Page 21 - Drumul_socialismului_1971_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A '

\ l
| m Raportul secretarului f
j general U Thant privind j

| misiunea Jarring

| & Pe frontul de luptă din

Indochina

I i
m Mişcarea grevistă din

| Anglia

1 b Curier, Atlas {

ANUL XXIII. Nr. 5026 DUMINICA 7 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 8ANI
I .............. 1

Cu\rintareatovarăşului - CUMAN CU

M i l EGAIE SI DEPUN E
NICOLAE CEAUŞESCU >

¡N VIATA PUIITICA,

la întilnirea cu creatori SI SOCIALA

din domeniul cinematografiei sărbătoririi tovarăşelor noas­ noastră au asigurate cele mal
Astăzi,
ţara
8 Martie — ziua internaţio­
femeile din
nală a femeii — o dedicăm
largi posibilităţi de afirmare
tre de muncă şi de viaţă. în in toate domeniile de activi­
această zi aducem un cald o­ tate. în fabrici şi uzine, pe
magiu mamelor, soţiilor şi su­ şantierele de construcţii, în
Tovarăşi. nostru şi care s-au bucurat publice este aceea care tre­ grafice ca şi la orientarea rorilor noastre. Ic exprimăm instituţiile de ştiinţă, cultu­
întilnirea noastră de astăzi de un mare prestigiu In ţară buie avută în vedere cu prio­ spectatorilor. recunoştinţa noastră fier­ ră şi artă. iri domeniul sănă­
a prilejuit o dezbatere multi­ De altfel, cred că se poate ritate. pentru că pînâ la urmă In cadrul întilnirii s-a vor­ binte pentru activitatea lor
laterală a problemelor cine­ spune că scenariştii, regizorii ea dă sentinţa definitivă, bit mult despre unele proble­ rodnică, plină de înfăptuiri. tăţii şi ocrotirilor sociale. în
matografiei româneşti. In in­ şi artiştii care au realizat a­ chiar dacă critica de specia­ me actuale ale cinematogra­ comerţ şi agricultură. în con­
Femeia — cetăţean demn şi
formările prezentate şi în ca­ semenea filme de înalt nivel litate, cîlcodatâ, nu este în fiei româneşti. Este adevărat respectat — se bucură azi în ducerea treburilor de stat şl
obşteşti femeile se dovedesc a
drul discuţiilor au fost relie­ ideologic şi artistic au fost concordanţă cu opinia publi­ că astăzi nimeni nu a mai ţara noastră de stimă şi apre­ fi oameni deosebit de price­
fate rezultatele pozitive obţi­ din plin răsplătiţi de specta­ că. Desigur, nu subaprcciez încercat să justifice situaţia ciere, de drepturi depline şi puţi şi talentaţi. De la con­
nute de cinematografia noas­ tori, de opinia publică care importanţa criticii de specia­ nu prea satisfăcătoare din egale în toate domeniile vie­ siliile populare locale şi pînâ
tră faptul că în anii de du­ a apreciat cum se cuvine e­ litate, dar nici nu vreau să creaţia cinematografică prin ţii politice. economice şi so­ la ccl mai înalt forum al ţârii
pă 23 August au fost create forturile lor, valoarea crea­ micşorez cu nimic, ci dimpotri­ faptul că avem o cinemato­ ciale Socialismul, asigurind
zeci şi zeci de filme, dintre ţiilor respective ale cinema­ vă. doresc să evidenţiez va­ grafie lînârâ ; faptul că au emanciparea femeii, i-a creat — Marea Adunare Naţională
care unele de o valoare ridi­ tografiei româneşti. Subliniez loarea opiniei publice, deoa­ trecut peste 20 de ani de la cele mai largi posibilităţi dc — femeile participă şî îşi aduc
cată. Intr-adevăr, pornind de aceasta pentru că, pînâ la ur­ rece întotdeauna viaţa a de­ organizarea producţiei de film afirmare în producţia bunu­ o valoroasă contribuţie la
la ceea ce s-a arătat aici. de mă. după părerea mea, numai monstrat, în toate domeniile artistic, că avem totuşi. în rilor materiale şi spirituale, conducerea treburilor de stat
la ceea ce cunoaşte aproape filmele care rezistă examenu­ de activitate, că numai ceea acest domeniu. Şi o anumită în activitatea obştească şi de şi obş’ eşti, la materializarea
fiecare cetăţean al patriei lui foarte sever al opiniei pu­ ce rezistă examenului opiniei experienţă din anii dinaintea slat. Egale în drepturi cu obiectivelor stabilite de par­
noastre, putem spune că în a­ blice pot fi apreciate că răs­ publice este cu adevărat va­ războiului, nu mai poate în­ toţi cetăţenii ţârii, femeile îşi tid pentru progresul multila­
ceşti ani s-au realizat o se­ pund cerinţelor îstorico-so- loros. Spun aceasta pentru că, curaja pe nimeni să apeleze fac simţilâ cu tot mai multă teral al patriei pe drumul pro­
rie de filme cu caracter isto­ ciale ale epocii în care sini într-odevăr. cîteodatâ critica la o asemenea justificare, e­ vigoare şi energie prezenţa gresului şi civilizaţiei, pentru
ric, social, de înaltă valoare create. Nu vreau de loc să cinematografică nu reuşeşte vident depăşită. In acest sec­ pretutindeni. valorificindu-şi fericirea şi bunăstarea între­
artistică, că s-au creat filme micşorez prin aceasta impor­ să contribuie în măsura în tor al cinematografiei am tre­ Profesor, sudor, medic, chimist, electronist - soit în des din plin capacitatea de muncă gului popor.
care au redat preocupările tanţa criticii de specialitate, care aşteptăm de la ea la o- cut de mult pragul tinereţii, tînul femeii. Foto : V. ONOlU şi de creaţie, talentul şi spi­ In judeţul nostru activează
in industrie, în instituţiile de
şi viaţa de astăzi a poporului dar, se ştie, critica opiniei rientnrca creaţiei cinemato- am ajuns, ca să spunem aşa, ritul gospodăresc. învăţâmint. artă, cultură. «â-
mai mari decit în trecut. To­ r In raportul CC al P.CR. nâtate, comerţ peste 33 000
la o anumită maturitate —
deci putem avea pretenţii avut loc sîmbâtâ o lecţie des­ prezentat de tovarăşul Nico- de salariate. Alte zeci de mii
tuşi, se pune, într-adevâr, în­ „FEMEIA IN SOCIETATEA chisă la clasa a V-a A. cu te­ lae Ceauxescu la Congresul al de femei muncesc pe ogoare,
SOCIALISTA“
X-lca al partidului se subli­
trebarea : de ce pe lîngâ o ma „Chipul mamei“ , ţinutA niază că „femeile — care re­ în cooperativele agricole de
«le prof. Silvia Muntcaim. Au
serie de creaţii de valoare is­ Comisia de femei de la C S. participat, alături de elevi, «li- prezintă peste jumătate «lin producţie şi In întreprinderile
Hunedoara a Iniţial $1 orga­
torică. socială şi artistică, a­ nizat In cadrul Universităţii riginţli «le la clasele V-X ţi populaţia ţârii — sc afirmă agricole de stat. Peste 2 000 de
femei au fost declarate frun­
învăţătorii dc la ciclul l.
vem un număr atît de mare
DR. PETRU GROZA de filme necorespunzâtoare ? populare o ser|ie cu denu­ CONFERINŢE ca o forţă remarcabilă a con­ pc 1970 — drept recompensă
taşe în întrecerea socialistă
strucţiei socialismului, aduc
„Femela in . societatea
mirea
De ce există atîtea filme ca­
socialista*. In
cadrul acestei
secţii s-au fAcut expuneri pe o contribuţie deosebită la «Icz- a meritelor şi contribuţiei in­
re nu reuşesc să emoţioneze teme ca : „Momente din lup­ Comitelui orăşenesc al fe­ voMarea producţiei materiale
— oare sînt de vină specta­ ta şl activitatea P.C.R.", meilor din Orâştic a organi- şi (a creaţia spirituală, la for­ duse la realizarea sarcinilor
6 Martie 1971. In aceostă zi, în Copitolâ a Ridicolă în frumosul cartier al Cotrocenilor, torii pentru că nu se lasă u­ „Cincinalul 1971-1975 şl rolul lat expunerea a douA confe­ marea şi educarea tinerei ge­ de producţie.
rinţe In lata femeilor. Aces­
femeile In rea)l2area
ce-l au
avut ioc dezvelirea monumentului ce Imortali­ Io întretăierea bulevordelor „Dr. Petru Grozo" şor emoţionaţi ? — care nu obiectivelor sale“ , „Rolul ma­ te conferinţe, la earc ou par­ neraţii. la progresul patriei“. In această zi de sărbătoare
zează figura dr. Petru Grozo, eminent om de şi „Eroilor", stotuio, operă a cunoscutului sculp­ transmit un mesaj sau trans­ mei In educarea copiilor şl ticipat peste 200 de femei, Această înaltă apreciere dată îndreptăm cele mai frumoase
stot, fiu devotot ol patriei noastre, luptător de tor Romul Lodeo, înfăţişează pe înflăcăratul pa­ mit unul foarte palid, filme instiflarca dragostei faţă de ţinute dc Petru Pavol, direc­ muncii şi activităţii femeilor gînduri şi sentimente spre
torul
muncit şl faţA de patrie* ş a.
casei dc cultură, au
frunte pentru democraţie şi progres social, pen­ triot într-o atitudine sugestivă, co orator, tribun despre care repede nu se mai avut ca irmA : „Politica e x ­ evidenţiază aportul deosebit tovarăşele noastre de muncă
tru propăşirea ţării. Solemnitotea a coincis cu ol libertăţii şi propăşirii patriei. Aşezată pe un vorbeşte nimic ? Pentru că „CHIPUL MAMEI“ ternă a partidului şl Matului pe care acestea şi-l aduc cu şi de viaţă, le adresăm cele
împlinirea a 26 de ani de la instourareo pri­ soolu de gronit roşu. ¡nalt de 2,80 m. stotuio astăzi nu se mai vorbeşte de­ nostru", „Dialogul permanent pasiune Şi devotament la în­ mai calde şi sincere felicitări
caracte­
—
poporul
ctt
mului guvern democratic al României, eveni­ turnată în bronz are înălţimea de 4.25 m. Pe spre o serie de filme realiza­ l.n Şcoala gcneralA nr. l ristica fundamcnlalA a politi­ făptuirea operei de construc­ şi le urâm multă sănătate şi
ment memorobil in istorio poporului nostru, ce soclu se oflă inscripţia : „Dr. Petru Groza 1884­ te în trecutul nu prea înde­ din municipiul Hunedoara a cii p.c.n.v ţie a societăţii socialiste mul­
0 morcat o strălucită victorie o moselor popu­ 1958". părtat şi pe care critica le-a tilateral dezvoltate. fericire.
lare, sub conducerea Partidului Comunist La sosireo conducătorilor de portid şi de ridicat la timpul respectiv în
Român stot, o gordă militară de onoare, aliniată în fa­ slăvi ; ele s-au prăbuşit in a-
Lo solemnitate au luot parte tovarăşii Nicoloe ţa monumentului, prezintă onorul. nonîmat şi nimeni nu mai
Ceouşescu, Ion Gheorghe Mourer, Emil Bodna- Este ora 10. In timp ce fonforo militară in­ vorbeşte despre ele. tului sindicatului pe fabrică,
Se pare că totuşi există o-
raş, Gheorghe Rodulescu. Virgîl Trofin, fie Ver- tonează Imnul de stol ol Republicii Socialiste numite stări de lucruri care Femeia. Afume şi simbol. ea însăşi muncitoare aici de
deţ, Maxim Berghianu, Florion Dănăloche, Emit România, pînza care înfăşură statuia se lasă Iubire şi stimă. Căldură şi M I I L E El peste 13 ani. Am căutat, din­
sacrificiu. Dragoste şi ma­
Drăgănescu, Jonos Fazekos, Petre Lupu, Dumi­ lin. au făcut ca. o dată cu trece­ ternitate. Miinilc ei jliu să colo de articolele cu marca
cinematografiei
rea tinereţii
tru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica. Tovorăşul Nicoloe Ceouşescu rosteşte o cuvin- noastre, să apară anumite fe­ legene pruncul, să mlngiie „Vidrei“ pe realizatori. $i
Ştefon Voitec, Ion lliescu, Ion loniţă, Ion Stă- tare omagială. nomene. să zic aşa. de „scle­ obrazul aspru al omului inlilnit sub emblema „Vi­ casnic, e pentru că ea, feme­ am găsit steluţe roşii. Zeci,
nescu, Apoi, în sunetul Imnului eroilor. Io monument roză pretimpurie" în creaţia drag, să coase şi să fese. drei" din Orăşlic, acolo unde ia muncitoare de azi, gin- sute de steluţe. Erau prinse
Au participat membri ai C C. ol P.C R , ai au fost depuse coroane de flori. cinematografică. în conduce­ Miinilc ei ştiu sa ţină suvei­ aproape trei pătrimi din deşle şi lucrează liber in­ pe pieptul brigadierelor Fio-
Consiliului de Stot şi oi guvernului, conducători Conducătorii de partid şi de stat, celelalte rea şi îndrumarea eî. în în­ ca şi letconul. bisturiul şi muncitorii fabricii sint fe­ tr-o caldă armonizare cu în­ rica Munteanu, Cristina Mar­
01 instituţiilor centrale şi oi organizaţiilor ob­ persoane oficiale păstreoză un moment de re­ ţelegerea rostului şî misiunii penelul, volanul şi bagheta. mei. Femei care au învă­ treaga colectivitate. tin, Paraschwa Golea, al
şteşti. vechi activişti oi mişcării muncitoreşti şi culegere. sale. De aceea am impresia tn zestrea comună a ţării, ţat să coase altfel decit au Am intilnit la „Vidra“ o muncitoarelor Lucia Argint,
democratice din ţara noastră, oameni de a r t ă Tovarăşii Nicoloe Ceouşescu, Ion Gheorghe că trebuie să începem prin a a aşezării, a grupului sau ştiut dintoldcounu, să gin- lume de exponate din bla­ Ana Petruţa, Lucreţia He-
şi cultură, generoll şi ofiţeri superiori, precum Maurer şi ceilalţi conducători de portid şi de supune cinematografia noas­ a familiei, creaţia realizată dească, să creeze. să-şi pu­ nă : dc la cojocul maxi dc meu, Elena Moftei, Mana
şi membri ai fomiliei doctorului Petru Groza stat, prezenţi Io solemnitate, s-au întreţinut cu tră unui tratament de întine­ de ea poartă emblema femi­ nă. nu fără mindric, sem­ culoarea mării, la traista Borza. Valeria Ivănescu, Vio­
In faţa monumentului, străjuit de ofiţeri oi membrii familiei eminentului om de stot. dr Pe­ rire : fireşte mă gîndeso Ia o nităţii, ceva din fantezia şt nătura pe marca fabricii. Se miţoasă atit de căutată de rica Tudoraşcu, Aurelia Po­
forţelor noastre armate, tineri din detaşamen­ tru Grozo întinerire nu în sens fizic, al graţia ei, din frumuseţea şi spune mereu, şi aşa este, că tinerele din ţările nordice, pa. „Muncitoarele noastre
tele de pregătire pentru apârareo potriei. pio­ In încheierea solemnităţii, conducătorii de vîrsteî oamenilor care lucrea­ sufletul ei. în cutare loc oamenii de la eleganta haină de bla­ îşi fac salbe din steluţe ro­
nieri. se ofla un mare număr de oameni oi ză în acest sector, ci în cel al $tiam că femeile noastre au crescut o dată cu uzina, nă la banala mănuşă Am şii”. Nu e o metaforă fura­
muncii din întreprinderile şi Instituţiile Capita­ partid şi de stat primesc defilarea gărzii de o­ concepţiei în sens ideologic cos. Că de la Decebal în­ ru oraşul. Aşa e şi la „Vidra“ inlilnit la „Vidra” jucării tă din dialogul purtat cu
lei. noare. şi politic. Pentru aceasta nu coace tot cos Că ştiu să de la Orăştie. Femeia mun­ din bbană : ursuleţi, căţe­ ing. Ion Probsdorfer, direc­
trebuie să apelăm, fireşte, la culeagă cu ochii florile ză­ citoare de aici s-a maturi­ luşi, gisculiţc. mingi. Da ! torul fabricii, sau cu Bene-
Institutul de geriatrie, ci la voaielor, cromatica anotim­ zat — în faptă şi in gînd Mingi din blană. Perniţe dic Roţu. secretarul de par­
ru totul oiţe metode pe care purilor. şi să le povestească, — o dată cu fabrica. $i dacă din blană. Carpete şi covoa­ tid. E un adevăr Intilnit
Cuvîritarea tovarăşului le consider necesare pentru neîntrecut, pe pinză, cu acul mină şi flori la ferestrele lui — din blană. acolo unde Viorica $andru,
re — în culorile curcubeu­
în halele spaţioase, cu lu­
Elisabcta Popa Elena Paşca,
şi aţa. Dor n-am crezut că
..întinerirea"
cinematografiei
noastre. fantezia ei poate realua o mari, femeia muncitoare se „E creaţia ei. concepţia Af/neta Zudor, sute şi sute
simte „acasă”, e pentru cu
lume de basm dintr-o bana­ ei, fantezia ei, munca ei“ — de femei. muncitoare îşi
Organizînd această întîlni- lă blăniţă de miel. Acest aici învaţă şi creează, aici conchide, spre a pune, par­ scriu, o dată cu lucrul pe
NICOLAE CEAUŞESCU univers al inventivităţii, cre­ împleteşte culorile, aici me­ că, punct admiraţiei şi ui­ care-l creează, noul destin.
tamorfozează pieile in cele
mirii noastre, Marin Brln-
(CoAtiflUOrft ir* pog? • ativităţii şi feminităţii l-am mai diverse articole de uz duşa, preşedintă a comite­ L. LICIU
Stimaţi tovarăşi şi perioada postbelică. In cali­ de luptător înflăcărat pentru
prieteni, tate de preşedinte al Frontu­ libertatea, progresul şi înflo­
Dezvelind astăzi acest mo­ lui Plugarilor, Dr. Petru Gro­ rirea patriei, pentru întărirea
nument. dorim să aducem o za a adus e contribuţie deo­ prieteniei şi alianţei cu ţările
înaltă cinstire memoriei e- sebită la întărirea alianţei şi socialiste, pentru pace şi co­
mineniuiui om politic şi de umitâţii de luptă a clasei laborare cu toate naţiunile REPORTERI IN SATELE JUDEŢULUI
stat. patriotului şi militantu­ muncitoare şi ţărănimii mun­ lumii. Dezvelirea acestui mo­
lui progresist, Ce*re a fost doc­ citoare pentru eliberarea de nument reprezintă un pro­
torul Petru Groza. exploatare şi asuprire, pen­ fund omagiu adus acestui
Această inaugurare coinci­ tru cucerirea de drepturi şi marc fiu al poporului nostru,
de cu împlinirea a 26 de ani libertăţi democratice ; el şi-a care. prin lupta şi activitatea Busola — scrisorile dumneavoastră, stimaţi cititori —
de la instaurarea, prin lupta ridicat cu tărie glasul împo­ sa neobosită, şi-a cucerit un şi-a îndreptat de data aceasta „acul magnetic“ spre satele
maselor populare conduse de triva fascismului şi războiu­ loc de cinste in istoria Ro- comunei Sălaşu de Sus. Astfel am descins în satele Sâlaşu SALASU DE SUS
partid, a primului guvern cu lui, a militat cu neînfricare mâniéi. de Sus, IMâlăieşti, Nucşoara, Rîu Alb, Păros, Sâlaşu de Jos.
adevărat democratic din is­ în rîndul forţelor celor mai Ca urmare a uriaşei acti­ Ohaba de sub Piatră. Aici am stat de vorbă cu oamenii neri sâlăşeni — formează la eepînd din primăvara aceas­ „Caietul de cerinţe — ne
toria modernă a României — înaintate, ol maselor popu­ vităţi creatoare desfăşurate despre cele mai diverse probleme care-i frămintă. am în- un loc iot atîtea lâcaşe ale ta, de o seră cu o suprafaţă
guvernul prezidat de Dr. Pe­ lare organizate şi conduse de de poporul nostru în anii de tîlnit pe mulţi din autorii scrisorilor adresate redacţiei. luminii, care au ca suport de 72 mp, te va fi utilizată spunea vînzâtorul Ion Mcliţâ
tru Groza — care reprezenta Partidul Comunist Român, după eliberare, România s-a Dialogul a fost viu şi fructuos. Bineînţeles, el a fost încheiat o puternică bază materială în exclusivitate de elevi pen­ — este temelia noastră la
forţele politice şi sociale ce­ pentru răsturnarea guvernu­ transformat din temelii, s-a la primăria comunei, unde am dezbătut cu factorii de răs­ şi sînt deservite de cadre di­ tru aplicarea în practică a întocmirea comenzilor".
le mai înaintate ale societăţii lui de dictatură fascistă şî e­ înnoit radical, devenind o pundere toate problemele culese din teren. dactice calificate, corespun­ bagajului lor de cunoştinţe Dar... la magazinul din
noastre din acea vreme şi în liberarea ţârii, pentru cuce­ ţară modernă şi prosperă, cu Iatâ-le redate mai Jos : zătoare cerinţelor învâţâmîn- agrotehnice. Sâlaşu de Sus ultimele co­
cadrul căruia clasa muncitoa­ rirea de către poporul nostru o economie şi cultură înflo­ menzi au fost onorate pe ju­
re şi ţărănimea aveau rolul a dreptului sacru de a-şi ho­ ritoare, cu un nivel de trai tului actual. „Avem de toate, dar mătate Nu s au adus obiec­
— Vom ridica şcoala noas­
precumpănitor. Victoria de la tărî singur destinele. în continuă creştere ; înche­ Oglinda de azi a 0 In sotele comunei îşi des­ te dc fierărie (printre care
6 Martie 1945 a însemnat un O intensă activitate a des­ ierea cu succes a cincinalului făşoară activitatea 9 şcoli pen­ tră pe trepte tot mai înalte 1 mai... lipseşte cile şi caiele). săpun cheia şi al­
— spunea cu legitimă mîn-
moment de cotitură. în des­ făşurat Dr Petru Groza în 1966-1970 şi începerea noului comunei tru clasele MV. o şcoală pen­ tele. In schimb, la Nucşoara
făşurarea procesului revolu­ anii de după 23 August 1944. cincinal au marcat trecerea tru closele l-X, două grădiniţe, drie tovarăşul profesor Ştefan ceva“ există caiele („de eînd am
Crişan, directorul coordonator
ţionar din patria noastră, dedieîndu-se trup şi suflet într-un stadiu superior de e­ Q Cele 10 sote ole comunei cămine culturale, bibliotecă fost criticaţi la ziar ni s-au
deschizînd calea înlăturării luptei revoluţionare pentru voluţie a tării, stadiul în ca­ sint toate electrificate 9 ^ anul 1970 prin maga­ al şcolilor. Am vizitat magazinele din adus" — ne spune gestionarul
pentru totdeauna de la con­ lichidarea vechilor orînduieli re se înfăptuiesc în practică 9 Fiecare sot are legătură zinele comunei s-au vîndut măr­ Am adus la cunoştinţa to­ satele comunei Cele mai Petru lancu), dar nu se gă­
ducerea ţârii a claselor ex­ burghezo-moşiereşti şi trans­ obiectivele societăţii socialis­ cu oraşul Haţeg, cu outobuzele furi in voloare de 7 400 000 varăşului director situaţia multe fac — ccl puţin la pri­ sesc hutinguri nr. -18, 39. 40 :
patru
0 In comună există
ma privire — o impresie bu­
ploatatoare şi instaurării de­ formarea socialistă a ţârii. te multilateral dezvoltate. lei. iar încasările de Io popu­ găsită la şcoala din Nuc­ şoşoni, aceleaşi numere, care
pline a puterii poporului, a Muncind mai bine de 12 ani Cea mai înaltă cinstire pe cooperotive agricole de produc­ laţie în urma prestărilor de şoara, unde elevii o aş­ nă. Gestionarii şi vînzâlorii sînt foarte mult col ici taţi.
unor profunde transformări în fruntea guvernului şi sta­ care o putem aduce azi îna­ ţie -ervicn ou depăşit 600 000 lei teptau pe învăţătoarea A­ se străduiesc să satisfacă tn Deci. cei care răspund de co­
cu caracter democratic, a în­ tului, Dr. Petru Groza a adus intaşilor. tuturor acelora care, In cele 10 sole trăiesc şi neta Marica de In Mâlăicşti. măsură tot mai mare cerin­
făptuirii victorioase a revolu­ o contribuţie deosebit de va­ asemeni lui Petru Gio/.a, muncesc peste 4 000 de oameni „Spre trepte mai pentru a începe cursurile Ia ţele oamenilor, fac o servire merţul comunei ar trebui să
ţiei socialiste şi trecerii la loroasă lo înfăptuirea politi­ şi-au închinat viaţa libertăţii 0 In foarte multe case e­ ora 12,00. Dar. trecuse mult bună, mărfurile sînt bine a­ manifeste o atenţie mult mai
construirea socialismului în cii interne şi externe a parti­ şi fericirii poporului, este de xistă oporote de radio, tele­ înalte !“ de ora aceasta şi învăţătoa­ ranjate şi prezentate. în ge­
România. dului. la ridicarea la viaţă a acţiona cu toată energia, vizoare, frigidere, moşini de rea încă nu sosise. neral există ordine, curâ- GH. I. NEGREA
nouă. liberă, demnă şi pros­ spălat etc. In comuna Sâlaşu de Sus — S-a îmbolnăvit titulara ţen: . atenţie faţă de cumpă­ M. NEGOIJA
Este cunoscut rolul impor­ cu pasiune şi avînt revolu­ rători. abundenţă de produse
şi, în viitor, vom trimite a-
tant pe care Dr Petru Cro­ peri a poporului român, la ţionar pentru progresul şi $ Pe roza comunei funcţio­ există în prezent o largă re­ eolo un suplinitor — ne-a a­ S. CERBU
ia l-a jucat, de-a lungul opera de edificare a societăţii propăşirea continuă a patriei, nează 10 magazine săteşti, un ţea de şcoli. Cele nouă şcoli Gestionarii manifestă interes
multor decenii în viaţa po­ socialiste in patria noastră. pentru ridicarea României so­ mogaiin forestier. 5 unităţi de generale cu clase de la I-IV. sigurat directorul. şi răspundere in întocmirea (Continuare
Pe Ungă partea teoretică,
litică a României. atU în a­ In amintirea poporului nos­ cialiste pe trepte tot mai alimentaţie publică. 23 de sec­ şcoala generală de 10 ani din comenzilor, ţin la zi caietele
nii dinaintea celui de-al doi­ tru. Dr. Petru Groza va râ- înalte de civilizaţie şi bună­ ţii de prestări de servicii către satul de reşedinţă şî două am aflat că şcoala din Sâ­ de cerinţe ale cumpărătorilor.
laşu de Sus va dispune, în-
lea război mondial, cit şi în mîne ca o luminoasă figură stare. populaţie grădiniţe pentru cei mai ti­