Page 17 - Drumul_socialismului_1971_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U NIŢI-VÂ!
i 1

1
Prezente româneşti peste

$
hotare

Nota R.A.U. adresată

celor patru mari puteri

Luptele din Indochina

Val de frig în Europa

Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5 025 SIMBATA 6 MARTIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI

LA NO UA M INA LIV E ZE N I
Bogat program de acţiuni intîlnirea tovarăşului

ACCELERĂRI NECESARE m intimpinarea NICOLAE CEAUŞESCU

semicentenaru ui partidului

LA DESCHIDEREA DRUMURILOR din oraşul Orâştie se străduiesc să cuprindă în sfera lor cu creatori din domeniul
In această perioadă organele şi organizaţiile de partid
de preocupări o serie tot mai largă de probleme, să-şi
axeze mai bine munca politico-educativâ pe obiectivele
producţiei, ale realizării sarcinilor in toate domeniile de
SPRE NOILE CIMPURI CARBONIEERE activitate. In acest cadru se inscrie organizarea simpozio­ cinematografiei
nului cu tema t|Noul cincinal - sarcină de onoare a
Congresului al X-lea” , în cadrul căruia ingineri şi eco­
nomişti de la fabrica chimică au prezentat in faţa mun­
citorilor trăsăturile definitorii ale sarcinilor actualului Vineri, 5 martie, a avut Geo Saizescu, regizor, Radu lor mai bune căi şl mijloace
Folosirea integrală a rezervelor interne şi organizarea superioară a muncii plan cincinal şi planului pe 1971. Gabrea. regizor, Jean Geor- pentru lichidarea acestora. Ei
la noua mină Livezeni impun : loc, la sediul Comiteului Cen­
Momente deosebite din activitatea P.C.R,, cit şi prin­ tral al Partidului Comunist gescu, regizor, au subliniat au exprimat totodată ho-
© REDUCEREA TIMPILOR NEPRODUCTIVI IN FAVOAREA TIMPULUI DES­ cipiile care stau la baza politicii externe a partidului şi Român, întîlnlrea de lucru a realizările cinematografiei ro­ târîrea fermă de a-şi închina
TINAT PRODUCŢIEI ; statului nostru au fost evidenţiate cu prilejul desfăşurării tovarăşului Nicolae Ceauşescu mâneşti, sarcinile sale în e­ toate forţele. întreaga capaci­
o © APROVIZIONAREA RITMICA A TUTUROR LOCURILOR DE MUNCA • simpozioanelor : „50 de ani de la crearea P.C.R." şi cu creatori din domeniul ci­ ducarea patriotică, socialistă, tate creatoare realizării unor
„Politica externă a partidului şî statului nostru", la care nematografiei. La intîlnire a a cetăţenilor, prin abordarea opere cinematografice care
© UTILIZAREA CORESPUNZĂTOARE A PARCULUI DE MAŞINI Şl UTILAJE. unor teme care să oglindeas­ să fie la înălţimea marilor
au participat un mare număr de oameni ai muncii. participat tovarăşul Dumitru
Popescu. Au fost- prezenţi că munca şi realizările popo­ sarcini puse de partid, a exi­
. - . ☆
Primul an al actualului reducerea cheltuielilor mate­ potabilă şl Industrială a lu­ Pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii in domeniul scenarişti, regizori, actori, o­ rului român, sub conducerea genţelor mereu crescînde ale
cincinal înseamnă, pentru co­ riale de producţie. S-a avut crărilor miniere care vor fi muncii de propagandă s-a organizat un schimb de ex­ peratori, critici de film, re­ partidului, trecutul său de oamenilor muncii.
lectivul Exploatării miniere în primul rînd în vedere ac­ atacate în cursul acestui an. perienţă la care au participat comisiile de propagandă, prezentanţi ai studiourilor luptă. viata şî preocupările In încheierea întîlnirii de
Livezeni, perioada în care tivitatea nesatisfâcâtoare din In conformitate cu normati­ invoţâmint şi cultură de la cele patru comitete de partid cinematografice, ai Centrului constructorilor socialismului. lucru, a luat cuvîntul tovară­
vor fi finalizate o mare par­ anii precedenţi clnd pentru vele de protecţia muncii va - din cadrul F.C, Orăştie, Vidra, l.l.L. şi I.A.S. - cu National al Cinematografiei, In acelaşi timp. vorbitorii şul Nicolae Ceauşescu. Cu­
te din lucrările de deschide­ o bună parte a lucrărilor au trebui ca permanent să ne o- care prilej s-au dezbătut probleme legate de eficienţa ai Direcţiei reţelei cinemato­ au analizat cu înaltă respon­ vântarea secretarului general
re şi pregătire ale noului fost necesare investiţii supli­ cupâm de problema asigură­ muncii pe linia învăţămintului de parlid, agitaţiei vi­ grafice şi difuzării filmului, sabilitate propria muncă, au al partidului a fost urmărită
cîmp minier, astfel ca înce- mentare de reconstrucţie şi rii cu echipamentul necesar zuale, educaţiei politico.ideologice şi social-culturale in membri ai conducerii Comi­ adresat critici conducerii cine­ cu viu interes, primită cu
pînd cu primele zile ale anu­ amenajare. Trecerea prin zo­ a tuturor angajaţilor noştri. rindul membrilor de partid şi al celorlalţi oameni ai tetului de Stat pentru Cultu­ matografiei pentru lipsurile unanimă aprobare de toti
lui 1972 noua mină Livezeni ne puternic tectonizate, cu înfăptuirea întocmai şi în muncii. In cadrul acestui schimb de experienţă, comi­ ră şi Artă. şi neajunsurile care mai dăi­ participanţii, fiind subliniată
să treacă efectiv la extracţia viituri mari de apă, a impus timpul optim stabilit a pro­ tetul de partid al F.C.O. a invitat comisiile de propa­ Inscriindu-se în practica nuie, formulînd propuneri în repetate rîndurl cu vii şi
de cărbune. aplicarea în continuare a u­ gramului de deschidere şl gandă amintite pentru data de 15 aprilie a.c. să facă curentă a conducerii partidu­ menite să ducă la găsirea ce­ puternice aplauze.
La lucrările de deschidere nor tehnologii moderne de pregătire impune in continua­ o vizită la această întreprindere pentru a vedea la faţa lui şi statului, a secretarului
şi pregătire ale noii mine se săpare, betonare care vor re o mobilizare susţinută din locului cum este organizată agitaţia vizuală (gazetele general al partidului de a
purta un dialog permanent,
lucrează de aproape doi ani, permite realizarea unor lu­ partea întregului colectiv al de perete şi satirice), care este eficienţa muncii politico- direct, cu toate categoriile de încheierea celei de-a III-a
timp în care atît în subteran crări de bună calitate. ' exploatării. Măsurile preco­ ideologice şi de propagandă in realizarea sarcinilor de
cit şi la suprafaţă s-a dat o — Numai printr-o repara­ nizate sînt desigur bineveni­ producţie. oameni ai muncii, de a se
luptă dîrzâ, perseverentă, re şi întreţinere în strictă co­ te. dar finalizarea lor practi­ consulta asupra problemelor
pentru încadrarea lucrărilor relare cu graficele stabilite a că cere atît din partea comi­ ^ . actuale Şi de perspectivă din Conferinţe a Uniunii
O atenţie deosebită s-a acordat tineretului. Sâptămînal
in graficele stabilite. Au fost utilajelor din dotare — ne re­ tetului de direcţie al mine! au fost organizate seri instructiv-educative, in cadrul că­ diferite domenii de activita­
luni de zile cînd la principa­ lata ing. Nicolae Pâtruţ, me­ cit şi din partea Centralei te cu specialiştii, cu cadrele
lele lucrări se înregistrau im­ canicul şef al minei — pu­ cărbunelui Petroşani o parti­ rora s-au prezentat expuneri ca : ,,Munca, o datorie de de răspundere, cu cei ce Arhitecţilor din R.S.R.
portante râmîneri în urmă, tem să obţinem pe viitor o cipare mai activă axată în onoare a fiecărui tînăr", „Comportarea la locul de muncă muncesc, intîlnirea de ieri a
care puneau sub semnul în­ creştere a indicelui de folo­ şi în societate", urmate de muzică şi dans. prilejuit o vie şl fructuoasă
trebării termenul de dare sire a acestora. De exemplu, principal pe o colaborare ☆ dezbatere de lucru. Vineri, s-au încheiat lucră­ Mincu", arh. Ion Fakelman
în exploatare Dar. la finele la Jocuri 1 e de muncă unde mal fructuoasă cu şan- In cadrul celor două cinematografe din oraş au fost In cuvintul lor Mircea Sîn- rile celei de-a III-a Conferin­ — Filiala din Timişoara a
cincinalului precedent. între­ sînt folosite maşinile de în­ tierul Trustului de con- prezentate filme dedicate'semicentenarului. Menţionăm limbreanu, director general al ţe a Uniunii Arhitecţilor din
Uniunii Arhitecţilor, ing. Oli­
gul colectiv de aici se pre­ cărcat. nu există o corelare strucţii şi montaje miniere, citeva dintre ele : „Străzile au amintiri", „Cartierul ve­ Centrului National al Cine­ Republica Socialistă Româ­ via Rusu, vicepreşedinte al
zenta’ cu "urr 'palmares deose­ directă între diferitele peri­ seliei", „Valurile Dunării", care tratează episoade din matografiei. .Mircea D.râgan, nia. Consiliului naţional al Ingi­
bit. oade ale unui ciclu, ceea ce care mai are încă importante ^ lupta in ilegalitate a P.C.R. De asemenea, au fost pre­ regizor, secretar general al Lucrările s-an desfăşurat
— In vederea pregătirii în face ca şi indicele de folosi­ restanţe în executarea dife­ zentate filme documentare privind vizita tovarăşului Asociaţiei Cineaştilor. Sergîu mb semnal Importantelor re­ nerilor şi tehnicienilor, arh.
bune condiţii a cîmpului mi­ re extensivă a maşinilor să ritelor obiective de care de­ Nicolae Ceauşescu in Franţa şi Austria, note de drum Nicolaescu, regizor, Costache Ştefan Macra — Filiala din
nier — ne spunea tovarăşul fie foarte scăzut. pinde în mod direct desfăşu­ din Africa *70. Ciubotaru, operator, Elisa­ comandări fâeote de tovară­ Tîrgovişte a Uniunii Arhitec­
Miion Rebedea, inginerul şef Enuntind aceste constatări, La nivelul oraşului au fost organizate două expoziţii, beta Bostan, regizoare, Dinu şul Nicolae Ceauşescu tn şe­ ţilor, arh. Andreiana Muşa-
al exploatării — este necesar mecanicul şef a] minei a pre­ rarea activităţii în bune con­ uno tratînd tema „Tricolorul românesc in arta populară" Cocea, regizor, Amza Pelea. dinţa de deschidere a con­ tescu-Eliat — Institutul de
să urgentăm execuţia lucră­ zentat şi unele măsuri preco­ diţii la noua mină Livezeni. şi a doua, cu lucrări de pictură ale membrilor cercului actor, Mircea Mureşan, regi­ ferinţei, cînd secretarul ge­ studii, cercetări şi proiectări
rilor de la puţul de aeraj nr. nizate de comitetul de direc­ de artă plastică din oraş. zor, Gheorghe Vitanidis, re­ neral al partidului a contu­ construcţii zootehnice, Ovi-
2 In acest scop vom mări vi­ ţie al minei pentru îmbună­ Ing. C. DUMITRU gizor, Savel Stiopul, regizor, rat ca claritate obiectivele de diu Maitec, vicepreşedinte al
tezele de avansare prin do­ tăţirea activităţii în acest mare Importanţă ce stau în Uniunii artiştilor plastici, arh.
tarea fiecărui loc de muncă sens. Se prevede organizarea r\ faţa arhitecţilor in această Rado Coloman — Institutul
cu încă o maşină de încărcat. lucrului pe bază de cîclogra- perioadă şi In perspectivă. judeţean de proiectare Mu­
Pentru încadrarea în grafic me şi grafice zilnice cu res­ Cu spirit de răspundere, cu reş, arh. Gheorghe Sâsâr-
competenţă, au fost abordate
a lucrărilor de execuţie dc la ponsabilităţi precise de urmă­ man, redactor la ziarul ..Scîn-
pulul principal, vom asigura rire a modului de ducere la multiple aspecte ale activită­ teia". arh. Hanrieta Dela-
toate condiţiile în vederea îndeplinire a fiecărei măsuri CINCINALUL 1966-1970 ţii arhitecţilor români, fâcîn- vrancea — Institutul jude­
obţinerii unor viteze de avan­ in parte. da-se numeroase propuneri ţean de proiectare Ilfov, ing.
sare de 35— 40 ml pe lună. Parole) cu activitatea di­ pentru perfecţionarea muncii Adrian Lupescu — Institutul
De altfel, angajamentul nos­ rect productivă a fost nece­ acestora şl a Uniunii Arhitec­ de studii şi proiectări pentru
tru este de a termina lucră­ sară întreprinderea unor ac­ ţilor. arhitectură, sistematizare şi
rile de săpare la acest obiec­ ţiuni menite să ducă )n îm­ In continuarea discuţiilor tipizare, arh. Dan Predcscu
de DEIVOlIAMA îl RITM RAPID A IMÂtilDlII SI CRIMI
tiv cu două luni înainte de bunătăţirea condiţiilor de lu­ pe marginea raportului, ao — Institutul de proiectări
termenul stabilit De aseme­ cru în subteran, a gradului luat cuvîntul i arh. bateş Eu- construcţii de maşini.
nea. prin organizarea unor de securitate la locurile sebie — Institutul judeţean In continuare, conferinţa a
brigăzi speciale de înaintare muncă, precum şi creşterea \ de proiectare Suceava, arh. aprobat tn unanimitate acti­
vom scurta timpul de execu­ nivelului calificării profesio­ \ Dan Georgescu — Institutul vitatea Comitetului de condu­
ţie în medie cu 25 de zile la nale a muncitorilor. l In raportul prezentat la Congresului al X-lea al parti­ de studii, cercetări şi proiec­ cere al Uniunii Arhitecţilor şi
săparea galeriilor de legătu­ — Deşi. în prezent, toate ? Congresul al X-lea al Parti- dului se concretizează într-o tări construcţii zootehnice, a Comisiei de cenzori. Au
ră între pulul de aeraj şi cel locurile de muncă au asigu­ \ dului Comunist Român, tova- evidentă creştere a numărului Roman Moldovan, vicepre­ fost aprobate propunerile pri­
auxiliar din partea estică. rate condiţiile de combatere ţ râşul Nicolae Ceauşescu defi- de instituţii de învâţâmînt şi şedinte al Academiei de Şti­ vind modificarea statutului
Un loc important în acti­ a prafului silicogen — ne l nea una din caracteristicile cultură, elevilor şi cadrelor inţe Sociale şi Politice, arh. Uniunii Arhitecţilor. Confe­
vitate;* acestui an îl vor avea spunea ing. Duţu Alboiu — 1 fundamentale ale dezvoltării didactice, beneficiarilor de Ion Novîţchi — Ministerul rinţa a adoptat o rezoluţie
măsurile menite să contri­ avem în vedere ca o dată cu ţ societăţii contemporane f „acru cultură şi totodată într-o con­ Farţelor Armate, prof. arh. cu privire la activitatea vii­
buie la îmbunătăţirea calită­ extinderea minei să asigurăm ţ ploarea fără precedent a cu­ tinuă ridicare calitativă, di­ Nicolae Porumbescu — Insti­ toare a uniunii.
ţii lucrărilor, precum şi la din timp alimentarea cu apă ' noaşterii, dezvoltarea vertigi- versificare a sistemului de tutul politehnic Iaşi, ing. Sil­ Prof. arh. Octav Doicescw
\ noasâ a tuturor ştiinţelor, a învâtâmînt, a modalităţilor de viu Opriş. adjunct al minis­
l volumului de date care oferă culturalizare a maselor. trului industriei materialelor a fost ales preşedinte de c-
' cheia înţelegerii fenomenelor Incepînd de la grădiniţe, al noare al Uniunii Arhitecţilor.
In pagina a ll-a 1 naturii, vieţii şi societăţii'’ . căror număr a crescut în 1970 de construcţii, arh. Vasile La ultimul punct de pe or­
I Tot aicj se arăta că „efortul la 156. toate formele de cu­ Mitrea — Filiala din Cluj a dinea de zi s-a trecut la ale­
i pentru însuşirea noilor cuce- prindere a copiilor, de instrui­ Uniunii Arhitecţilor, prof. arh. gerea prin vot secret a Co­
mitetului de conducere al U-
En d ezb atere pubiică 1 rin ale minţii omeneşti, pen- re şi educare au cunoscut o Aseanîo Damian, rectorul In­ nîtanîi Arhitecţilor şi a Co­
ţ tru ridicarea nivelului de pre- continuă evoluţie ascendentă.
t gâtire ştiinţifică şi de cultură La cele 1 712 săli de clasă pu­ stitutului de arhitectură „Ion misiei de cenzori.
l generală este astăzi una din se la dispoziţia învâtâmîntu­ Olimpiadele pe materii au constituit şi în acest an ade­
Măsuri privind îmbunătăţirea ^ mului înaintai, expresia ade­ în anul 1966 s-au adăugat pe vărate examene de verificare a cunoştinţelor acumulate de a mai interpretat melodia
\ trăsăturile distinctive ale o- lui de cultură generală pînâ
văratului spirit de civilizaţie. parcursul cincinalului Încă elevi în orele de curs, a mul (¡lateralei lor pregătiri. Imagi­ poloneză „Jur că nu". lui
Cunoscuta
piesă a
nea surprinsă de obiectivul aparatului de fotografiat este de­
activităţii sindicatelor, a comer­ \ Dacă aceasta este o necesita- 291. directivelor osebit de revelatoare în acest sens. \ Tcmistocle Popa „Măicuţa
l tc gen erai-umană, cu atît mal
Prin aplicarea
mea" a fost cintată de John
* pregnantă este rn Tn MOvgto* partidului de dezvoltare şi O'Hara (Scoţia), care a mai
ţului exterior şi a perfecţionă­ \ tea noastră. Comunismul este continuă îmbunătăţire a siste­ gineri ale Institutului de mi­ spectatori de film ai 5 900 000 l oferit şi melodia „Maria
cei
în
1970,
l doar chintesenţa cunoaşterii,
mului de învăţâmînt, sfîrşitul
anului j
i1 rodul marilor cuceriri ale şti- cincinalului a putut consem­ re din Petroşani şi Institutului 1970 sint doar citeva cifre re- 1 din Musical-ul West Seide
de subingineri din Hunedoa­
\ inţei şî culturii, rezultatul a­ na cuprinderea in anul şco­ ra. Vizînd optimizarea condi­ velatoare asupra avintului pe l Story" de L. Bernsteian.
rii profesionale a salariaţilor i cumulării şi sintetizării a tot lar 1970—1971 a tuturor copii­ ţiilor de viaţă şi de studiu ale care îl cunoaşte îndreptarea , Trimişii „Agcrpres", S. Lily Castel din Belgia a
d ce a creat mai de preţ mintea lor de la vîrsta de 6 ani şi elevilor, internatele şi-au spo­ spre cultură a locuitorilor ju- 1 Maximilian şi Tr. Catiti- interpretat apoi melodia
î omului". trecerea la generalizarea şco­ rit capacitatea în această pe­ deţului nostru. ) ccxcu, transmit: „Vîntul" de Alexandru Man-
ţ Treptele de vertiginos pro- lii de 10 ani In acest fel au rioadă cu încă 772 locuri. Şi Continua îmbogăţire a re- < Vineri, în cea de-a patra dy şi din repertoriul pro­
i greş economic străbătute de fost create condiţii optime amintind că anul şcolar 1970­ pertoriului şi genurilor abor- ’ zi a Concursului „Cerbul priu „Cînd soarele strălu­
J judeţul nostru ca de altfel de creşterii şi rmi accentuate a 1971 a înscris in cataloage nu­ date de cele peste 582 for- (| de aur" 1971, au evoluat pe ceşte
ţ întreaga tară, în cincinalul gradului de cultură al poporu­ maţii artistice de amatori, ^ scena Teatrului dramatic Ultima noastră concuren­
mele a peste 83 635 elevi, in­
I 1966—1970. sutele de mii de lui, ridicării la noi valori a struiţi de aproape 4 000 cadre 5 980 artişti amatori — * din Braşov, rcprezentîndu-şi tă, Corina Chiriac, deţină­
! tone de fontă, de otel. de la- şcolii româneşti contempora­ didactice, a^em una din ima­ peste 8 000 adâugîndu-i şi pe \ programul în faţa publicu­ toarea trofeului televiziunii
\ minate, miile de noi produse ne. Întregul tineret de vîrstâ ginile cele mai sugestive ale cei cuprinşi în formaţiile sin- i lui şi a juriului internaţio­ „Steaua fără nume", n in­
^ obţinute in această perioadă şcolară a putut fi cuprins — amploarei pe care o cunoaşte dicatelor — sînt din nou ci- ’ nal, ultimii opt concurenţi terpretat piesa lirică „Va
I cuprind în ele. alături de a- prin condiţiile materîal-didac- dezvoltarea învăţămintului pe fre definitorii pentru adevâ- ) Chemată prima la rampă, veni o clipa* de Paul Urmu-
1 cea măreaţă epopee a mun- tice deosebite create desfăşu­ meleagurile judeţului Hune­ rata efervescenţă artistică în- l Ann Louise Hannson (Su­ zescu şi cintecul lui Edmond
\ cîî, lumea mereu mai com- rării procesului instructiv-e- doara, atenţia acordată şcolii, registratâ în anii cincinalului j edia) a înscris un record Deda „Inimă, nu fi de pia­
i plexă. tot mai bogată, a cu- ducativ — în şcoală. acest principal „canal de di­ 1966—1970 de judeţul Hune- ] pentru compozitorul Ed­ tră“.
J noaşterii, a culturii, a învâţâ- Cincinalul încheiat n fuzare a ştiinţei şi culturii, de doara. ( mond Deda, ca fiind cea Trompetist, chitarist şi
\ mîntului. de-a 15-a interpretă din is­ pianist, Jerry Rix (Olanda)
marcat şi un alt însem­ îmbogăţire a minţii, de mode­ In spatele cifrelor, o dată cu ( şi-a ales ca melodie româ­
ţ O cifră : 91 651 000 lei chel- nat succes al învăţămintului lare a caracterelor şi formare realizările înregistrate în toa- * toria „Cerbului de aur" ca­
In
nească „Pentru nimic
{ tuili in cincinalul care a tre­ românesc : diversificarea, teh­ cetăţenească a tinerelor gene­ te domeniile, la tot pasul, ţ re a ales şlagărul acestuia, htme" de Mişu lancu, iar
i cut în judeţul Hunedoara pen- nicizarea, apropierea forme­ raţii". simţim rodul conducerii clar- i „Of, inimioară 1“. Cîntărca-
\ tru cultură (din care 14 683 000 lor instructiv-educative de Dar tot atît de binecunos­ văzătoare a partidului, în cin- ' f.a suedeză a oferit apoi pro­ din repertoriul propriu, me­
i doar în 1970) spune mult. A­ nevoile imediate, practice ale cută este puterea de influen­ stea aniversării căruia fiecare \ pria sa compoziţie intitula­ lodia „Tu nu eşti nimeni
’ rată grija permanentă a con- construcţiei noastre socialiste, ţare murală a omului, dc să­ succes va fi depăşit de un al- ţ tă „Muzica ce-mi place“ . Cu Lnrena Midi (Italia),
\ ducerii de partid şî de stat ale societăţii puternic indus­ dire in conştiinţă a unor prin­ tul şi mai semnificativ, fie- : In continuare. Olivia Mă­ care a interpretat piesa lui
l pentru continua ridicare a trializate, necesitînd un nu­ cipii superioare de viaţă — a care realizare va atrage du- ) lină (R.F. a Germaniei) a Florin Bogardn „Cum e
/ nivelului cultural al mase- măr tot mai mare de cadre artei şi literaturii, a culturii pâ sine o alta şi mai spectacu- \ cînlat melodia romănească oare" şi „Pagina 9“ din re­
\ lor, pentru situarea tării medii tehnice. specializate. în ansamblu. lonsâ. t „După noapte vine dc pertoriul propriu, s-au :n-
l noastre în rîndul statelor cu Astfel, şi în judeţul nostru a După cum se arăta şi la Cincinalul încheiat cu 1 Aurel Giroveanu şi in pri­ cheiat întrecerile din cadrul
(' un grad avansat de cultură. crescut în aceşti ani numărul Congresul o] X-lea al Parti­ cinste reprezintă un orna- l| mă audiţie „Spune-mi un­ actualului concurs „Cerbul
1 Punerea in viaţă a Direcţi- cadrelor didactice specializa- dului Comunist Român, „ţara giu şi totodată o garanţie ţ de" compusă iu mod spe­ dc aur“.
!ţ velor Congresului a) IX-lea al ^ au luai fiinţă noi forme noastră dispune în prezent de a viitorilor paşi fermi pe care cial pentru acest concurs In această a patra seară
’
i Partidului Comunist Român de învâţâmînt tehnic şi de o gamă largă de mijloace de învâtămînUil. cultura ca şi in- ) de către Paul Kuhn, care a Festivalului internaţional
' cu privire la planul de dez­ specializare postlicealâ. 5 li­ propagare a culturii, de con­ treaga viaţă social-economică l este şi membru in juriu. de muzică uşoară dc la Bra­
) voltare economico-socială a cee industriale cu 1 728 elevi diţii apreciabile pentru edu­ a României socialiste li vor , Cunoscătoare a muzicii u- şov, au oferit recitaluri
L României pe anii 1966—1970, şi 116 cadre didactice, un li­ caţia socialistă a poporului". străbate în continuare sub in- 1 joare româneşti, Slaioa Massicl, stea a muzicii u­
) aplicarea directivelor plena- ceu agricol şî un liceu econo­ drumnrea gloriosului nostru ţ Przybylska, s-n oprit la ve­ şoare spaniole, şi Sergio
\ rei Comitetului Central al Cele 311 cămine cultu­ partid. l chiul cinice satiric „Ionel, Endrigo, unul din idolii iu­
1 P.C.R din aprilie 1968, Legea mic, noi forme de învătămînt rale cineficate ale judeţului, lonelulc" dc Georqe Sbâr~
' învâtâmîntului, prevederile superior — secţiile de subin- cele 1 045 000 cărţi citite I. lASCU ’ cea, pc care l-a transformat bitorilor dc muzică uşoară
Muncitor reglîncl procesul de preparare a cărbunelui
insă într-o piesă dc Jazz. Ea din Italia.
______________________________________________________________________________________________ t