Page 18 - Drumul_socialismului_1971_03

2
DRUMUL SOCIALISMULUI » Nr. 5 025 • SIMBATA 6 MARTIE 1971

DEZBATERE PUBLICĂ

mmU

Masuri privind îm bunătăţirea

activităţii sindicatelor, a co­

Sînt în viaţa poporului nos­ uriaşei efervescenţe politice, tea afirmării voinţei poporu-
tru momente de densă trăi; care a cuprins milioane de rulul, au întărit continuu for­
re, care râmîn Înscrise în oameni, întregul popor, a maţiile patriotice de luptă,
cartea sa de aur, In conştiin­
merţului exterior şi a perfecţi.)- ţa generaţiilor. Un asemenea stat unitatea de acţiune a legăturile cu cadrele militare.
muncitoare,
clasei
Sub presiunea forţelor demo­
alianţa
luptelor
rmincltoreascâ-ţârâneascâ în­
moment l-a constituit instau­
cratice,
a valului
rarea primului guvern demo­ chegată In focul luptei pen­ populare. In decurs de cîte­
va luni au fost răsturnate
cratic, în martie 1945. tru eliberarea de sub jugul rînd pe rînd trei guverne cu
fascist, pentru dreptate socia­
La 6 martie 1945, poporul
V
fj
SLBfi
I I
i
■
B
&
narii profesionale a salariaţilor român, condns de partidul lă, alăturarea la şuvoiul re­ 6 martie a fost Instaurat pri­
majoritate reacţionară, iar la
voluţionar a intelectualităţii,
comunist, a acţionat ca fău­
legate de popor, unitatea tu­
ritor al propriei sale Istorii,
ţării.
exercitîndu-şi dreptul sâo — turor celor ce muncesc fără mul guvern cu adevărat de­
mocratic din istoria
drept sacru pentru orice po­ deosebire de naţionalitate, Victoria de Ia 6 Martie 1945
por — de a-şi decide singur înnănuncherea într-un front a fost astfel rodul voinţei
Termocentrala Mintia. In soarta. Victoria maselor popu­ unic a principalelor forţe ale şl luptei poporului; ea a
Forme organizatorice suple, Răspunderi majore şi camera de comandâ termică, lare la 6 martie a fost ema­ naţiunii. Acest front unic. constituit o strălucită expre­
operatorul Gheorghe Dumi-
trache supraveghează cu a ­ naţia uriaşulal şuvoi revolu­ care s-a transformat Intr-o sie a rolului maselor popu­
lare In făurirea propriei is­
forţă invincibilă a fost rodul
ţionar ce strîngea în albia
tenţie parametrii de funcţio­ sa toate Izvoarele de energie vastei activităţi politice, ide­ torii.
adecvate cerinţelor vieţii cointeresare sporită a pro nare ai turbogeneratorului pornite In întreaga ţarâ după ologice şi organizatorice des­ vern democratic, sub preşe­
Instaurarea primului gu­
nr. 1.
făşurate de Partidul Comu­
23
insurecţia armată de la
Foto : N. GHENA
August 1944 ; ea a fost crea­
ţia sutelor de mii de eroi nist Român. Aplicînd în mod dinţia eminentului om de stat
şi patriot Dr. Petru Groza,
Lărgirea participării repre­ şantierele. In momentul de care, la chemarea comunişti­ creator învăţătura marxist- a permis sporirea eforturilor
zentanţilor oamenilor mun­ faţă sînt două comitete sin­ lor, au luptat pe baricade şi leninistă, partidul a avut în României la înfrîngerea Ger­
cii În comitetele de direcţie dicale — unul la Deva care ducătorilor pentru export în pieţele oraşelor împotriva vedere la elaborarea politicii maniei hitlerîste, rezolvarea
şi consiliile de administra­ cuprinde salariaţii din şan­ Acţiuni susţinute moşierilor, pentru înfăptuirea sale realităţile ţârii, a apreci­ unei probleme Ia care de
ţie se impune ca o necesi­ tierele Deva, Brad, Orâştîe, reformei agrare, în ateliere at cu claritate stadiul ei de veacuri aspira ţărănimea —
tate obiectlvft. Prin aceasta Geoagiu, Iiia şi altul în Va­ în cîmp şl uzine, pe fronturile răz­ dezvoltare, forţele motrice a­ reforma agrară, a creat con­
se asigură participarea di­ lea Jiului care cuprinde sa­ Combinatul siderurgic Hu­ şurarea activităţii de ex­ boiului antihitlerist, Însufle­ le societăţii, stabilind obiec­ diţii pentru desăvîrşirea re­
rectă şl nemijlocită a mun­ lariaţii de la şantierele din nedoara deţine un loc im­ port alături de întreprinde­ şi în livadă ţiţi de acelaşi ţel i o ţară tive care răspundeau intere­ voluţiei democrat-populare şl
citorilor Ja conducerea şi această parte a judeţului. portant în angrenajul de co­ rile specializate. nouă, liberă. Omagiind aceas­ selor vitale ale poporului, ne­ trecerea la o etapă superioa­
administrarea Întreprinde­ Din comitetul de direcţie merţ exterior. In anul tre­ Din studiul proiectului de Trecerea la aplicarea a­ tă zi şi adînca el semnifica­ cesităţilor obiective ale etapei, ră — construcţia societăţii
rilor, în calitatea lor de face parte însă numai pre­ cut, de pildă, am vîndut pe lege colectivul nostru din cordului global cu plata in ţie, aducem prinosul nostru ale refacerii şi apoi progre­ socialiste.
proprietari ai mijloacelor şedintele comitetului sindi­ piaţa externă, în condiţiuni serviciul de import-export bani în cadrul C.A.P. Bo- fierbinte celor ce au făurit-o sului economic şi social. A- Astăzi, tn cel de-a) 2$-lea
de producţie şi de producă­ catului din Deva. Fiind or­ avantajoase, aproape 25 la consideră să facă unele pro­ şorod. în lumina măsurilor şi întregului drum istoric ce ceastâ politică clarvăzătoare, an de la acest important act
tori al bunurilor materiale, ganizat ta nivel de trust, sută din producţia de lami­ puneri. Astfel, socotim util adoptate de conducerea l-au deschis, pe care păşim axată pe cerinţele cele mal Istoric, în anul gloriosului
se creează posibilitatea par­ sindicatul ar putea sfi cu­ nate finite, aducîndu-ne un ca pentru cointeresarea în­ mai departe, neabătuţi, sub stringente, pe interesele vi­ semicentenar al partidului,
ticipării clasei muncitoare, noască cerinţele oamenilor substanţial aport la dezvol­ treprinderii exportatoare să i partidului cu privire Ia cîrmuirea înţeleaptă a Parti­ tale ale marii majorităţi a poporul nostru priveşte )
i îmbunătăţirea
organizării,
ţwin propunerile şi sugesti­ muncii din toate şantierele, tarea relaţiilor externe ale se acorde un procent de 40 ! planificării şi conducerii dului Comunist Român, spre populaţiei, constituie factorul mîndrie drumul parcurs i
ile reprezentanţilor săi, la propunerile acestora pe ca­ României, Ia sporirea veni­ la sută din fondurile valu­ viitorul visat şl năzuit atunci. ce a unit strîns în jurul făurirea vieţii sate noi şi ca
elaborarea de măsuri şi a­ re să le ridice în faţa co­ turilor valutare ale statului. tare realizate peste plan, i agriculturii, are un efect Rezultat al voinţei maselor, partidului cele mai largi ma­ o nestrămutată încredere vi­
! deosebit de favorabil asu-
Pentru actualul cincinal,
d oftare a de decizii cît mai mitetului de direcţie şl să sarcinile sînt de asemenea iar pentru pătrunderea pe I pra participării cooperato- guvernul instaurat la 6 mar­ se populare, care l-au urmat itorul prefigurat de Congre­
diversificarea
pieţe noi şl
(Jusăe şi eficace, măsuri şi militeze pentru înfăptuirea mobilizatoare atît din punct j rilor la muncă. Aceasta se tie constituia o participare fără şovăire în lupta revolu­ sul al X-lea a) P.C.R. Am
produselor oferite exportu­
decizii pe care este chema­ lor. In momentul de faţă de vedere cantitativ, cît şi lui să se prevadă stimulen­ ! reflectă şi in modul cum reprezentativă a tuturor par­ ţionară Partidul Comu­ încheiat în mod strălucit cel
tă aâ le traducă ea Însăşi cei din Valea Jiului sînt din punct de vedere al ri­ te valutare. La operaţiunile ; s au pregătit şi se desfă- tidelor şl organizaţiilor de­ nist Román a ştiut să sta­ mai bogat cincinal şi am pă­
tn viaţă în scopul ridică­ vitregiţi de această posibi­ dicării performanţelor cali­ de prospectare şl contracta­ j şoară lucrările agricole de mocratice la viaţa politică a bilească cele mal potrivite şit bine sub încercata con­
rii Întregii activităţi econo­ litate. tative. al competitivităţii şi re să fie antrenate în mod » sezon ţării, rolul precumpănitor în forme şl metode pentru a­ ducere a partidului la în­
mice şi sociale la nivelul Aş vrea să mă refer, în creşterii eficienţei expor­ permanent şi întreprinderi­ Pentru a asigura baze guvern avîndu-1 clasa mun­ tingerea obiectivelor propuse, făptuirea nnui măreţ program
sarclrullor pe care partidul cîteva cuvinte, la autono­ tului de metal. le furnizoare prin persona­ j trainice recoltei — ne-a citoare. Prin componenţă, pentru orientarea pe calea care va ridica ţara noastră
le pune în faţa Întregului mia sindicatului. în situaţia In acest context este un lul operativ care are ton- ; informat tovarăşul leronim platforma politică şi sarcini­ revoluţionară a eforturilor pe culmi înalte de civilizaţie
popor. actuală nu putem acţiona lucru temeinic Justificat ca genţă cu activitatea de ex­ j Grecu. primarul comunei le sale, guvernul de largă poporului de făurire a unei şi progres social. Atingerea
La nod, în comitetul de aşa cum o impun cerinţele proiectul de lege cu privire port-import. : — cooperatorii au transpor- concentrare democratică re­ vieţi noi. El a îmbinat ac­ acestui ţel îl garantează uni­
direcţie al Trustului jude­ vieţii şi situaţiile concrete la activitatea de comerţ ex­ Consider deosebit de o­ ! tat şi împrăştiat îngrăşă- prezenta o putere revoluţio- tivitatea reprezentanţilor for­ tatea Indestructibilă moral-
ţean de construcţii, din nu­ din fiecare colectiv. Tutela terior să suscite la maxi­ portun ca unităţile care co­ ! minte organice pe o su­ nar-democraticâ. El îşi pro­ politică a întregii naţiuni
mărul total de 17 membri măruntă din partea organe­ mum interesul nostru ca laborează la realizarea ex­ ! prefaţă de 90 de hectare, punea şl a realizat — aşa ţelor democratice din cadrul socialiste tn jurul partidului,
numai 4 stnt reprezentanţi lor sindicale superioare producători şi participanţi portului să fie dotate cu j iar în livadă, pe 127 ha, cum sublinia t o v a r ă ş u l guvernelor cu majoritate hărnicia, talentul şl dăruirea
ai muncitorilor care lucrea-N îngustează aria de ac­ efectivi la realizarea expor­ mijloacele tehnico-materiale i s-au executat lucrări de Nlcolae Ceauşescu — „insta­ reacţionară cu acţiunile de care caracterizează poporul
ză direct Sn producţie — tivitate a sindicatului de tului. Personal consider că adecvate pentru preluarea i defrişare a vegetaţiei ne­ urarea puterii populare şi masă care au dat posibilita- nostru.
doi de la şantierele din întreprindere, îngreunează proiectul de lege este foarte fondului de marfă. In felul ! folositoare, stropiri şi cu­ trecerea la înfăptuirea pro­
Deva şi doi de la şantierele desfăşurarea unei munci bine conceput deoarece pu­ acesta se vor putea respecta i râţiri Acţiunile respective gramului de transformări de­
din Valea .ţiului. Or. nu vii, directe cu oame­ ne în faţa furnizorilor în termenele contractuale, se j asigură obţinerea unor mocratice, revoluţionare, a
numai că numărul acestora nii. calitate de exportatori cer­ vor evjta degradarea pro­ ! sporuri substanţiale de societăţii româneşti". Evocarea unui moment important
este mic. dar colectivele u­ De asemenea, consider că cetarea pieţei externe cu duselor şi implicit penaliză­ î recoltă la culturile de La temelia forţei de neîn­
nor şantiere mai mari. cum este bine ca cea mai mare toate exigenţele ei. Prin a­ rile în devize. Am în vede­ j cîmp şi la fructe. vins a mişcări! populare, a în istoria poporului român
sînt cele din F.rad şi Cugir, ceasta se înţelege că unită­ re în acest sens lipsa spaţii­
nu au nici un reprezentant parte a fondurilor sindica­ ţile exportatoare sînt obli­ lor de depozitare din por­
tului de întreprindere, fon­
în comitenţi de direcţie. De duri care ae constituie din gate să-şi revizuiască con­ tul Constanţa. In cazul în Ieri seara, In sala „Arta”, un mare număr de
aceea consider şi eu că cepţia privind realizarea ex­ care „Navrom" Constanţa oameni ai muncii din municipiul Deva au pârtiei- n
căutînd cele mai
portului,
numărul muncitorilor repre­ cotizaţiile membrilor săi şi optime căi pentrii rezolva­ nu poate asigura suprafaţa Maeştri neîntrecuţi pat la simpozionul organizat de către Comitetul mue,
zentanţi în comitetele de alte activităţi, să fie lăsate de depozitare ar fi foarte e­ nicipal de partid şi Comitetul judeţean pentru cul­
direcţie trebuie să fie spo­ Ia dispoziţia acestora pen­ rea lui la un grad cit conomicos să se aloce fon­ tură şi artă. cu prilejul aniversării a 26 de ani de
duri de investiţii furnizoru­
eficient.
mai
întreprinde­
rit. tru a fi cheltuite în vederea rile exportatoare au posibi­ lui pentru construirea unui la instaurarea guvernului democratic-ret>oluţionar
prezidat de Dr. Petru Groza.
Activitatea trustului nos­ depozit care să permită lo­ ai artei populare
litatea de a cunoaşte direct
La simpozion a luat
parte tovarăşul Aurel Bulgă­
tru ae desfăşoară In întreg satisfacerii nevoilor sociale pulsul pieţii internaţionale, tizarea comenzilor pentru rea, secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al
Judeţul. Este bine ca şi co­ şi culturale ale salariaţilor. de a aplica măsuri şi me­ livrare. P.C.R.
mitetul sindicatului să fie tode eficiente pentru a pă­ Economist TEODOR IONESCU Deschiderea unei expoziţii ciocănel, iar catrinţa cu fir)
organizat la nivelul trus­ OCTAVIAN BANEASA trunde pe piaţa externă şi şef al serviciului de artă populară rămine de sau de la Romos, pădurencsc Vorbind despre acest moment hotărîtor al proce­
tului şi în componenţa sa preşedintele comitatului a vinde produsele, de a-şi fiecare dată un act educativ, in care predomină roşul şi sului de profunde transformări revoluţionare de­
import-export
să intre salariaţi din toate sindicatului construcţii Deva creşte cadre pentru desfâ- la C.S. Hunedoara de cunoaştere şi pioasă adu­ negrul sau de la Mărtineşti, clanşat de insurecţia armată din august 1944, tova­
Consiliului
răşul Sabin Boticiu, vicepreşedinte al
cere aminte. Este ceea ce nu­ pieptarul moţesc şi cel de la popular judeţean, a arătat că acest act istoric şi
mim un eveniment deosebit Orăştie, tindeele de culme de generator de istorie permite o retrospectivă a dru­
in viaţa culturală a localităţii la Vinerea, Bobîlna şi Orăş- mului străbătut de poporul nostru, sub conducerea
mai ales a acelei urbane. In tioara de Sus, desagii din Ro­ partidului comunist, pentru înlăturarea dominaţiei
Condiţie indispensabilă progresului gîndul te duce spre acea mi­ Cel mai viu interes îl stirneşte tăţii socialiste. Victoria obţinută de masele munci­
minutele tn care
o vizitezi,
mos şi traista de la Vaidei.
politice a clasei exploatatoare şi construirea socie­
cămaşa de mire din Vaidei,
rifică lume a satului in care
toare, conduse de Partidul Comunist Român, de la
ţi-ai purtat cindva paşii şi veche de peste ISO de ani. 6 Martie 1946 a fost rezultatul luptelor lor revolu­
spre care ţi-i mai îndrepţi şi Obiectele lucrate în lemn ţionare pentru lichidarea vechii puteri burghezo-
in toate domeniile vieţii sociale astăzi cu drag. Ii revezi pe şi ceramică sînt prezente in­ moşiereşti şi făurirea unei noi orînduiri sociale.
tr-un număr destul de însem­
bătrlnii îmbrăcaţi în haine al­
In expunerea „Aspecte ale contribuţiei Frontului
be de sărbătoare ieşind in u­
nat. Amintim aici cunoscutul
liţă in zilele de praznic pentru cart pentru ţinerea apei, fu­ Plugarilor la înfăptuirea acţiunilor iniţiate de P.C.R.
în primii ani ai revoluţiei populare". pro/, Maria
a se odihni sufleteşte, schim- sele de amici şi cutiile de Creţu, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru
Largai democratism al orîndulrii noastre socialiste, în mai pregnant noi modificări ale tehnologiilor de extracţie btnd o vorbă cu vecinii. Cită tutun din zona pădurenilor, cultură şi artă a subliniat faptul că, in întreaga sa
care masele largi de oameni ai muncii participă efectiv care să vizeze valorificarea iuturor elementelor utile pe de demnitate întruchipează a­ căucele legate cu lanţuri de activitate, organizaţia Frontul Plugarilor a urmat cu
la treburile ţării, îşi găseşte o nouă expresie în dezbaterea o parte, iar pe de altă parte creşterea randamentelor de ceşti oameni! Clte vorbe de lemn, furcile de tors incrus­ încredere cuvintul partidului comunist, s-a situat
publică a proiectelor de legi, cu scopul îmbogăţirii lor extracţie. Realizarea tuturor acestor deziderate presupune duh, cită înţelepciune dega­ tate, lingurile din munţii Se­ cu consecvenţă în rîndul forţelor sociale şi politice
prin sugestii şt propuneri izvorîte din practica producţiei, perfecţionarea metodelor de urmărire a proceselor prin In­ jă l Cît de deosebiţi ne apar! beşului, icoana sculptată in ale ţării interesate in progresul general al Româ­
a activităţii cotidiene. In acest context de consultare gene­ troducerea liniilor automatizate de dozare a reactivilor, In expoziţia deschisă la lemn de la Ceru Băcăinţ, niei. Totodată, expunerea a consemnat mărturii pri­
rală, unul dintre redactorii ziarului a avut o convorbire cu automatizarea controlului şi regjarea principalilor parametri Deva te întimpină, încă de la oalele, urcioarele şi strecură- vind contribuţia Frontului Plugarilor la acţiunea de
tovarăşul inginer Aurel Lâpuşcă, directorul general al Cen­ în uzina de preparare. Toate aceste obiectiva sînt azi doar intrare, cîteva însemne (o- torile din ceramică etc. Toa­ înjghebare a unui front popular antifascist, de înfăp­
tralei minereurilor neferoase Deva, pe marginea proiectului teme de cercetare nefinalizate încă. Realitatea însă le im­ biecte) care alcătuiesc în fond te vădesc o măiestrie neîn­ tuire a reformei agrare pe cale revoluţionară.
Legii privind perfecţionarea pregătirii profesionale a sa­ pune în mod obiectiv şi, In acelaşi timp, cere oameni cu trăsăturile unei vieţi ce arde trecută a creatorilor populari, Rememorînd actul de mare importanţă pentru
lariaţilor din unităţile socialiste de stat. înaltă calificare profesională. Acestei cerinţe îi răspunde la înalte temperaturi umane : care s-au aplecat cu migală evoluţia ulterioară a României, dr. docent Octavian
— Ca om al producţiei vfi rugăm tovarăşe director ge­ pe deplin proiectul noii Legi privind perfecţionarea pregă­ un ciubăr şi o ploscă — sim­ şi pasiune asupra ţesăturii, Floca a evocat figura luminoasă a celui ce a fost
neral să vă referiţi Ia modul în care prevederile proiectu­ tirii profesionale a salariaţilor pusă în dezbatere cu scopul boluri ale muncii, bogăţiei şi lemnului sau ceramicii dind Dr. Petru Groza, înflăcăratul patriot şi militant pro­
la iveală adevărate obiecte de
lui legii răspund cerinţelor activităţii productive. îmbunătăţirii ei pe baza experienţei din producţie plinătăţii oamenilor şi locu­ artă. gresist, a cărui întreagă activitate a fost pusă in
rilor ;
tulnicul — glasul so­
slujba cauzei poporului, a înfloririi României.
— In condiţiile progresului general al societăţii contem­ — Nu vreţi să materializaţi ideea referitoare Ia îmbună­ bru şi profund al munţilor ce M. BODEA
porane, tehnica a marcat un ritm deosebit, aş spune, chiar, tăţirea conţinutului legii prin supunerea ei discuţiei pu­ mai răsună şi in zilele noastre
alert. Tehnologii şl instalaţii care cu puţin timp în urmă blice ? aducind in simţiri urmaşilor
au fost noutate prestigioasă, azi sînt depăşite de altele care, — Aş vrea să mă refer la următorul aspect. Societatea evenimente memorabile sau
pe lîngâ faptul că asigură o eficienţă economică ridicată, investeşte mult în noile cadre care se pregătesc în şcoli începerea unor cunoscute ser­
de revărsarea plenară tn cin- Straşnic mai munceşte Aurel ăsta..
în parte eliberează forţa de muncă ce poate fi folosită Sn şi facultăţi. Dar absolvenţii nu sînt în prezent folositori bări cîmpeneşti; blta pentru
alte activităţi şi prin mecanizare complexă, prin automa­ producţiei decît după perioada de stagiu, perioadă în care, căluşari încrustată, amintind
tizare reduce simţitor efortul fizic. Cunoaşterea, stăpînirea de fapt, s-a repetat in altă formă, procesul de învăţâmînt.
şi utilizarea la capacitate a noilor tehnologii şi instalaţii Cred că absolvenţii ar putea intra Ia terminarea şcolariză­ tec şi joc. Privirile ţi se în­
implică în mod obiectiv necesitatea perfecţionării profesio­ rii direct în producţie, dacă in perioada de practică studen­ dreaptă apoi cu aceeaşi curi­
nale, recalificarea şi reciclarea cadrelor. ţii ar fi cointeresaţi material. Soluţia ar fi angajarea stu­ ozitate de cunoaştere, de a La făurirea sîrmel hune- văratul înţeles al cuvîntu- mă. Mai mult chiar, Igno­
__La ce concluzii v-a dus practica producţiei în ceea denţilor şi elevilor !n perioada de practică şi salarizarea lor cuprinde totul, spre minuna­ dorene Îş1 aduce contribu­ lui. După. sau înaintea pro­ rează sfaturile şi îndrumă­
ce priveşte „naşterea" unor noi meserii in minerit ? conform cu operaţiile pe care le efectuează. Pe de altă tele costume ţesute, iar cind ţia un colectiv harnic de gramului de muncă Sandu rile ce 1 se dau, fuînd aliu-
— „Naşterea” unor noi meserii nu este doar o figură de parte, ocuparea unor funcţii in producţie, după absolvire, ţesătura nu a reuşit să redea muncă, situat printre pri­ frecventează cursurile sera­ râ de şmecher.
— Care este cauza că lip­
stil, ci o realitate. Chiar dacă ne referim la minereul pro- prin concura, ar conduce la stimularea însuşirii materialu­ totul a fost folosită bogat şi mele din C.S.H. Amprenta le Ia profesională. seşti nemotivat de la servi­
priceperii şi hărniciei sale
...Kerekeş Sandor este şi
priu-zis, nici el nu mai este acelaşi cu cel de acum 15-20 lui predai, la cunoaşterea proceselor de producţie. Nepro- măiestru, cusătura, reprezen- se poate uşor descifra în el tînâr. fiind apreciat pen­
de ani. Şi în minele noastre minerul a fost înzestrat cu movarea concursului ar atrage după sine ocuparea unor tînd porturi din toate col­ exigenţa crescîndă faţă de tru modul exemplar cum îşi ciu 7
In loc de recunoaştere a
mijloace mecanice care sporesc eficienţa muncii, o fac mai funcţii inferioare, la nivelul pregătirii sale profesionale, în­ ţurile judeţului sau dinafara realizarea cantitativă şl ca­ îndeplineşte obligaţiile de greşelii, zîmbeşte cu un sar­
uşoară. Mînuirea şl întreţinerea lor implică cunoştinţe noi. tru cit dispune de o calificare obţinută în perioada de şco­ lui, spre lucrăturile (ciopli­ litativă a producţiei, precum serviciu. Preocupat de com­ casm forţat.
Azi multe dintre operaţiunile pe care le efectuau muncito­ larizare. Astfel, absolventul va fi mai util societăţii, dîn- turi, scobituri) în lemn, sau şl a celorlalţi indicatori e­ pletarea studiilor, de pro­ — N-am putut venî...
rii necalificaţi cad în sarcina mecanismelor. Munca va­ du-i-se posibilitatea să înveţe participînd activ în producţie spre ' vasele de ceramică, o­ conomid. Intr-un asemenea pria sa Instruire, îşi dă exa­ — Ai prea mulţi bnni şi
gonetarului de galerie e înlocuită de cea a mecanicului de şi nu să fie simplu spectator, fără răspundere personală. biectele de podoabă sau us­ climat de muncă perseve­ menele la fără frecvenţă, nu ştii ce să faci cu el ?
locomotivă. Iar vagonetarului de front îi ia tot mai mult lo­ Consider Justă o asemenea măsură. întrucît în perioada tensilele pentru bărbaţi rentă. de răspundere colec­ pentru completarea şcolii e­ — Tmi ajunge cît cîştig.
cul maşinistul, manipulatorul maşinii de încărcat. Vizînd de şcolarizare statul îi creează toate condiţiile necesare Ţesăturile au fără îndoială tivă şi individuală, noţiu­ lementare. nu-ml trebuie mai mult.
perspectiva, putem vorbi despre metodele chimice de ex­ însuşirii temeinice a cunoştinţelor, afirmării plenare a ap­ ponderea cea mai însemnată nea de disciplină capătă, - • — Dar acest om matur. în
în expoziţie. Le întilnim sub
ploatare — fără să fim cîtuşi de puţin utopici — metode titudinilor fiecărui om. forma feţei de masă din fără îndoială, un sens ma­ toată firea, a uitat că el nu
care vor da naştere operatorilor, aidoma celor din industria Convorbire consemnata de Căstău, plină de şiraguri in jor. concret, comensurabil. e singur, că de prezenţa sa
chimică. Tot în această ordine de idei se conturează tot S. POP culori v ii; costumelor de să- Disciplina înseamnă foar­ însemnări în procesul de producţie de­
lişteancă (cămaşă cusută cu te mult, începînd de Ia pre­ pinde şl salariul altora caro
zenţa obligatorie Ia ora şi nu-l vor îngădui la Infinit
locul de muncă, respectarea să le diminueze veniturile.
atribuţiilor de serviciu în Exemplele ar putea conti­ Fişa de pontaj a angaja­
mod conştient, pînfi la cele nua cu biografii şi preocu­ tului Barbuş Aurel pe luna
mal înalte cerinţe. I a şcoa­ pări asemănătoare, care vă­ Ianuarie, spre exemplu. ÎI
vizibile
desc transformări
la disciplinei şl bunei or­
Modernizarea unor centrale ganizări care s-a făcut sim­ de la o zi Ia alta, integrări recomandă cum nu se poate
mal clar ca pe un veritabil
ţită din plin !n cadrul aces­ şi adaptări fireşti la viaţa încurcâ-lume. 6 ore pierdu­
tui laminor au promovat cu şi tradiţiile acestui colectiv te cu înlîrzierî şi dormit în
telefonice din mediul rural succes majoritatea celor de prestigiu. Se pare însă timpul serviciului, o sanc­
ce lucrează aici, indiferent că. din păcate, mai există şi ţiune administrativă cu di­
de locul pe care-1 ocupă în excepţii — adevărate ciu­ minuarea salariului pentru
ierarhia producţiei. dăţenii. neexecutarea sarcinilor de
Lucrătorii şi specialiştii cru în baterie locală în ...Să ne oprim Ia întîmpla- Un exemplu de acest fel serviciu, două nemotivate.
baterie centrală.
Direcţiei judeţene de poş­ re asupra cîtorva muncitori ni-1 oferă finisatoru) Bar- Total, 22 de ore pierdute,
De asemenea, la aceste din sectorul ajustaj. care buş Aurel. Tn cele 4—5 luni
tă şi telecomunicaţii au centrate s-a dat în folo­ prestează muncă necalifico- de cînd lucrează în această plus greutăţile cauzate
schimbului prin indiscipli­
terminat lucrările de mo­ sinţă cile un circuit auto­ tâ Tatâ-I pe tînărul Rus secţie n-n depus nici cel na cronică.
dernizare a centralelor le mat cu Deva in scopul ur­ Alexandru — Sandu, cum mai mic efort pentru a li­ La toate acestea mal a­
1 se spune mal intim. Lu­
lefonice de la oficiile poş­ gentării şi linei mai rapide crează de doi ani aici si chida cu indisciplina. 7n dăugăm si faptul că părinţii
săi. bătrînî aşteaptă să fie
fiecare lună face absenţe
tale din comunele Dobra. deserviri a populaţiei in încă foarte bine, cunoscînd nemotivate. întîrzle sistema­ ajutaţi de fiul lor care. zi-
11ia şi Hrănişea. fiind tre­ efectuarea convorbirilor te­ şi executînd cu pasiune ton­ tic de la servîrîn. se eschi­ ce-se. munceşte.
cute de la sistemul de lu- lefonice. ta operaţiile cerute de spe­ vează de la îndeplinirea a- Straşnic mai munceşte
înălţimile Hunedoarei... cificul muncii Punctual, tributiilor de serviciu, ceea Aurel ăsta I...
modest, disciplinat în ade­ re l-a adus o proastă fai­ E. FAGUREL