa­ rioare de muncă şi de viaţă, România. O deosebită importanţă se cere acordată îngrijirii Dlckie Rock din Irlanda
arhitectului ; rolul şl sorcinl- ţii însumînd aproape 153 000 înscriindu-se cu cinste alături Desigur, în decursul anilor culturilor de toamnă. Pe lingă continuarea fertilizării şl-a ales „HAuJIia* de Vaslle
le Uniunii Arhitecţilor. în acest domeniu. Dezbaterea fazîale a pâioaselor, sînt necesare lucrări de scurge­ Veselovschi, Iar In completa­
trebuie să prilejuiascâ găsi­ mp cămine studenţeşti cu cir­ de tot ceea cc se realizează am avut de multe ori prile­ re „Drumul meu" dc Paul
Lucrările conferinţei ou rea celor mal bune căi şi ca 18 000 de locuri ţi cantine mai valoros pe acest târîm în jul să analizăm şi să dezba­ re a apei de pe semănături şi aplicarea grâpatului Ankft. Suedeză de origine, dar
fost deschise de Pompillu mijloace pentru îmbunătăţi­ pentru aproape 15 000 de stu­ ţările avansate ale lumii. tem pe larg problemele ma­ sau tâvâlugitului. in funcţie de starea culturilor. In prezentă la Braşov din par­
tea
televiziunii din Austria,
Macovei, preşedintele Uniu­ rea muncii, pentru creşterea denţi. Au fost construite şi Toate aceste creaţii determi­ jore ale arhitecturii româ­ legătură cu desfăşurarea acţiunilor amintite se re­ Chrls Eklund a Interpretat
nii Arhitecţilor. rolului uniunii în dezvolta­ date în folosinţă importante nă într-o măsură importan­ neşti ; unele proiecte, pre­ marcă realizările cooperatorilor din Simeria, Slrci- piesa Iul Gelu Solomonescu
„Nu-(l şade bine etnd pllngi”
Primit cu căldură şl entu­ rea arhitecturii româneşti, în construcţii necesare dezvol­ tă — şi în modul cel mai cum şi unele construcţii re­ sîngiorgiu. Dcnsuş ş.a.. unde s-au aplicat cantităţi şl propria sa compoziţie „Se­
ziasm de participanţii la întreaga noastră viaţă socia­ tării reţelei de ocrotire a să­ evident — ridicarea gradului alizate pe baza proiectelor e­ apreciabile de îngrăşăminte organice şi minerale pe ducătorul*.
conferinţă, o luat cuvîntul lă. Conferinţa dumneavoastră nătăţii — spitale, policlinici de civilizaţie al vieţii între­ laborate de arhitecţi au fost suprafeţele însâmînţate din toamnă sau pe cele care A venit apoi rlndul Ruxan-
tovarăşul Nicolae Ceouşescu. se înscrie în spiritul activi­ şi alte unităţi sanitare. Nu­ gului nostru popor, generea­ supuse discuţiei publice, asu­ se vor însâmînţa in această primăvară, prioritate a- drcl Ghlaţă să nc reprezinte
In actuala competiţie.
Abor-
Cuvîntoreo a fost sublinio- tăţii generale a partidului şi mărul paturilor în unităţile ză înnoiri profunde nu nu­ pra lor şi-au spus cuvîntul cordîndu-se pâioaselor, cartofilor şî porumbului. dinţi, cu toate riscurile, piese
mai în imaginea tot
mai
De asemenea, mecanizatorii au obligaţia de căpe­
mai dificile, ea şl-a ales me­
tă, în repetate rinduri, cu statului nostru de discutare de asistenţă medicală a cres­ prosperă pe care o oferă as­ oamenii muncii apreciind tenie să asigure punerea în stare de funcţionare a lodiile „Glasul tâir de a ­
puternice şi îndelungi o- a problemelor construcţiei so­ cut în această perioadă cu tăzi România socialistă, dar ceea ce este valoros şi criti- tuturor utilajelor din dotarea S.M.A care se vor fo­ lexandru Manrty. „O mască
cînd lucrurile neizbutite, con­
24 000, iar al locurilor în cre­
plauze. cialismului cu toate catego­ ţe de 2,5 ori faţă de 1965. şi în activitatea economică, cepţiile greşite, deficienţele losi în campania de primăvară: tractoare, semănă­ rid«, o mască pllngc” dc Va-
Veselovschi. Norvegianul
3lle
Preşedintele Uniunii Arhi­ riile de oameni ai muncii, Este cunoscută preocuparea socială şi culturală de fiecare In cele ce urmează vreau să tori, cultivatoare, grape, pluguri etc. Jan Hoyland a oferit ve­
tecţilor o mulţumit călduros, de consultare activă a mase­ permanentă manifestată de zi a maselor largi de oameni mă opresc asupra unor ten­ Sporirea producţiei de furaje pe pajiştile naturale chiul clntec „Nopţi cu lunâ-u
Bucureşti* de Sile Dinlcu
şl
în numele tuturor arhitecţi­ lor la elaborarea măsurilor partidul şi statul nostru pen­ ai muncii. dinţe negative şi asupra n- se înscrie cu majuscule pe agenda de sezon a coope­ din repertoriul propriu „Ini­
lor, otît pentru aprecierile privind dezvoltarea economi­ tru amplasarea raţională, ar­ Doresc să subliniez cu a­ nor lipsuri — pe bună drep­ ratorilor. Cunoscînd că distrugerea vegetaţiei dăună­ mă fericită“. Tinâra clntâ-
finlandeză Lela Laven
reaţă
pozitive făcute la adresa că şi socială a ţârii, de atra­ monioasă pe teritoriu, atît a cest prilej că în tot ceea ce toare, a muşOroaielor, fertilizarea şî grâparea pajiş­ a Interpretat „Ora clntoculul*
muncii lor, cit şi pentru pre­ gere nemijlocită a poporului forţelor de producţie cit şi a a înfăptuit poporul român tate semnalate critic de opi­ tilor sînt lucrări care influenţează direct nivelul re­ dc Florin Bogardo şl „Clara*
ţioasele îndrumări date In la conducerea societăţii noas­ construcţiilor social-cultur^le. In aceşti ani, în toate rea­ nia publică — şi care se mai coltei de masă verde sau fîn, este de maximă însem­ de Gcorge Harisson.
Ultima
scopul ridicării la un nivel tre socialiste. Aplicarea consecventă a a­ lizările cu care se mîndreşte fac simţite în activitatea ar- nătate să se facă o mobilizare masivă a forţelor exis­ Petkovska concurentă. Saska
ş|-a
(Iugoslavia)
superior a activităţii arhitec­ Cunoaşteţi cu toţii progre­ cestei politici ridică la o via­ astăzi România socialistă se tente la finalizarea acestor măsuri. ales o ptesă Intrată de mult
turale şi urbonlstice din ţa- sele înregistrate de România ţă nouă, înfloritoare toate re­ aflâ încorporată şi gîndirea, Totodalâ, nu se admite sub nici o formă neglijarea In repertoriul pretendenţilor
ro noastră. în perioada ultimului plan giunile ţârii, asigură satisfa­ fantezia şi priceperea valo­ (Continuare in pag. a 2* a) (Continuare în pag. a 3-a) la trofeele competiţiei do la
In pauza care a urmat, cincinal ; ele au fost amplu cerea In condiţiuni tot mai rosului corp de arhitecţi şi Braşov : „Ploaia şi noi" de
secretarul gene rol ol parti­ Vaslle Vasiiache-junlor. So­
dului, ceilalţi conducători de V __ ___ • *• _ v ^ ^ vy lista şl-a încheiat programul
partid Şl de stat s-au între­ cu piesa „E tlrzlu pentru
ţinut cu membri oi comitetu­ amlntlol*, scrisă special de
cu codre didactice din învă- MASURI DE ÎNALTA COMPETENŢA ŞTIINŢIFICA PENTRU CONTI­ compozitorul Slaveţ Dlmltrov
lui de conducere al uniunii,
pentru a fl prezentată In pri­
ţâmîntul superior de specia­ mă audiţie la Braşov.
litate. cu proiectanţi şl ar­ Recitalul In afara concursu­
hitecţi. lui a fost susţinut de reputa­
In continuore. preşedintele NUA PERFECŢIONARE A ORGANIZĂRII Şl CONDUCERII ECONOMIEI ta vedetă internaţională Enrleo
Uniunii Arhitecţilor, Pompillu Maclas şl formaţia sa.
Macovei, a prezentat rapor­
tul comitetului de conducere
al uniunii. Prin tematica abordată, arâta tovarăşul N i c o l a e Întreprindere şl centrală şl
A fost prezentată apoi da­ prin propunerile făcute în Ceauşescu „aceste unităţi cu cit se varsă la buget In con­
rea de seomă o Comisiei de cadrul şedinţelor pe ministe­ statut de centrală trebuie să formitate cu prevederile legii. Fiecare IM - , UMtate naderti da inducţie
cenzori. re şi îndeosebi prin conclu­ asigure o integrare completă Asemenea precizări făcute
Pe morginea raportului ou ziile şl indicaţiile cuprinse economico-flnanciarâ a unită­ în cadrul consfătuirii le con­
început discuţiile. Au luat în cuvîntarea tovarăşului ţilor care s-au reunit in ca­ sider de foarte mare utilitate. C u v î n t a r e a tovarăşului giilor moderne in cadrul fer­ stabilite pentru creşterea co­
cuvîntul arh. Ştefan Barthon Nicolae Ceauşescu, consfătui­ drul lor, să devină In mod Avînd în vedere şi faptul* că Nicolae Ceauşescu la Consfă­ melor. interesării materiale a lucră­
tuirea pe ţară « lucrătorilor
- Institutul de proiectări ol rea de lucru a conducătorilor real organisme de conducere din beneficiile realizate o din agricultură a fost primi­ Pornind de la aceste cerin­ torilor noştri, crearea unor
industriei uşoore, arh. Enă- centralelor industriale şi ai a activităţii de producţie, de parte râmîn la dispoziţia cen­ tă cu multă satisfacţie şi deo­ ţe şi sarcini pe care condu­ condiţii mai bune de muncă
chescu Cristion - Institutul celorlalte unităţi cu statut de bună gospodărire a mijloa­ tralei pentru constituirea sebit interes din partea tutu­ cerea partidului le pune In şi viaţă asigură soluţionarea
proiect - Bucureşti, arh. centrală a constituit un veri- celor materiale şi financiare". fondurilor de investiţii ne­ ror lucrătorilor din acest sec­ fata noastră, am făcut o re­ acestui deziderat.
Gheorghiu Bujor - Institutul centralizate, rambursarea cre­ tor de activitate considerare critică asupra în­ Faptul că se va introduce,
de proiectări al Ministerului ditelor bancare, formarea In legătură cu atribuţiile tregii noastre activităţi şi corespunzător condiţiilor din
Invăţămîntului, arh. Mircea Centralele industriale - organisme fondurilor de premiere, con­ şl răspunderile sporite ce re­ ne-nm propus ca, pe baza u­ I.A-S, plata în acord global
Stancu - Ministerul Turismu­ ducerea centralelor, cadrele vin lucrătorilor din I.A.S., cu nor studii temeinice, să valo­ va stimula interesul şi răs­
lui. orh. Dan Cristescu - ei de specialişti trebuie să măsurile ce trebuie între­ rificăm mai bine potenţialul punderea lucrătorilor pentru
Institutul judeţean de proiec­ cu răspunderi majore in sporirea participe in mod nemijlocit prinse pentru a da viaţă sar­ economic al întreprinderii, al obţinerea unor producţii su­
fiecărei ferme în parte Acor­
tare Braşov, arh. Mihoi Coli- la mobilizarea rezervelor in­ cinilor reieşite din cuvîntarea perioare, exislînd posibilita­
novschi - Institutul de studii eficienţei economice terne pe linia sporirii bene­ secretarului general al parti­ dăm în primul rînd o atenţie tea nelimitată de eîştig, în ra­
şi proiectări agricole, orh, ficiului şi creşterea gradului dului am avut o discuţie eu sporită folosirii raţionale n port cu aportul fiecăruia la Cătălina Morinejcu
pâmîntului,
unei
stabilirii
Mihai fnescu - Institutul de de rentabilizare a fiecărei w- cadre de conducere şi mun­ structuri corespunzătoare a realizarea planului Această ROMANIA
proiectări ..Carpoţi", orh. tabil colocviu asupra activi­ In ridicarea calitativă a tu­ nitâţi în parte. De asemenea, citori din fermele întreprin­ culturilor pe ferme, aplicării măsură — spuneau Aurică
Mircea Lup’u - Institutul de tăţii acestor unităţi économi­ turor laturilor activităţii e­ este demn de reţinut că cen­ derii agricole de stat din Si­ unui complex de lucrări a­ Surighic. îngrijitor de anima­
arhitectură „Ion Mincu", ing. co-productive. S-a subliniat conomice, deziderat major al tralele au degrevat unităţile meria. Iată cîteva din păre­ decvat cerinţelor impuse de le, Ion Coşaru, mecanizator,
Petru Lăcătuş. îngrijitor de
Răducanu C'oroîu, odjunct ol cu această ocazie că înfiinţa­ etapei actuale, centralelor componente şi în special ce­ rile exprimate de interlocu­ obţinerea unor randamente animale, ing. Gheorghe Grini,
ministrului construcţiilor in­ rea centralelor industriale a industriale le revin sarcini le cu gestiune economică in­ tori. maxime la hectar. In acest şeful sectorului mecanic şi al­
ternă de unele activităţi de
dustriale. arh. Ştefan Bobo- dovedit încă o dată capacita­ hotârîtoare. Din documentele planificare, investiţii, aprovi- — Am reţinut —- spmnea scop am fertilizat întreaga ţii, cît şi cele preconizate pri­
ceo - Institutul judeţean de tea de adaptare a economiei consfătuirii am reţinut fap­ zionare-desfacere, financiar- Ing. Mihai Varvarichi, direc­ suprafaţă ocupată din toam­ vind rezolvarea problemei lo­
proiectore Galaţi, Gheorghe româneşti la fluxurile de tul că centrala trebuie să contabile. dînd posibilitatea torul întreprinderii — ideea nă cu cereale şi am asigurat cuinţelor pentru lucrătorii
Petresr.u. secretar al Consi­ schimbări impuse de progre­ răspundă de întreaga activi­ că flecare I.A.S. trebuie să necesarul de seminţe din so­ din ferme contribuie la le­
liului Central ol Uniunii Ge­ sul ştiinţei şi tehnicii, s-a tate economico-financiarâ a comitetelor de direcţie ale a­ fie o unitate de producţie iurile şi hibrizii ceî mai pro­ garea oamenilor dc locurile
cestora să se ocupe în măsu­
neróle a Sindicatelor. arh. confirmat elasticitatea şi e­ unităţilor în subordine. Din ră mai mare şi cu eficacita­ modernă, nu un organism de ductivi pentru culturile de de muncă. Ia asigurarea unor
Alexandru Costinescu - Insti­ ficienţa acţiunilor de perfec­ motive de simplificare şi de îndrumare generală, care să primăvară Măsurile pe caic premise favorabile desfăşură­
te sporită de organizarea şi
tutul de cercetări proiec­ ţionare întreprinse de con­ coordonare mai elastică a desfăşurarea procesului de organizeze şt să conducă ne­ le-am luat şi cele pe care Ic rii unei activităţi tot mai rod­
tări alimentare, arh. Niculiu ducerea partidului şi statu­ funcţiunii financiar-contabile. mijlocit întreaga activitate întreprindem în continuare
unor
Stabilirea
producţie.
Cezar _ Institutul politehnic lui nostru. , centrala asigură legătura în­ competenţe şi răspunderi pre­ de producţie, să folosească cu ne vor permite sâ realizăm nice.
laşi. arh. Morius Tuţu - Insti­ După aproape 2 ani de la tre buget, bancă şi unităţile cise în funcţionarea centra­ eficienţă maximă mijloacele o creştere a productivităţii Din discuţiile purtate a re­
tutul judeţean de proiectare înfiinţare, centralele industri­ de producţie. lelor şi unităţilor ce le com­ şt forţele de care dispune, să muncii de 3 ori faţă de anul ieşit cu pregnantă recunoştin­
ale şi celelalte unităţi cu sta­ Pentru aceasta, la nivelul 1966.
Constanţa, arh. Ludovic Sta- pun va facilita în mod direct gospodărească cu grijă întrea­ ţa lucrătorilor din I.A.S. fa­
tut de centrală au devenit centralei trebuie să se cu­ — îndeplinirea sarcinilor
odecker - Institutul de arhi­ ..celule" vitale ale economic; noască şi urmărească indica­ îndeplinirea cu succes a sar­ ga avere ce o arc în admi­ ce ne stau în faţă — preciza lă de grija pc care partidul
tectură „Ion Mîncu". nationale. Desigur aceste or­ torii financiari, să se ştie cinilor cantitative şi calitati­ nistrare. In acest context am şeful fermei vegetale nr. 5 o acordă vieţii şi muncii lor, Britt Vendelbe
ve stabilite în actualul plan
Lucrările conferinţei conti­ ganisme trebuie să-şi conti­ cum se realizează beneficiile cincinal. reţinut necesitatea ca specia­ Bîrcea, Ion Vlaicu — depin­ holărîrea de a depune toate DANEMARCA
nuă. nue procesul de creştere .şi şi ceilalţi indicatori calitativi ILIE CAŞOTA liştii să participe direct la în­ de în măsură hotărîloare de eforturile pentru înfăptuirea Foto : V. ONOIU
(Agerpres) adaptarea permanentă la me­ de către toate unităţile din drumarea procesului de pro­ stabilitatea şi gradul de cali­ sarcinilor ce le sînt încredin­
diul economic aflat in con­ cadrul său, stabilind totodată director al Sucursalei judeţene
tinuă schimbare. Aşa cum cît din beneficii râmîne la a Băncii Naţionale ducţie, ia aplicarea tehnolo­ ficare a) cadrelor. Măsurile ţate.