Page 14 - Drumul_socialismului_1971_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 024 ® VINERI 5 MARTIE 1971

M IM A R E A TOVARĂŞULUI NICOL A E CEAUŞESCU

Internaţional, cu tendinţa ■- vansate de arhitectură cit a formelor arhitecturale tra­ Pornind de la aceete cerin­ scurtarea duratei da execu­ deme de arhitectură, recep­ din oraşe şi sate şl nu de a
nlversalâ, cu adevărat moder­ mal modernă, cart să cores­ diţionale româneşti. Clădirile ţe, trebuie evitat însă în pro­ ţie a lucrărilor şl realizarea tivă Ia tot ceea ce este nou. se rezuma la însuşirea unor
nă. spre construcţii simple, pundă cerinţelor actuale ale de utilitate publică ce se pre­ iectarea construcţiilor tot unor construcţii eficiente, capabilă să îmbine în modul norme şl principii generale.
raţional dimensionate, ctt mai dezvoltării economlco-coclale văd a fl construite trebuie ceea ce este de prisos, costi­ moderne nu sînt posibile de- cel mai fericit specificul na­ Trebuie să facem astfel in­
uşoare — duc la o mare a României şl, In acelaşi plasate !n aşa fel îneît fleca­ sitor, neeconomloos, tot ce cît în condiţiile asigurării u­ ţional cu spiritul modern, cit tn tlmpal şcolii studenţii
hltecţilor şl proiectanţilor din scumpire • Investiţiilor. In re ansamblu de locuinţe să merge pe calea grandomaniei nul grad sporit de Industria­ contemporan, criteriile esteti­ să lucreze efectiv la proiec­
ţara noastră. legătură cu aceasta este de timp, sâ-şl aducă contribu­ posede un centru social pro­ şl extravaganţei. Principala lizare a construcţiilor, utili­ ce cu cele de economicitate tele de construcţie social-
Fireşte, este de înţeles as­ criticat şl tendinţa de a se ţia proprie Ia progresul ar­ priu, care să permită locuito­ grijă a arhitecţilor trebuie să zării largi a prefabricatelor şi funcţionalitate. calturală şi industrială. ca
piraţia arhitecţilor noştri de acorda o pondere exagerată hitecturii pe plan Internaţio­ rilor o bună aprovizionare, fie crearea unul cadru cît şi a metodelor Industriale de Prin întreaga sa activitate, lucrările de diplomă ale ab­
a aborda şl concepe proiec­ construcţiilor anexe In cadrul nal. Noi dorim ca arhitecţii, serviciile necesare, o vlaţâ mai ieftin pentru buna func­ execuţie Această cerinţă, ri­ Uniunea Arhitecţilor trebuie solvenţilor să reprezinte pro­
tele diferitelor construcţii In­ uzinelor şi combinatelor noi, Uniunea Arhitecţilor să albă culturală bogată şl variată, ţionare a ceea ce este esen­ dicarea activităţii de con­ să ajute guvernul ţârii la e­ iecte reale, soluţii construc­
tr-un spirit şl într-o manie­ clădirilor pentru administra­ un rol tot mai important în parcuri de recreere şl agre­ ţial şi hotârîtor în procesul strucţii din ţara noastră la laborarea şi înfăptuirea mă­ tive pentru înălţarea unor
ră cit mai modemâ. Putem ţie, pentru activităţi cu ca­ viaţa societăţii noastre socla ment, terenuri pentru aport de producţie — maşinile şi nivelul tehnicii mondiale, nu surilor pentru realizarea în construcţii economice şi so-
■pune că In această direcţie racter neproductiv. Preocupa­ liste. (Aplauze puternice). şl alte activităţi organizate utilajele, instalaţiile tehnice. se poale realiza fără asigura­ cele mai bune condiţii a pro­ clal-culturale concrete şi nu
s-au realizat In ţara noastră rea de a pune pe primul Stimaţi tovarăşi. pentru tineret şl copil. Ase­ Linia pe care trebuie să rea tipizării proiectării, fără gramului de construcţii ; ea «cheme abstracte, simple im­
lucrări deosebit de valoroase. plan zidurile şi nu elemen­ Conferinţa dumneavostrâ se menea centre trebuie să fie meargă proiectarea este de a utilizarea pe scară largă a trebuie să devină organul de provizaţii fără utilitate prac­
Atît cetăţenii patriei cit şl tul determinant al produc­ desfăşoară In condiţiile dnd un puternic factor de atrac­ micşora continuu, în ansam­ proiectelor tip Promovînd in­ specialitate ■— ca să spun tică, sau eventual doar pen­
vizitatorii străini au apreci­ ţiei. maşinile şi utilajele, a întregul popor a trecut cu ţie pentru cetăţeni, cadrul li­ blul investiţiilor, ponderea tens practica elaborării de aşa — al conducerii de partid tru expoziţii. Să înţelegem
at şi apreciază îndrăzneala, costat destul de scump sta­ toate forţele la înfăptuirea nei ambianţe cit mal plăcu­ cheltuielilor afectate con- proiecte tip. trebuie combă­ şi de stat In domeniul pro­ că viitorii arhitecţi trebuie
fantezia creatoare, spiritul tul nostru Trebuie spus că prevederilor noului plan cin­ te de viaţă. slrucţiilor. Trebuie mai bine tută. totodată, mentalitatea iectării, forul real şi eficient să lucreze din primul an al
novator demonstrat de arhi­ înclinaţia spre dimensiuni cinal 1971-1975. Cunoaşteţi cu Atît In noile cartiere care valorificată în această pri­ că tipizarea proiectelor, intro­ de orientare şi îndrumare a facultăţii, tnceplnd cu dese­
tecţii noştri In realizarea mi­ disproporţionate, practicarea toţii amplul program de con­ se construiesc In prezent, cît vinţă atît experienţa pozitivă ducerea metodelor moderne, tuturor specialiştilor din ar­ nul şi pînâ la proiect. Nu­
ilor de obiective Industriale, unui stil arhitectural extra­ strucţie economică, socială şl şl în cartierele ridicate In ul­ proprie, cit şl experienţa ţâ­ industriale In construcţii tre­ hitectură. a întregului corp mai aşa şcoala noastră de
a sutelor de mii de locuinţe, vagant, costisitor, s-au ma­ culturală elaborat de Con­ timii ani este necesar să se rilor avansate, pentru a găsi buie să ducă în mod fatal la de arhitecţi (Vii aplauze) arhitectură va deveni o şcoa­
de lăcaşuri de cultură şi să­ nifestat şi In domeniul con­ gresul al X-îea şl pe care 11 asigure o folosire cit mal ra­ soluţii de amplasare în aer monotonie şi uniformitate. In acelaşi timp, uniunea lă modernă, viitorii arhitecţi
nătate înălţate pretutindeni. strucţiilor social-cul turale. prevede cincinalul de curtnd ţională a suprafeţelor de te­ liber a unor Instalaţii şi uti­ Forţa de creaţie, capacitatea trebuie să albă un rol Im­ vor putea corespunde din
Totodată, no putem să nu re­ Este limpede că la slaba început. Ceea ce vreau să ren, o densitate optimă a laje, foloslndu-se pentru con­ şl spiritul de Inovaţie al arhi­ portant în ridicarea continuă prima zl • Intrării tn clmpul
marcăm faptul că, acţlonlnd subliniez în mod deosebit la construcţiilor. In procesul de strucţia halelor materiale u­ tectului modern se veriflcâ a nivelului de cunoştinţe al muncii cerinţelor practicii,
In această direcţie, s-au ne­ preocupare a arhitecţilor pen­ conferinţa dumneavoastră este dezvoltare continuă a oraşe­ şoare şi Ieftine, înlocuindu-se tocmai In găsirea soluţiilor arhitecţilor şi proiectanţilor, dezvoltării societăţii noastre.
tru economicitatea construc­
glijat adesea tradiţiile bogate ţiilor, la fenomenul de rup­ că din totalul de Investiţii ce lor, cartierelor, străzilor tre­ cele deficitare şi scumpe. care să permită, în condiţiile In perfecţionarea pregătirii Desigur, aceasta e valabil nu
şi valoroase ale arhitecturii tură manifestat multă vreme se prevede pentru următorii buie să se urmărească şl re- In domeniul construcţiilor tipizării proiectelor şl Indus­ lor profesionale şl ţinerea la numai pentru arhitecţi, dar
româneşti, specificul nostru între arhitectură şl produc­ 5 ani şl care însumează circa tuşarea greşelilor de concep­ Industriale, preocuparea tre­ trializării lucrărilor, realiza­ curent cu tot ceea ce aduce mă refer acum la arhitectu­
naţional. Or, noi considerăm ţie a contribuit, într-o anu­ 500 miliarde lei — mal mult ţie şl a deficienţelor de siste­ buie 6â fie nu de a realiza rea unei largi varietăţi de nou. avansat practica în a­ ră, unde considerăm că în
că arhitectura modernă nu mită măsură, şl faptul că în dectt s-a cheltuit la acest ca­ matizare comise în trecut. opere arhitecturale ,.de ar­ stiluri, de forme Noi sîntem cest domeniu Ea trebuie să şcoală se poate face mat mult
ponte să nu ţină seama şl cadrul programului de studii pitol în ultimul deceniu — Cînd arhitecţii se aşează la tă", smulgind admiraţie tre­ convinşi că arhitecţii din ţara asigure o mai bună reparti­ deeît în orice alt domeniu a
de tradiţiile naţionale. de în Invâţămfnlul superior, dis­ peste 200 de miliarde vor îl planşetă trebuie să se gîn- cătorilor pentru înfăţişarea noastră dispun de suficient zare a forţelor de proiectare activitate concretă, se poate
ceea ce este caracteristic spi­ ciplinele legate de eficienţa afectate construcţiilor pTO- denscâ în primul rînd la om exterioară a unităţilor econo­ talent, de spirit creator, sînt pe întregul cuprins al ţârii, lega procesai de învâţâmînl
mice, cl de a crea cadrul co­
înzestraţi cu bogată fantezie
priu-zlse, atît In domeniul e-
ritului şi sensibilităţii naţiu­ economică ocupă un loc ne- conomlc cit şl în cel aodal- Nu trebuie să uite, de ase­ respunzător şi condiţiile ne­ profesională şi sînt capabili o mai raţională folosire a ca­ de activitatea de proiectare
nii respective, de concepţia satlsfâcător. Cu toate că în cultural. menea, că el înşişi vor locui cesare pentru ca oamenii ca, mergînd pe calea tipizării drelor de arhitecţi pentru a­ zilnică.
despre frumos a fiecărui po­ timpul din urmă s-au luat Cincinalul actual prevede In ansamblurile pe care le muncii să creeze ei opere de şi industrializării lucrărilor, coperirea cerinţelor tuturor Se ştie că actuala capacita­
por. După cum ştiţi, avem unele măsuri In această pri­ ridicarea unul număr de pe­ proiectează (Vil aplauze). artă în domeniul producţiei să creeze opere de mare va­ judeţelor. Trebuie să avem te de proiectare nu ţine pa­
tradiţii culturale bogate : vinţă, cunoştinţele arhitectu­ ste 1 700 obiective Industriale Probleme Importante se de bunuri materiale, care să loare arhitecturală in vedere că. În perspectivă, sul cu nevoile planului ds
poporul nostru este profund rale nu se predau încă în­ şi agricole în toate Judeţele pun. de asemenea, în legătu­ stîmeascâ admiraţie, atît în O sarcină Importantă, care oraşele şi comunele vor tre­ construcţii. Inttrzlena din a­
Iubitor de frumoa. ţării, dezvoltarea reţelei de ră cu sistematizarea satelor. ţară cit şi în străinătate, prin- astăzi intră încă foarte puţin ceastă cauză începerea unoe
tr-o legătură strlnsâ cu pro­ Pe baza hotârlrllor Conferin­ bui şi ele să dispună de spe­
Doresc, de asemenea, să blemele economice ale dez­ şcoli, a construcţiei de spita­ ţei Naţionale a partidului sînt tr-o tehnicitate înaltă, prin- în atenţia arhitecţilor şl pro­ cialişti. Uniunea trebuie să construcţii, în timp ce dispu­
subliniez aici Justeţea acelor voltării Industriei şl agricul­ le şl policlinici, de creşe, că­ în curs de elaborare 8> defi­ tr-o calitate Ireproşabilă, care iectanţilor, este grija pen­ dezvolte şi să îmbunătăţească nem de sute şl sute de pro­
opinii critice exprimate de turii, ale vieţii soclal-cuitu- mine şl alte Instituţii publice, nitivare studiile de sistemati­ să pontă concura cu succes tru interiorul locuinţelor şl activitatea filialelor existen­ fesori, conferenţiari, asistenţi;
cetăţeni care arată că la pro­ rale din patria noastră. realizarea din fondurile sta­ zare a satelor. In cursul a- pe orice piaţă printr-un preţ construcţiilor soclaî-cul turale, te, să-şi organizeze filiale In atudenţl, care ar putea parti­
iectarea unor cartiere şl mari De asemenea, cred că tre­ tului a peste 500 000 de locu­ ceatul an vor trebui realizate de cost cit mal scăzut Pro- pentru confortul şi ambianta toate judeţele, unind în ca­ cipa efectiv la realizarea a-
ansambluri de locuinţe nu a buie atrasă atenţia asupra ri­ inţe noi In acelaşi timp, vom schemele orientative pentru cedînd astfel, proiectanţii o­ pe care acesta îl oferă oa­ drul acestora forţele arhitec­ cestoi- lucrări. Aceasta cerem
existat întotdeauna preocu­ nei anumite neglijări de că­ acţiona pentru dezvoltarea tn sistematizarea teritorială a biectivelor industriale vor menilor muncii In legătură ţilor şl proiectanţilor, dezbă- noi tnvâţămlntulul să facă
parea pentra asigurarea u- tre şcoala noastră superioară continuare a sistematizării o­ Judeţelor, a comunelor şl sa­ putea spune că şi-au făcut cu cu aceasta se Impune orga­ tînd problemele pe care le lncepînd din acest an 1
nel ambianţe generale social- a datoriei de a cultiva în raşelor De asemenea, se vor telor. Unul din obiectivele e­ adevărat datoria, că şi-au în­ nizarea colaborării Intre arhi­ ridică activitatea de construc­ Iată, tovarăşi, ctteva pro­
culturale ctt mal corespun­ rîndul studenţilor tradiţiile lua măsuri care să asigure senţiale ale sistematizării va ţeles menirea ce le revine In tecţi şi realizatorii de modele ţie pe plan local bleme pe care am dorit s
zătoare cerinţelor noi de via­ arhitecturii naţionale, de a o­ realizarea In următorii 10-15 fi crearea In fiecare judeţ a asigurarea progresului eco­ In producţia bunurilor Indus­ Uniunea Arhitecţilor tre­ le ridic în faţa conferinţei
ţă ale eamenllor muncii. S-a rienta pe viitorii arhitecţi în ani a sistematizării rurale, noi centre urbane în Jurul nomic al ţârii. (Vii aplauze). triale de folosinţă îndelunga­ buie să asigure o colaborare dumneavoastră, a arhitecţi­
Numai pe calea reducerii di­
ignorat adesea crearea a ceea direcţia îmbinării armonioa­ precum şl crearea de noi cen­ cărora să graviteze 4-5 comu­ mensiunii construcţiilor In­ tă. Dimensiunile, forma şl strlnsâ cu alte categorii de lor şi proiectanţilor din
ce am putea numi centrul de se a specificului naţional, tre urbane. ne Totodată, se va urmări dustriale ani fi putut obţine, funcţionalitatea mobilierului specialişti şi oameni ai mun­ România. Am speranţa —
gravitate a! nucleului arhilec- popular, cu cerinţele con­ lată, tovarăşi, ce largi per­ concentrarea şi folosirea cît în cincinalul care a trecut, o locuinţelor trebuie concepute cii care concură la ridicarea mal mult — convingerea, că
tonjc, centru constituit din îm­ strucţiei moderne, astfel In­ spective de creaţie, de afir­ mai raţională a clădirilor de economie de circa 10 miliar­ paralel ai proiectele arhitec­ construcţiilor, In amenajarea conferinţa dumneavoastră va
binarea armonioasă a clădiri­ cit să rezulte o sinteză ori­ mare a talentului sl capaci­ utilitate social-culturalâ. or­ de de lei. Tinînd seama de tonice ale construcţiilor ; a«t- lor, la dezvoltarea urbanis­ marca un moment Important
fel cumpărătorul nu vo mal
tăţii de muncă se deschid în
lor destinate locuinţelor, pre­ ginală. proprie noii arhitec­ faţa arhitecţilor chemaţi să ganizarea activităţii de deser­ volumul mare pe cnre-l avem Inllmpina dificultăţi la am­ mului. la sistematizarea ora­ în arhitectura din România,
cum şi a celor destinate activi­ turi româneşti, care să expri­ realizeze. împreună cu în­ vire comercială, sanitară, cul- de construit In cincinalul ur­ plasarea în locuinţa sa a şelor şi satelor. La dezbate­ că urmările conferinţei vor
tăţii comerciale, de deservire me cit mai plastic caracteris­ tregul popor, vastul program tural-artistlcâ a populaţiei. mător. printr-o dimensionare mobilei existente pe piaţă rea problemelor şi la solu­ fi simţite In cel mai scurt
şi cu caracter cultural, a spa­ ticile şi gustul poporului de dezvoltare a patriei sta­ Acţionînd cu perseverenţă In raţională a clădirilor vom Acelaşi lucru e valabil şi In ţionarea lor, uniunea trebu­ timp în întreaga activitate de
ţiilor afectate odihnei şl re­ nostru precum şi principiile bilit de Congresul al X-lea. această direcţie, vom asigura putea realiza economii de cecA ce priveşte producţia de ie să antreneze, alături de arhi­ proiectare din ţara noastră.
creaţiei. activităţilor distrac­ estetice ale societăţii socialis­ (Aplauze pu(ernlce). întot­ ca Intr dev*r, Ir. următorii 15-20 de miliarde de lei, ceea covoAre, de tapete, de Insta­ tecţi. constructori, economişti, Fără îndoială, dezbaterile
tive şi de altă natură te. deauna, dar mal cu seamă asr 10-15 ani, satul românesc ce înseamnă echivalentul a laţii sanitare şl altele. Prln- sociologi şl alţi specialişti, conferinţei vor duce la ela­
Există, de asemenea, cri­ Desigur arătlnd ace6te ne­ tâzl, arhJtectura a fost :l sâ-şl schimbe în mod radical peste 300 de mll de aparta­ tr-o mal bună conlucrare a organizînd Împreună cu aceş­ borarea unul program con­
Paralel cu dez­
înfăţişarea
tici îndreptăţite în legâlură ajunsuri nu înseamnă că ne- este strîns legată de satlofa- voltarea forţelor de produc­ mente. dacă socotim la preţul arhitecţilor cu cel ce proiec­ tia grupe speciale de studiu cret de acţiune al Uniunii
cu activitatea de sistematiza­ gâm — ceea ce am afirmat cereA nevoilor reale ale oa­ ţie, cu modernizarea produc­ de 50 de mii apartamentul. tează şl realizează aceete bu­ şl de elaborare a soluţiilor. Arhitecţilor — un larg forum
re desfăşurată de arhitecţii încă de la început — marea menilor. a necesităţilor socie­ ţiei agricole, cu Intensifica­ Iată ce mari posibilităţi de nuri. să dăm posibilitate ce­ De asemenea, uniunea tre­ democratic al arhitecţilor din
noştri Cu tonte că de mul­ contribuţie pe care arhitecţii tăţii ; ea are menirea de a da rea întregii vieţi economice, economie există în acest do­ tăţeanului sâ-şl creeze un buie să conlucreze cu orga­ România, care, alături de în­
tă vreme s-a atras atenţia a­ şi proiectanţii au adus-o şi viaţă unor construcf1' care culturale şl sociale a satelor, meniu. Iată de ce, la proiec­ cadru de viaţă cit mai adec­ nizaţiile sindicale, de tine­ tregul popor, să contribuie la
supra necesităţii unei ampla­ o aduc la vasta operă con­ să asigure poporului condiţii sistematizarea rurală trebuie tarea unei uzine, trebuie să vat. cît mal plăcut. ret, de femei, cu alţi repre­ Înfăptuirea cu succes a ma­
sări cît mai raţionale a noi­ structivă ce se desfăşoară în de muncă şl de trai cît mai să contribuie la apropierea se pornească nu de la vise. Viaţa. activitatea practică zentanţi ai opiniei publice rilor sarcini trasate de Con­
lor construcţii In oraşe, se ţara noastră Dar scopul con­ bune. să îmbine în modul cel treptată a satului de oraş pe de la viziuni grandioase, ci de proiectare şi realizare a pentru a cunoaşte cît mal bi­ gresul al X-lea al partidului.
constată încă deficienţe în ferinţei dumneavoastră este, mai arr$r.,!os utilul cu fru­ calea ridicării generale a con­ de la necesitatea folosirii o- construcţiilor ridică în faţa ne cerinţele şi punctele de (Aplauze prelungite).
concepţia de sistematizare. cred. nu numai punerea în m osul Criteriul fundamental diţiilor de trai ale ţărănimii, ficiente a fiecărui leu, a fie­ arhitecţilor necesitatea de a vedere ale tuturor categorii­ De felul cum veţi dezbate
In cartiere noi. blocurile slnt evidenţă a lucrurilor bune, ci cane trebuie să stea în cen­ aje tuturor locuitorilor din cărui kg de ciment sau de fi în permanenţă la curent cu lor de oameni al muncii. Pro- problemele, de oamenii pe
fier-beton
dispersate uneori la întîmpla- şi a greşelilor şi orientărilor trul atenţiei tuturor celor ca­ mediul rural. Aceasta este o ’ Pînâ la urmă trebuie să vă tot ceea ce aduce nou, avan­ cedlnd astfel, Uniunea Arhi­ care îl veţi alege în condu­
re._ nu se mai încheagă în necorespurzătoare, pentru a re lucrează în domeniul ar­ condiţie esenţială a făuririi gindiţi că sînleţi nu numai sat experienţa modernă, de tecţilor va mijloci în mod e­ cerea uniunii depinde activi­
străzi şi bulevarde precis se putea contura astfel clar hitecturii este; utilitatea so­ unei societăţi armonios dez­ arhitecţi şi proiectanţi ci şi be­ a cunoaşte şi studia cuceriri­ ficient legătura arhitecţilor cu tatea viitoare. Noi dorim ca
cială a lucrărilor pe care le
conturate, într-o linie urba­ direcţiile dezvoltării de vii­ concepe s! le realizează. De voltate, care să ofere tuturor neficiari, proprietari ai tutu­ le arhitecturii mondiale, rea­ întreaga viaţă tumultuoasă a uniunea să aibă o conduce­
nistică clară O asemenea tor ale creaţiei arhitecturale altfel, pînâ la urină, valoa­ oamenilor muncii de la oraşe ror acestor bogăţii — fiecAre lizările cele mai valoroase de patriei noastre, cu cerinţele re activă, care să milite/e
sistematizare are, totodată, corespunzător nevoilor socie­ rea oricărei opere create de şi sale posibilităţi egale de a cetăţean este coproprietar a! pretutindeni. Aceasta face ne­ pe care le ridică evoluţia so­ pentru a realiza în practică
drept consecinţă risipa de tăţii noastre socialiste. mintea şl mîna omului este se bucura de binefacerile ci­ avuţiei naţionale — şi aveţi cesară dezvoltarea contacte­ cietăţii, va ÎAce ca munca marile snrcinl ale arhitectu­
teren. Procedeul de a păstra In legătură cu aceasta, cred determinată de măsura in ca­ vilizaţiei moderne, de condi­ obligaţia să vă preocupaţi, cn lor, a relaţiilor de colabora­ şl activitatea Întregului corp rii. să mobilizeze şi să anens-
între blocuri mari suprafeţe că se Impune să subliniem re satisface o necesitate a co­ ţii de viaţă materiale şl spi­ şl noi, de gospodărirea cît re cu arhitecţii şi proiectan­ de arhitecţi şl proiectanţi să câ eforturile tuturor arhitec­
de teren neioloslte nu numai deschis faptul că Uniunea munităţii umane, răspunde rituale optim« Aceasta este mal bună a mijloacelor mate­ ţii din străinătate, Inclu­ exprime în mod adecvat do­ ţilor.
că afectează negativ Imagi­ Arhitecţilor, conducerea sa cerinţelor vieţii, ale progresu­ o condiţie de bază a con­ riale şl financiare ale statu­ siv cooperarea Internaţională rinţele şi aspiraţiile Întregu­ Tocmai de aceea, să ale­
nea arhitecturală a cartieru­ nu au acţionat cu destulă ho- lui Arhitectura este, poate, strucţiei societăţii socialiste lui, pentru a oren cit mal pentru găsirea unor Roluţti lui po|x>r — beneficiarul ne­ geţi în conducerea uniunii pe
lui, a localităţii respective, tărlre pentru rezolvarea pro­ dintre toate artele, cea mal multilateral dezvoltate, a tre­ multe locuinţe, cît mal multe constructive şl arhitecturale mijlocit a tot ceea ce se cre­ cel mal buni dintre dumnea­
dar reduce densitatea con­ blemelor ce stau astăzi In fa­ legată de satisfacerea necesi­ cerii la făurirea comunismu­ spaţii de lucru pentru popu­ optime, pentru valorificarea ează astăzi In România so­ voastră — şl profesional şi
cit mal Intensă In practică a
strucţiilor de locuinţe, Îm­ ţa arhitecturii din Romănin. tăţilor omului. (VII aplauze). lui In România. (Aplauze pu­ laţie, pentru a contribui la experienţei mondiale. cialistă. politic — cetăţeni valoroşi ai
piedică satisfacerea In cele Totodată, o parte din neajun­ In noul cincinal, acţionînd ternice). prosperitatea patriei. Numai Este de înţeles că rezolva­ O condiţie fundamentală a patriei noastre, hotârîţi să
mai bune condiţii a nevoilor surile despre care am vorbit pe linia înfăptuirii politicii In ce priveşte construcţiile pe această cale vom putea rea problemelor tot mal com­ progresului arhitecturii româ­ facă totul pentra a contribui
de spaţiu locuibil în oraşele mal înainte se dAtoresc. cred. partidului de ridicare con­ economice, o atenţie deosebi­ creşte venitul naţional, vom plexe Izvorîte din cerinţele neşti, a creşterii capacităţii la construcţia socialismului
respective. şi concentrării exagerate a tinuă. susţinută a nivelului tă vor trebui 8A acorde arhi­ putea crea condiţii pentru ri­ programului măreţ pe care îl sale de a răspunde în condi­ şi comunismului în România,
Am mai avut ocazia să mă masei Arhitecţilor la centru, de trai material şl spiritual al tecţii şl proiectanţii sarcinii dicarea tot mal rapidă a bu­ avem de înfăptuit pune în ţii cît mal bune cerinţelor la înălţarea poporului nostru
refer şl cu alte prilejuri la în Capitală, faptului că des­ întregului popor, se prevede, ca noile obiective să asigure, năstării generale a poporului faţa Uniunii Arhitecţilor sar­ sporite pe care le pune dez­ pe culmile civilizaţiei şi pro­
nostru (VII aplauze).
tendinţele de gîgantomanie tul de puţini Arhitecţi şi pro­ cum am arătat, realizarea u­ prin modul în care sîint con­ cini şl răspunderi deosebit de voltarea generală a ţârii o gresului (Aplauze puternice).
manifestate In domeniul con­ iectanţi lucrează în judeţe, nul mare volum de construc­ cepute şl realizate, condiţii In legătură cu aceasta este mari. Uniunea trebuie să fie constituie creşterea preocupă­ Doresc să urez succes de­
strucţiilor Industriale, la acolo unde se desfăşoară în ţii social-culturale. Este ne­ cit mal bune de lucru pen­ necesar să Re asigure o cel mal înalt for obştesc de rii pentru perfecţionarea în- plin lucrărilor conferinţei,
tru muncitori, tehnicieni
şl
,.pasiunea" pentru edificii de practică, nemijlocit, munca cesar ca noile ansambluri de ingineri, ţlnînd seamă de ce­ strinsă colaborare între arhi­ dezbatere a acestor proble­ vâţâmîntului superior, pentru tuturor creatorilor din dome­
dimensiuni şi proporţii nejus­ de creaţie şi construcţie. De locuinţe ce se vor ridica tn rinţele organizării moderne a tecţi. constructori şl benefi­ me, să albă un rol activ !n legarea lui cit mai strlnsâ de niul arhitecturii, de la care
con­
acest
cincinal să fie astfel
ciarii direcţi al noilor
tificate de cerinţele funcţio­ asemeneA, nu toţi arhitecţii concepute Incit, prlntr-o Ju­ producţiei, ale protecţiei şl strucţii — muncitorii, Ingine­ elaborarea soluţiilor, a prin­ cerinţele practicii edificării poporul român aşteaptă noi
nale reale, de necesităţile urmăresc plnâ la capăt rea­ dicioasă amplasare a con­ securităţii muncii, de pre­ rii şl tehnicienii care urmea­ cipiilor de bază ale dezvoltă­ socialismului. In conformitate şi valoroase proiecte pentru
concrete ale activităţii pro­ lizarea proiectelor pe cAre le strucţiilor de Interes social- ocuparea constantă a parti­ ză să conducă procesul de rii arhitecturii noastre In cu hotârîrile partidului şl edificiile ce se înalţă pe tnt
ducţiei A existat şl mal e- concep, nu conlucrează sufi­ cultural. să se asigure satis­ dului şl statului nostru pen­ producţie tn unităţile respec­ concordanţă cu cerinţele ac­ guvernului privind perfecţio­ cuprinsul ţârii, nn aport şl
xistâ încă tendinţa de a «si­ cient cu constructorii, cu be­ facerea într-un grad sporit a tru uşurarea efortului fizic tive Tot ceea ce se proiec­ tuale şl de perspectivă ale so­ narea întregului nostru învâ- mai mare Ia ridicarea lumi­
gura clădirilor Industriale neficiarii în vederea adoptă­ cerinţelor şl exigenţelor cres- al celor ce muncesc. Trebuie tează şi se construieşte In do­ cietăţii noastre socialiste. In ţâmînt, trebuie să se pună un nosului edificiu al socialismu­
exterioare costisitoare, reali­ rii soluţiilor constructive ce­ cinde ale oamenilor muncii. ca şl pe această cale să asi­ meniul Industrial trebuie să cadrul uniunii trebuie să se mal mare accent pe dezvol­ lui pc pâmîntul României.
zate prin folosirea unor ma­ le mai eficiente. In acelaşi timp, noile ansam­ gurăm crearea unei ambianţe fie rezultatul cooperării aces­ organizeze In mod sistematic tarea activităţi1! practice a (Aplauze prelungite).
teriale scumpe, greu de pro­ Actuala conferinţă va tre­ bluri trebuie să ofere o Ima­ cît mai adecvate de lucru, să tor factori, sinteza gîndlrll şl schimburi largi de opinii, o Vă doresc dumneavoastră,
curat şl care nu sînt recla­ bui să definească limpede gine estetică atrăgătoare, ca­ contribuim la transformarea experienţe! lor comune. vie activitate de generaliza­ studenţilor. tuturor arhitecţilor şi proiec­
mate prin nimic de produc­ sarcinile ce stau azi în faţa re să îmbine în mod armo­ procesului de muncă — care. Este de înţeles că înfăptui­ re a practicii originale şi a încă de pe băncile şcolii, tanţilor. succese cît mai mari
ţie Asemenea orientări — în glndîrll şi creaţiei noastre ar­ nios linia simplă şi elegantă după cum se ştie, reprezintă rea importantului program de experienţei internaţionale, ca­ viitorii arhitecţi trebuie puşi In activitatea viitoare, multă
contradicţie de altfel cu hitecturale. pentru cristAliza­ a stilului modern, contem­ o necesitate socială — într-o construcţii ce nl-l propunem re să contribuie la defini­ în situaţia de a soluţiona pro­ sănătate şi fericire ! (Aplau­
practicile uzitate pe plan rea unei şcoli româneşti a- poran, cu frumuseţea plastică reală satisfacţie. în cadrul cincinalului actual, rea unei şcoli româneşti mo­ bleme de proiectare concretă ze puternice, prelungite).
Făurirea Partidului Comunist Român —■ ridicare pe o treaptă

superioară a luptei de eliberare socială şi naţională

Făurirea P.C.R. este rezul­ muncesc au dus la ascuţirea semnătate deosebită ; munci­ superioară, se dă un puternic nlştllor, acesta la Insufla for­ faţă de clasa muncitoare, fa­ partidul s-a ridicat pentru a- mo. cn urmare a politicii sale
tatul firesc al unui proces contradicţiilor sociale, la ri­ torii au tras învăţămintele avînt procesului de clarifica­ ţă şl încredere In victoria ţă de popor pârarca intereselor naţionale externe active de pace. de
istoric îndelungat, al Juptel dicarea maselor muncitoare cuvenite ; şl-au dat seama de re ideologică. politică a cauzei lor. Cînd asupra ţârii plutea pe­ ale ţârii, e mobilizat şi con­ colaborare cu toate ţările, se
de veacuri a poporului nostru la luptă pentru revendicări necesitatea unei activităţi i- mişcării muncitoreşti, dez­ Neşterse vor rămlne In Is­ ricolul fascismului, P.C.R. a dus masele la înfăptuirea ce adaugă marilor noastre vic­
pentru eliberarea socială şl economice, pentru drepturi şi deologlce mal intense în ve­ voltării conştiinţei de clasă a toria patriei noastre luptele dat semnalul de alarmă lup­ lui mai măreţ act din istoria torii. Realizîndu-se. sub con­
naţională. P.C.R. este conti­ libertăţi democratice Paralel derea pregătirii viitoarelor proletariatului şl celorlalte de clasă, conduse de P.C.R., tei împotriva acestui pericol, a României — insurecţia arma­ ducerea sa. independenta şi
nuatorul luptelor seculare ale cu luptele muncitorilor s-au lupte. Clasa muncitoare a mase muncitoare ale poporu­ în anii Ilegalităţii cum sînt depus o activitate susţinută tă victorioasă de la 23 Au­ suveranitatea ţârii, partidul
poporului român pentru li­ intensificat mişcările ţărăni­ ajuns la concluzia creării u­ lui'. cele din Bucureşti. Reşiţa, pentru unirea tuturor forţe­ gust 1944. comunist militează cu liolâ-
bertate, independenţă, o via­ mii lipsite de pâmînt, împo­ nul partid revoluţionar ca­ De la crearea sa. P.C.R. a Valea Mureşului, Lupenl 1929. lor progresiste, patriotice, Luiudu-şi destinele în pro­ rîre pentru apărarea Şi con­
ţă mai bună, luptă oare s-a vărată de condiţiile grele ale pabil sâ o conducă în lupta ridicat sus steagul luptei îm­ Grlviţa şi Valea Prahovei spre a bara drumul celor ca­ priile rriîini poporul nostru solidarea acestora, respingînd
ridicat pe o treaptă nouă o învoielilor agricole, mişcări potriva exploatării burghezo- 1933. Nivelul înalt de orga­ a urmat cu toată încrederea orice încercare de ştirbire a
pentru eliberarea socială
dată cu intrarea pe scena is­ care au culminat cu marea naţională. 9I re încercau să Instaureze în partidul comunist, sub a dreptului sacru al poporului
toriei a proletariatului din răscoală din 1907. moşlereştl, a stat în fruntea nizare. revendicările cu ca­ ţară regimul terorist cărui conducere s-a înfăptuit român de a-şi hotărî singur
România. Proletariatului din Urmările primului război actul revoluţionar al naţiona­ soarta.
ţara noaslrâ. care în a doua mondial, distrugerile provoca­ lizării principalelor mijloace Slâpîn pe destinele sale.
jumătate a secolului al XIX- te. înrăutăţirea situaţiei ma­ de producţie, s-a trecut la încrezător in viitorul lot tuni
lea sc afirmă ca o foi ţâ socia­ teriale a celor ce muncesc, dezvoltarea planificată a e- luminos al patriei, poporul
lă puternică. înaintată, Ii reve­ agravArea crizei regimului Cinci decenii sub steagul atotbiruitor al marxism-leninismului I cnnomiei Călăuzi ndu-se du­ român inlimpinâ aniversarea
nea sarcina istorică de a burghozo-mosieresc nu dat pă adevărurile învăţăturii a 50 dc ani de la crearea
duce societatea înainte, de a naştere unui puternic avlnt ............. 353 PIB 1 I■ ■ I — J M IillilH lilP IW IIIIH m W lW — — — 1 * marxist-leniniste. apliclndu-le Partidului Comunist Român
continua, la un nivel supe­ revoluţionar în România, a- in mod creator Ia condiţiile cu liolârîrca fermă de a ob­
rior. lupta pentru eliberarea vînt Influenţat şl de victoria Profundul patriotism de­ specifice ale României. P.C.R. ţine noi succese în toate do­
socială si naţională. Marii Revoluţii Socialiste din In focul puternicelor bătă­ luptei pentru libertatea po­ racter politic pronunţat, com­ monstrat de P.C.R tn timpul a militat pentru industriali­ meniile construcţiei socialis­
porului sl a patriei. Prin ţe­
bativitatea. conştiinţa înaltă
lii sociale din anii ce au ur­
Istoria stă mărturie forţei Octombrie în Rusia. Momen­ mat primului război mondial lurile sale s-a impus ca u­ dobîndile cu prilejul acestor luplei contra pericolului fas­ zarea tării, transformarea so­ te. dc a-şi îndeplini şi de­
şi capacităţii clasei munci­ tul cel mai important al lup­ s-a făurit Partidul Comunist nicul partid a cărui activita­ lupte se datoresc faptului că cist. contra dictaturii mi- cialistă a agriculturii. înfăp­ păşi angajamentele luate în
toare din România de a con­ telor revoluţionare din Anii Român, sub a cânii conduce­ te este Indisolubil legată de ele s-au desfăşurat sub con­ litAro-fasciste şi a războiului tuirea unei profunde revolu­ cinstea măreţei sărbători. Po­
duce lupta întregului popor dc după primul război mon­ re lupta poporului nostru realizarea năzuinţelor vitale ducerea sa. in mod deosebit antisovietie, numeroşii comu­ ţii culturale, a condus popo­ porul nostru închină aceste
pentru înfăptuirea aspiraţi­ dial l-n constituit greva ge­ pentru eliberarea socială şi »de poporului. luplele revoluţionare din Lu- nişti care şi-au jertfit viaţa rul pe drumul luminos al so­ realizări în semn de profun­
ilor sale. Dezvoltarea mişcă­ nerală din octombrie 1920. ca­ naţională s-a ridiCAt pe o peni 1929 şi Griviţa 1933 au pentru cauza eliberării so­ cialismului Roadele traduce­ dă recunoştinţă drept oma­
rii muncitoreşti, unirea ei ru re a zguduit temeliile orin- treaptă superioară Aşa cum Vâzînd în partidul comu­ demonstrat treapta superioară dale si naţionale au fost fac­ rii in lni.il a acestei politici giu. iubitului Său conducător
mişcarea socialistă, râspîndi- duîrii burgliezo-moşicreşti, a sublinia tovarăşul N’ îcolae nist un real pericol pentru la care s-a ridicat lupta cla­ torii determinanţi care au sînt evidente. — partidul comunist — cub
rra largă a ideilor marxiste demonstrat combativitatea re­ Ceauşcscu • „Crearea Parti­ exislcnţa lor. clasele exploa­ sei muncitoare din România contribuit la creşterea presti­ Privind aceste realizări is­ a cărui îndrumare şi-a văzut
a i condus la creşterea con­ voluţionară a proletariatului dului Comunist, detaşamen­ tatoare l-au ¡legalizat în anul Aceste lupte au avui un pu­ giului în rîndul maselor. Par­ torice. urmărind noile preve­ îndeplinite năzuinţele dc li­
ştiinţei dc clasă a proletaria­ român, fiind cea mai cuprin­ tul de avangardă al fînsci 1924 Condiţiile grele ale ac­ ternic ecou internaţional, fi­ tidul comunist, exponent al deri cuprinse în cincinalul ca­ berii Ic socială ş t naţională,
tului. la crearea P.S.D.M.R.. zătoare şi puternică ridicare muncitoare pe baz.a ideolo­ tivităţii ulterioare, teroarea şi ind apreciate ca deosebit de voinţei întregului popor, a ic a început, no dăm seama de ridicare a României pe
prigoana slibatieâ dezlănţui­
I«i dezvoltarea sindicalelor gici marxist-leniniste. a con­ o dala in plus de fanlul că
In luptă a muncitorimii din te împotriva sa n-au reuşii însemnate plin modul de or­ mililat neobosit pentru uni­ P r R şi-n îndeplinit şi îşi culmile civilizaţiei si pro­
De/. \ o) ta rea capitalismului, stitui! un moment de cea mai să rupă partidul dc mase. să-l
aservirea economică şi poli­ România. Deşi nu a dus marc importantă în istoria abnlă dc la luptă, in momen­ ganizare. dirz.cn ie. arălind rea forlclor democratice şi îndenlîneştc înalta misiune gresului conlinuu.
tică a României de către ma­ Ia satisfacerea revendicărilor proletariatului din România. tele cele mai grele, oamenii tolodalâ lumii întregi că nici patriotice, pentru apărarea in­ istorică încredinţată de popor POM7II.IU UNGUR
rile slute capitaliste, intensi­ clasei muncitoare, greva ge­ Prin aceasta lupta revoluţio­ muncii din România erau îm­ o forţă nu poale împiedica pe dependenţei ţârii. Infrunlînd de a-I conduce ne drumul fe­ secretar ol Comitetului
ricii îi şi bunăstării, imensul
ficarea exploatării color ce nerală din 1920 a avut o în­ nară se ridică pe o treaptă bărbătaţi de cuvînlul comu- comunişti sâ-şl facă datoria teroarea cea mai cumplită. prestigiu al României în lu- orojeneic Petrilo al P.C.R.