Page 2 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 2
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5021 O MARŢI 2 MARTIE 1971
RITM, CALITATE Şl EFICIEN OMAGIU PARTIDULUI“
»»
Mare a făcut iarăşi dovada
ŢA PE ŞANTIERELE TRUS fUtmore din pag. 1J calităţilor sale de rapsod £ are pădureneşti C. DEVEANU
popular, interpretind la cim-
PASIUNE ŞI DĂRUIRE PENTRU
Mare şi bineînţeles dansato CÎNTEC ŞI DANS
rii din Bătrina,
TULUI DE CONSTRUCŢII gustată de şmblic a produs-o Ne îndreptăm cu poţi re premiului II la Festli>alul ju
Dăbtca
şi
Ilia. O apariţie foarte mult
9 grupul.• folcloric aparţinind pezi spre finala fazei judeţe deţean, au incintat din nou
căminului cultural din Godi- ne a Concursului al X-lea al publicul prin frumuseţea pon
Adunarea generală a repre necesitatea urgentării primirii lucrului In 2-3 schimburi în neşti-Zam, iar dintre grupu formaţiilor artistice de ama turilor, elasticitatea mişcări
zentanţilor salariaţilor Trus documentaţiilor rămase res poligoanele de la Deva şl Li- rile vocale s-a detaşat cel tori — „Omagiu partiduluim lor, prin corectitudinea in
tului de construcţii Deva a tante, asigurarea amplasa vezenl, precum şl pe şantie din Crlstur. — şi un lucru se impune cu terpretativă. Ei rdmfn fără
oferit un bun prilej de ana mentelor şi a deschiderii fi rele de montaj. Partea cea mai substanţia certitudine i folclorul şi mu îndoială una dintre cele mai
zica uşoară in interpretarea
liză critică a activităţii des nanţării. De asemenea, s-au stabilit lă din program au consti bune formaţii din judeţ. O
făşurate pe parcursul anului Aprovizionarea a constituit măsuri pentru creşterea Indi tuit-o soliştii. Au fost mulţi artiştilor amatori au reuşit prezenţă scenică plăcută au
să ciştige cu adevărat publi
1970, un cadru propice de una din problemele cele mal cilor de utilizare Intensivă şi fiecare apariţie a reprezen cul, atrăgtndu-I in mare nu constituit-o trioul de dansa
tori şi formaţia mare de pe
dezbatere largă a probleme discutate. Majoritatea vorbi şl extensivă a maşinilor şl tat, fireşte, un succes perso măr in sălile de spectacole. rechi ale aceluiaşi cdmin. Fe
nal al artistului. O remarcăm
lor majore pe care le ridică torilor au arătat că atlt In utilajelor prin folosirea lor din nou pe Ana Dehelean din Dovadă concludentă — faza cioreasca şi Invtrtita de pe
realizarea sarcinilor de plan 1970 dt şl la Începutul aces la întreaga capacitate, acti Hărău („Cucuie cucuţule”), desfăşurată duminică la Orăş- Mureş eint, in execuţia lor,
pe acest an, a dovedit pu tui an, aprovizionarea cu ma vizarea întregului parc, extin Virginica $taier din Veţel tie, unde s-au prezentat fn dansuri deosebit de spectacu
terea de afirmare deplină a teriale nu corespunde rltmu- derea numărului de schim („Pleacă oile la munte"). Ana întrecere solişti vocali şi in loase. Intr-o manieră apro
Iniţiativei şl spiritului de răs buri. In ultimii ani a crescut Rokai, simpatica interpretă a strumentişti, formaţii de dan piată au evoluat dansatorii
pundere a muncitorilor, teh valoarea fondurilor fixe dar unor melodii populare ma suri, de muzică populară şi Casei de cultură din Orăştie
nicienilor, maiştrilor şl Ingi această creştere nu i^a re ghiare din Cristur, Aurel Cio- uşoară, aparţinind căminelor care, din păcate, de această
nerilor. Adunări generale simţit In suficientă măsură sa din llia („Dorule de unde culturale din Geoagiu, Romos, dată, ni s-au părut cam timo
Din dorinţa fermă de a şl In sporirea volumului de Aspect exterior al Fabricii de aglomerare nr. 2 din cadrul viin), duetul vocal, compus Beriu, Costeştl-Deal şi casei raţi.
ridica activitatea de conatruc- producţie. Vorbitorii au cri Combinatului slderorglc Hunedoara. din Litcia Tomoaie şi Mino- de cultură din localitate. Inedită a fost apariţia pe
ţii-montaj Ia un nivel canti aie salariaţilor ticat faptul că există tncă Foto i N. GHENA dora Marinca din Roşcani, iar Cu acest prilej, căluşarii scenă a formaţiei de dansuri
tativ şl calitativ auperior a- utilaje şl materiale In valoare Covan Cosma din Muncelu din Geoagiu, ciştlgători ai populare germane a că
nllor trecuţi, atlt darea de de milioane de lei scoase din minului cultural din Ro
seamă prezentată da directo circuitul productiv. 6« acţio mos, care ne-a „vorbit" in
rul trustului, tovarăşul lng. lui de execuţie şl nld din nează încă timid pentru pro modul cel mat expresiv, prin
Alexandru Lagojan cit şl punct de vedere al calităţii movarea unor eoluţll tehnice Dotarea grupului de la studiul conţine ctteva sute colectivului, le-a prezentat că producţia este Urmărită intermediul paşilor şt al fi-
discuţiile ce au avut loc au materialelor. In acest sens, modeme In procesul de con minoare al Combinatului si de pagini încărcate cu cifre la prima sesiune ştiinţifică după criterii diverse. Pen gurilor, despre particularită
purtat amprenta unei analize se Impune definitivarea cit strucţll-montaj care să con derurgic din Hunedoara cu şi scheme matematice în a tineretului din metalurgie tru a fl capabil $ă recunoas ţile şt frumuseţea dansului
aprofundata şl realiste, In mal urgentă a planului de ducă la înlocuirea şl reduce instalaţii electronice de ma tocmite pe parcursul cltorva care s-a ţinut intre 4—7 fe că informaţiile care i se german, ta fel cum grupul
urma căreia §-au Identificat aprovizionare cu materiale, re capacitate a deschis po luni de trudă şl căutări. bruarie la Bucureşti. Lucra dau, calculatorul trebuie să vocal ne-a oferit clipe deose
Importante rezerva Interne. prefabricate, utilaje, aparata rea consumurilor de materia sibilităţi largi de utilizare Matematicianul Mircea Tri- rea s-a bucurat de un real le primească sub o formă bite in compania dnteculut
Pentru noi 1971, trebuia să re, la nivelul necesarului, le, Iar In ceea ce priveşte a calculului electronic in fu ne explică detaliat sco interes, fiind, in final, pre accesibilă. Lucrarea de faţă popular german. Slab s-a
constituie anul salturilor ca contractarea lor cu furnizorii gospodărirea materialelor ri conducerea proceselor teh pul şl importanţa problemei miată. işi propune tocmai desco prezentat grupul vocal al că
litative ale tuturor sectoarelor tn deplină concordanţă cu rit sipa este încă mare. nologice şi gestiunii econo aflate pe masa de lucru a Un alt colectiv se strădu perirea acestei „forme acce minului din Beriu, care nu
de activitate — arăta Ingi mul de execuţie de pe şantier Telul In care constructorii mice. In cei ciţiva ani de colectivului: ieşte să pună la punct evi sibile", elaborarea codului şi-a justificat calificarea in
nerul Hertel Carol, şeful şl întărirea exigenţei la re de pa şantierele trustului au activitate colectivul centru — Utilizlnd metoda simu denţa producţiei de lamina care să reprezinte fiecare faza judeţeană a concursului.
şantierului nr. 2 Deva. Am cepţia din depozite. analizat şl dezbătut multiple lui de calcul a întreprins lării numerice, se vor putea te la secţia bluming-lami- marcă de oţel. Orchestra de muzică popu
!n vedere In primul rlnd ac In anul 1971, pe şantierele le aspect« ale activităţii lor studii şi cercetări vaste care — Cu ajutorul calculato lară a Casei de cultură din
celerarea vitezelor de execu truştulul de conştrucţll pro lasă să se tn-trevadâ că la s-au soldat cu descoperirea rului, ne spunea fizicianul Orăştie rămine aceeaşi for
ţia prin mecanizarea şl in cesul de Industrializare a lu toate locarlle de muncă In unor noi domenii de aplica Oliver Suclu, responsabilul maţie constant bună, pe care
dustrializarea proceselor de acest prim an al cincinalului bilitate a calculului tn pro colectivului, prelucrăm au dirijorul Tudorică Munteanu
construcţll-montaj, creşterea crărilor trebuie să polarizeze ie va Înregistra un ritm ac ducţie. Demnă de relevat, INTELIGENŢE tomat datele pe care le fl o pregăteşte şi conduce cu
preocupările tuturor cadrelor
la Indemină, sporind
uent
productivităţii mundl, ridica celerat de execuţie, calitate tn această privinţă, este ino succes de mat mulţi ani, In
rea calităţii lucrărilor, îmbu tehnice. S-a Insistat In mod şi eficienţă economică. Din vaţia unul grup de specia substanţial operativitatea fn acompaniamentul ei au evo
luarea deciziilor. O serie de
nătăţirea aprovizionării, redu deosebit pentru prefabrlcarea cuvîntul participanţilor e-a lişti locali care, adapttnd şt cadre tehnice sînt degreva luat ctteva interprete bune.
cerea cheltuielilor de produc unor elemente de construcţii putut desprinde dorinţa vie perfecţionind instalaţia e te astfel de munca de ruti S-au remarcat in mod deose
ţie prin gospodărirea rigu prevăzute fn proiecte oa mo de • depune eforturi înzecite lectronică au folosit-o pentru ÍN CONCURENŢĂ nă şi orientate spre activi bit Rodica OpHţa ţi Oeor-
roasă a materialelor şl altele. nolite, organizarea unul ate pentru realizarea exemplară prima dată fn ţară, la opti tatea de concepţie. Lucrarea geta Volcu.
mizarea tăierii ţaglelor, e-
Realizarea aceator deziderate lier pentru prefabrlcarea e a sarcinilor de plan şl a an conomlsindu-se anual, pe a este terminată in ceea ce Fluieraşii din Costeştl-Deal,
Impune In primul rînd a îm lementelor de Instalaţii, exe gajamentelor luate In cinstea priveşte produsele combina participanţi la atffea con
bunătăţire substanţială a fe cutarea fihlsajelor exterioare semicentenarului partidului. ceastă cale, mii de tone de tului, rămtnlnd să fie rezol cursuri ale amatorilor organi
lului de a glndl şi a acţiona la blocurile din panouri mari metal. In mod curent, cu furniza grafice operative nor 750 mm şi a stocurilor vat celălalt aspect, al mate zate la nivel judeţean sau
al cadrelor de conducere de direct în poligon, extinderea A. MOLDOVAN ajutorul calculatorului, se ale fluxului tehnologic. Spus de metal din afustajul la riilor prime şl materialelor. interjudeţean, s-au dovedit şi
mai urmăreşte nivelul cali
la toate nivelurile. încă de tativ al producţiei de oţel fn termeni mai accesibili, minorului. La blumingul de Studiile amintite işi vor de această dată că posedă o
la începutul anului am luat şi se ţine evidenţa aparate se construieşte scheletul flu 1300 mm problema a fost găsi posibilităţi noi de ma artă inegalabilă. Publicul le-a
măsurile ca maşinile să func lor de măsură şi control. xului tehnologic cu ajutorul rezolvată, tncerctndu-se a terializare prin dotarea oferit cu dărnicie aplauze lor
Mihăilă
Şi celor doi solişti,
ţioneze pe baza unei coordo Utilaje moderne Sarcinile sporite care revin calculatorului, obţinindu-se cum integrarea el intr-un combinatului cu un nou cal Vulsan şi Petru Nasta.
nări centralizate unde se combinatului tn etapa ac un grafic operativ pe 24 de sistem valabil pentru în culator electronic, mal per
urmăreşte riguros productivi tuală impun extinderea cal ore care dă posibilitatea treaga secţie. După cum ne fecţionat, care posedă o vi Muzica uşoară, care ca pri
tatea şl eficienţa lor. culului electronic tn activi prevederii unor situaţii ne asigură ing. loan Dan, unul teză de lucru sporită şl o lejul fazelor anterioare de
— Este absolut necesar să pentru lucrările miniere tatea productivă de zi cu zi. dorite şi evitării lor. Se din specialiştii angrenaţi In memorie maf mare. Docu concurs constituia „căldiul
ae acorde o atenţie mal mare Prin această prismă, un co întocmesc mai multe va această lucrare, elaborarea mentaţiile au soiit deja şt lui Ahlle", de această dată
s-a comportat onorabil. Spu
pregătirii condiţiilor de exe Sectorul de pregătiri al Exploatării mlolere Url- lectiv format din matema riante de program, alegtn- sistemului unitar va asigu spedaliştlt centrului de cal
cuţie în vederea respectării canl a fost dotat de curînd cu un căruclor-perforator ticieni, fizicieni şi ingineri du-se cea mai avantajoasă. ra cunoaşterea situaţiei pro cul Ie studiază cu interes nem aceasta, glndtndu-ne la
unul flux tehnologic raţional cu care se obţin performanţe tehnice ridicate. Noul elaborează o lucrare cu pro Materializarea acestei lu ducţiei fn fiecare moment, pentru a descoperi noi po cele două formaţii „Helios" —
a căminului cultural Geoagiu
— arăta In cuvîntul său şe utilaj, pe lingă faptul că realizează viteze sporite de funde implicaţii asupra pro crări va asigura o încărca precum şi a stocului de me sibilităţi de utilizare a a- ;t „Vulturii", aparţinind Ca
ful de brigadă Dumitru Roşu. perforare a găurilor de mină, permiţînd scurtarea ducţiei. In limbaj ştiinţific re mat corespunzătoare a u tal din afustajul laminoru cestula in perfecţionarea ac sei de cultură din Orăştie.
Cele semnalate de tovară timpului afectat acestei operaţii din cadrul unul ci se numeşte „Determinarea tilajelor, eUmlnlndu-se tim lui, ceea ce va uşura onora tivităţii economico-financia- Prin seriozitatea in pregătire
şul Roşu au fost susţinute şl clu. asigură şl o uşurare a muncii fizice a minerilor. modelului matematic gene pii de aşteptare, va elimina rea fn termen a contracte re a combinatului. Se poate şi in alegerea unui repertoriu
de alţi vorbitori. Astfel, lng. In urma rezultatelor obţinute, se poate afirma că ral al activităţii de elabo suprapunerile tn evacuarea lor. afirma că la Hunedoara e echilibrat s-a impus forma
Dumitru Ţumă, directorul prio utilizarea acestui sistem de perforare producti rare, turnare şl laminare a cuptoarelor, va duce la gă Un alt studiu aflat intr-o xistă două inteligenţe aflate ţia din Orăştie, care a adus
intr-o neîntreruptă
concu
grupului de şantiere din Va vitatea muncii sporeşte cu 15-20 (a sută, Iar vitezele oţelului, precum şi aplica sirea variantelor celor mai fază avansată de elaborare renţă : cea umană şi cea in acelaşi timp pe scenă doi
lea Jiului, lng. Constantin de avansare ale frontului de lucru ating 4-4,5 ml pe rea practică a programului raţionale de depozitare a poartă titlul „Clasificarea şi tehnică a calculatonAul şi solişti vocali foarte buni. E
Lemle, şeful şantierului din zl. Conducerea exploatării şi-a propus să doteze Încă de urmărire a fabricaţiei fn produselor etc. Sintetizlnd codificarea produselor Com Intr-o permanentă tendinţă vorba de Maria Popa şi Ale
Brad, lng. Romului Groza, un loc de muncă cu un utilaj similar, asigurlnd ast complexul O.S.M. I, oţeUl- o parte din cercetările fă binatului siderurgic din Hu de autodepăşire. xe Brănişcan,
lng. Gheorghe Cărăbaş, şeful fel realizarea unor viteze record do înaintare la lu ria electrică şi-laminorul de‘ cute ptnă fn prezent, Bela nedoara, a materiilor pri
şantierului nr. 1 Deva, şl alţii, crările de pregătire. - 800 mm". Neterminat fncd, Bende, unul din membrii me şi m aterialelorSe ştie a l. b a l g r a d e a n u M. BODEA
au subliniat în mod pregnant
Pe marginea lucrărilor conferinţei Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport Un automobilist din Petroşani
învingător in primul concurs
Posibilităţile reale converg intern al anului
In primul concurs auto manşe ale concursului, el a
mobilistic Intern al anului — acumulat cel mal mare nu
spre o activitate mai fructuoasă organizat recent la Cluj, a se situeze pe primul loc, îna
măr de puncte, reuşind să
„Memorialul Toma Suclu" —
participat, alături de nume intea unor concurenţi valo
roşi, cum «Int campionul na
roşi aşi al volanului din ţa ţional Aurel Pala din Bra
Dezbâtînd cele mal acute torii colaboratori la organi nlzatorl, teren pe care ş-ar ftrma cu certitudine câ vi ră şl un reprezentant al Ju şov, experimentatul alergător
probleme ale mişcării epor- zarea educaţiei fizice şl putea cultiva mal bine răs itoarele rezultate vor fl deţului Hunedoarai Eugen
tlve hunedorene pe o pe sportului. S-au adus, astfel, punderea faţă de sarcinile mult mal bune, că Hune clujean A. Hosu şi alţii.
rioadă de ctţiva ani, con critici faptului că încă nu concrete ce revin din pla doara va ocupa un loc mal Blră de la I.G.C, Petroşani. Eugen Bir a a concurat pe
ferinţa Consiliului judeţean în toate întreprinderile, In nul de măsuri elaborat de înalt în Ierarhia naţională a Deşi proba a prezentat un un autoturism Dacia 1 100 S,
pentru educaţie fizică şl stituţiile, în şcoli (mai ales conferinţă Prin împlinirea sportului de masă şl de grad (nalt de dificultate, au cu care a participat şi la ra-
sport a relevat atlt în do la sate) se practică o sus acestor deziderate ale acti performanţă. tomobilistul a avut o compor
cumentele prezentate cit şi ţinută activitate de educaţie vităţii sportive, se poate a- N. STÂNCIU llurlle anterioare ale Româ
în discuţiile purtate o serie fizică şl sport, menită să tare remarcabilă. In cele două niei.
de succese ale acestei acti contribuie la menţinerea Ş»
vităţi, concretizate Intr-o întărirea sănătăţii salariaţi
creştere valorică a rezulta lor şi elevilor. întrecerile se
telor competiţionale, în lăr organizează pe alocuri nu Pregătiri intense la Jiul
girea bazei de masă a spor mai cu caracter festiv,
tului de performanţă, mări fiind sporadice, fără o
rea numărului asociaţiilor conducere permanentă. In Cu două zile înaintea ple lergat şl Remus Popa (3 200
„Rezultatele înregistrate la
şl secţiilor, îmbunătăţirea acest sens, organizaţiilor cării In turneul din R D. metri), Anghel şl M. Popescu cele două teste ne-au permis se care, valorificate cu mai
bazei materiale a sportului. sindicale şl celor de U.T.C. Germană (Joi, 25 februarie), (cîte 3 150 m), Stoker şi Ca- să constatăm buna pregătire multă atenţie, le-ar permite
Cele 28 de titluri republica 1« revin pe viitor responşa- fotbaliştii de la Jiul Petro ramalls (cîte 3100 m), Ll- la antrenamentele de pînă realizarea unor Indici supe
riori fără a mal apela la...
ne obţinute de sportivii hu- bllltâţl sporite In organiza şani au fost şupuşl testelor bardi, Sandu şl M. Mihal acum ale majorităţii Jucăto bonificaţie" — a concluzionat
nedoreni, corectarea a 6 re rea şl deşfăşurarea activită Cooper şi Astrand — exame (cîte 3 050 m), precum şi Pe- rilor, dar şi să ne formulăm Cornel Drâguşin.
corduri naţionale, numeroa ţii sportive de masă, în di ne fizice şi psihice care dau ronescu, Cotormanl şi Naidln. convingerea câ echipierii Ji
sele recorduri Judeţene la recţia formării unei conşti răspunsuri sigure la stadiul „Testul Cooper — ne-a ului au încă suficiente resur DAN VRINOEANU
seniori, Juniori şi copil în inţe a utilităţii practicării de pregătire generală a Ju spu» antrenorul federal Cor
diferite discipline şportlve, sportului. Doar în şcoli cătorilor acum cînd au mai nel Drâguşin — a sintetizat * ★
existenţa a 38 de echipe di sportul de masă hunedorean rămas puţine zile plnă la cu bune rezultate nivelul de
vizionare. a peste 250 de a s-a remarcat în clteva com startul returului. In prezenţa pregătire la care se află a Echipa de fotbal Jiul Pe Sandu, M. Mihal, Peronescu,
sociaţii sportive şl a trei petiţii republicane ale pio antrenorului federal Cornel cum echipa Jiul. Apreciez troşani a plecat Joi diminea Libardi, Constantin, Cotor-
cluburi, construirea, numai nierilor, ceea ce na înseam Drâguşin şi a medicului spe că, In general, testul este po ţa într-un turneu în R.D. man'i, Naidin. Lotul este în
în ultimii doi ani, a 246 te nă că aici nu ar mal fl ca cialist Filoftel llea, au fost zitiv. li remarc în mod deo Germană. Formaţia din Valea soţit de antrenorul Ion Bă-
renuri sportive şl repararea zul Impulsionării muncii de testaţi 24 din cei 2B de Jucă sebit pe Nădăşan şl Popa, dar .Jiului va susţine în ţara pri lânescu, de profesorul Mircea
a circa 20 anual, ca şi pu pregătire. Dimpotrivă, rezul tori cîţi cuprinde lotul Jiului şi pe Stoker care a alergai etenă trei Jocuri în compania Pascu, de medicul Aurel Mâ-
ternica reprezentare a fot tatele pozitive demonstrează la ora actuală. Deşi pista a bine, lejer, terminînd pro unor partenere de divizia A. rilâ şi de Augustin Bldo.
balului şi modelismului în că sportul are un larg te fost deosebit de grea — com ba cu suficiente resurse de a Sînt preconizate partide cu Jiul va reveni în Petroşani
mişcarea naţională sînt doar ren de afirmare în şcoli I plet desfundată — şi o burni continua cursa. De asemenea, Lokomotiv Lelpzig, cu Wis- în ziua de 15 martie, după
ctteva fapte care reflectă Un subiect amplu dezbă ţă rece nu a contenit ore In aş recomanda lui Ion Con muth Ane şi cu Stahl Riesa. meciul din „16-mile" Cupei
saltul real al acestei activi tut ‘-a format slaba repre şir, Jucătorii au depus străda stantin şi Peronescu să lu Au făcut deplasarea urmă României, cu Progresul Brăi f
tăţi în Judeţul Hunedoara. zentare ’hunedoreană a cî- nii vizibile pentru a se în creze cu mai multă tragere torii 18 Jucători t Stan, Ma la (la 7 martie) şi după pri »
Analiza plină de răspun torva discipline — atletism, cadra in limita testului Co de Inimă, 6â se mobilizeze rincan, Popescu, Georgescu. ma etapă a returului campio /
dere a stadiului actual de box, lupte, baschet, hand oper — 3 200 metri parcurşi mal mult pentru câ el pot Caramalis, Georgevici, Dodu, natului diviziei A. cu U.T.A.
Stoker, Tonca. Popa, Urmeş.
dezvoltare a mişcării de e bal etc. —, sporturi cu tra în 12 minute. Datorită înal mai mult". (în 14 martie).
ducaţie fizică şi sport şi a diţie şi cu o bază de masă, tului grad de dificultate al In după-a mia za aceleiaşi
sarcinilor de viitor, pentru ce ar crea condiţiile unor pistei, flecare Jucător a bene zile (marţi 23 februarie), toţi
o ridicare continuă a nive performanţe mal bune. Fap ficiat de o bonificaţie de 5 cel 24 de Jucători au fost P E S C U R T
lului sportului hunedorean tul denotă, aşa după cum la sută la distanţa parcursă. supuşi testului Astrand. Şi Âfpinişti hunedoreni la
în ansamblul naţional nu a subliniau unii participanţi Chiar şi în atarl condiţii, nu de astă dată. rezultatele au HAGA — 28 (Agerpres). — Franţa — Belgia 18—1 ; Bul
omis, însă. să evidenţieze că la discuţii, o orientare ne- toţi au realizat limita mini fost, în general, bune. La a- Invînglnd cu »corul de 6—1 garia — Olanda 7—0,
(0—0, 2—0, 4—1) selecţiona
succesele puteau fi mni bu corespunzâtonre în coordo mă de 3 200 metri Cu toate ceastâ probă cei mai com „Simultanul Carpaţilor“ ta Danemarcei, echipa de ho jţt
ne. mal multe dacă în toate narea, la toate nivelurile, a acestea, antrenorul federal pleţi au fost tinerii Caramalis. chei pe gheaţă a României a
asociaţiile şi secţiile, dacă activităţii, în sensul câ s-ar Cornel Drâguşin s-a declarat M. Mihai şi M. Popescu, Co obţinut a doua victorie în NEW YORK 28 (Agerpres).
toţi sportivii, antrenorii, in obţine rezultate mai bune mulţumit de rezultatele tes tormanl, Libardi, Urmeş, Pe In Munţii Carpaţi au început, de câteva zile, în campionatul mondial de ho — Seria duelurilor Clark
structorii, activiştii, în frun prin profilarea pe cîteva tului Cooper, apreciindu-le ronescu. Portarul Marincan a trecerile unei competiţii alpinistice de amploare chei pe gheaţă (grupa C), ca Graebner—Ilie Nâstase in
te cu forul Judeţean discipline, nu prin... prolife atît prin prisma condiţiilor dovedit câ este insuficient a numită ,,Simultanul Ca rpaţilor“. Organizată in cin re se desfăşoară în Olanda circuitul turneelor „Indoor"
C.J.E.F.S, ar fi lucrat cu rarea mai multora, chiar în atmosferice vitrege şi ale pis daptat la efortul solicitat In stea aniversării semice ntenarului creării P.C.R., com Comentînd acest meci, cores din S.U.A. a fost întreruptă
mai multă preocupare şi paralel, ceea ce duce la dis tei desfundate, dar şi prin divizia A, iar Ion Constantin petiţia reuneşte reprezentanţi ai unui număr mare pondentul agenţiei France la Macon, unde finala pro
abnegaţie, ar fi contribuit persarea valorilor. aceea a noutăţii acestei for de asociaţii sportive din întreaga ţară. Judeţul nos Presse noleazâ câ. timp de 26 bei de simplu bărbaţi se va
mal substanţial la organi De asemenea, conferinţa a me de control la Jucătorii a păstrat constanţa negativă tru este reprezentat de două grupuri de alpinişti de minute, în prima repriză disputa între tenismanul
zarea şi desfăşurarea acti subliniat necesitatea obliga noştri. de la testul Cooper Ex-dina- fruntaşi de la Corvinul Hunedoara şi C.F R. Petro danezii au opus o dîrză re român şi iugoslavul Zeliko
vităţii. torie a îmbunătăţirii stilului „Campion" la testul Cooper movistul bucureştean este în şani Ceferiştii Dumitru Birlida, Gheorghe Vrăjito zistenţă, portarul Ben Han Franulovici In timp ce Jlie
Vorbitorii n-au evitat, în de muncă al organelor de a fost Nâdâşan, care a reali stare de mai mult, după cum rii şi Moise Boda vor străbate traseul Sinaia — Her- sen apârind nu mai puţin de Nâstase l-a învins în semifi
discuţiile purtate, subiectele specialitate — judeţean, mu zat în cele 12 minute 3 230 precizau Cornel Drâguşin şi culane, iar hunedorenii vor înfrunta dificultatea u 64 de şuturi. nale cu 4—0. d—‘j. 6—0 pe
chilianul Jaime Fillol, ameri
critice şl autocritice ale ac nicipale, orăşeneşti — şi a k metri (fără bonificaţia de nui traseu deosebit de pitoresc din Munţii Retezat, Alte rezultate ale etapei a canul a pierdui cu 2—6, 1—6
tivităţii depuse de toţi fac colaborării factorilor orga- l care aminteam) Bine au a- Ion Bălânescu. doua: Ungaria — Anglia 7—6; partida cu Franulovici.