Page 22 - Drumul_socialismului_1971_03

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 026 ® DUMINICA 7 MARTIE 1971

CUVINTA REA 10 VA RÄ ŞULU! NICOLA E CEA UŞESCU

revine In societatea noastră la lichidarea cu desâvlrşlre a sâ se exprime sintetic, In astăzi a fost an acord una­ formei filmelor, chiar dacă forţele, sâ folosim mal bine le cu orientare greşită, de
în
prost gust, facile, sărace
socialistă. tarelor trecutului. Sub con­ formă artistică. rezultatele nim. Statul socialist acţionea­ persoana respectivă va fl a- regizorii Şi artiştii, precum şi
flAmoi» « n şmq. 1) ză, de asemenea, ca exponent nimatâ de cele mal bune in­ mijloacele tehnice. Folosind idei. Critica trebuie sâ con­
Nu doresc sA mâ opresc pe ducerea partidului, poporul creaţiei şi eforturilor sale — tribuie la crearea de filme ca­
larg asupra tuturor proble­ nostru făureşte o lume nouă, şi care, totodată, sâ facă cu­ al puterii clasei muncitoare, tenţii. De aceea, crearea unui şi dezvoltînd baza materială, re prin conţinutul şi forma
melor pe care le-aţl ridicat în centrul căreia stâ omul cu noscute şi peste hotare rea­ chemat sâ vegheze la înfăp­ organ colectiv reprezentativ, este necesar sâ abordăm cu lor artistică, prin mesajul lor
re, mâ aşte-ptam, desigur, ca aici ; ele vor trebui sâ facă nevoile şl năzuinţele sale, îm­ lizările noastre în construc­ tuirea, atît In domeniul ma­ care sâ dezbată orientarea mai mult curaj problema se­ umanist sâ se ridice la înăl­
in cadrul ei 5â fie ridicate obiectul unei examinări a­ plinirea aspiraţiilor sale mul­ ţia socialistă. Orice artist terial, cit şl spiritual, a In­ scenariilor şi sâ urmărească rialelor. Sâ vă spun deschis,
multe probleme legate de tente, unul program concret tiple, materiale şl spirituale. poate fi mare r\umal în mâ- tereselor clasei muncitoare, realizarea acestora, reprezin­ eu urmăresc deseori emisiu­ ţimea cerinţelor şi exigenţe­
creaţia cinematografica; mâ de mAsurl oare sâ ducă în cel Tocmai această cerinţă se sura în care Înţelege poporul, ale întregului nostru popor. tă dupâ părerea inea o nece­ nile de televiziune — am vă­ lor societăţii socialiste.
aşteptam 6â predomine pro­ mal scurt timp la îmbunătă­ pune în faţa cinematografiei se identifica cu poporul, îşi Problema este Insă cum sâ asi­ sitate primordială pentru îm­ zut multe seriale, dar nu-ml Nu doresc sâ mâ opresc a­
blemele legate de ceea ce ţirile corespunzătoare. Sâ nu româneşti — de a înţelege însuşeşte aspiraţiile şl dorin­ gurăm ca aceşti producători bunătăţirea activităţii cine­ aduc aminte sâ fl văzut vre­ supra problemelor de ordin
trebuie făcut pentru ridica­ mai fim din nou Jn situaţia bine sensul activităţii depuse — partidul şi statul — eâ-şi matografiei. Pe lingă organul unul românesc. Oare diferite material ridicate aici, pe care
rea nivelului filmelor româ­ de a constata peste 2 sau 3 de poporul român, aspiraţii­ ţele poporului şi le redâ prin îndeplinească în condiţiunl cît central de conducere cinema­ momente Istorice — din tre­ le consider în parte îndreptă­
neşti Dar, se pare câ !n a­ ani câ ceea ce am discutat le de viilor ale naţiunii noas­ arta sa. Atunci, veţi fi cu mai bune funcţia. Dupâ cîte tografică pe care îl vom crea cutul mai îndepărtat sau din ţite ; solicitările justificate
cest sector s-au acumulat aici nu s-a materializat în tre şi de a le reda prin mij­ toţii buni cineaşti, vom avea am reţinut din discuţiile pur­ trebuie sâ asigurăm o orga­ lupta pentru eliberare — nu trebuie să-şi găsească soluţi­
de-a lungul anilor stări de viaţă I Consider câ din acest loacele artei cinematografice filme bune, tovarăşi 1 tate aici, In faţa cineaştilor nizare — prin grupe, comisii pot face obiectul unor seria­ onarea în cadrul reglementă­
lucruri ce nu şi-au găsit la punct de vedere au existat într-o formă cît mal atrăgă­ Punem această cerinţă în din ţara noastră. în postura sau secţii speciale — care sâ le ? „Haiducii" nu trebuie sâ rilor generale, sâ constituie
timp soluţionarea — şi peste lipsuri serioase în conducerea toare, mai diversă, dar cu un faţa lucrătorilor din cinema­ de producător, apare directo­ ţină seama de diversitatea se limiteze la cele trei filme un capitol din măsurile ce
ele s-au adăugat altele şi al­ Comitetului de Stat pentru conţinut de Ide! cît mai bo­ tografie, pentru câ nici un genurilor cinematografice şi realizate de cinematografie ; urmează sâ se propună pen­
tele — ceea ce a făcut ca Cultură şl Artă ; lipsuri au gat şi original. In activitatea alt sector de artă nu oferă rul general al Centrulol na­ care sâ asigure o îndrumare la noi au fost haiduci cu nu­ tru viitor.
scenariştii, regizorii, artiştii fost şl în felul în care tova­ tumultuoasă a poporului nos­ atîtea posibilităţi de a reali­ ţional cinematografic. vice­ şl o conducere colectivă în me celebre, cu personalitate In concluzie vreau sâ spun
să nu-şi poată concentra pe răşii de la Comitetul Central tru prind viaţă, se materiali­ za opere care sâ se adreseze preşedintele şi preşedintele distinctă — şl putem prezen­ câ cinematografia româ­
deplin eforturile în direcţia care se ocupă de acest sector zează cele mai îndrăzneţe vi­ maselor largi, sâ poată Juca Comitetului de Stat pentru fiecare domeniu. La întîlnlrea ta viaţa lor în seriale. Lupta nească are rezultate bune,
creării unor filme cit mai co­ au urmărit realizarea sarcini­ se. Dacă privim harta patriei un rol atît de Important în Cultură şi Ai tâ. De felal cum recentă cu oamenii de cultii- şi activitatea generală a par­ dar poate face mai mult şi
râ m-am referit la necesita­
respunzătoare cerinţelor epo­ lor noastre putem vedea ce mi­ educarea maselor, în forma­ acest producător direct, sâ tidului nostru oferă, de ase­ trebuie s-o tratăm ca atare.
cii noastre, exigenţelor opi­ Discuţiile de astăzi, trece­ nunata forţă creatoare repre­ rea omului nou. Cinemato­ spun aşa, căruia i s-a în­ tea creârii unul organism re­ menea. numeroase subiecte ce Dacă vrem ca cinematogra­
niei publice din România. rea în revistă atît a rezulta­ zintă poporul român, ce mi­ grafia este realmente un mij­ credinţat misiunea de a în­ prezentativ de îndrumare ge­ ar putea fi tratate în seriale
Desigur, vreau sâ fiu bine telor bune pe care Ie avem nunate creaţii materiale — loc educativ de masă. Es­ druma în numele partidului nerală a cinematografiei, ca de televiziune Este necesar fia noastră sâ fie apreciată,
înţeles, apreciem filmele bu­ în cinematografie, cît şi a mi­ care pînâ la urmă sînt şl te adevărat, ea are un con­ şl statului acest sector de ac­ for de orientare ideologică şi sâ abordăm cu mal mult ea trebuie sâ se impună ; de­
ne create în ultimii ani ; dar, nusurilor, a greşeli lor care creaţii de artă — realizează curent puternic — televiziu­ tivitate, înţelege şl rezolvă politică a activităţii tuturor curaj acest gen, care cred câ sigur, nu este vorba ele o im­
după cum aţi subliniat aici s-au făcut şl se mai fac încă el. Sînt binecunoscute încli­ nea, dar aşa cum se proce­ problemele, depinde calita­ celor ce lucrează în cinema­ trebuie Inclus In programul punere fără conţinut, ci de o
cei mai mulţi dintre dumnea­ trebuie sâ ne ajute sâ tragem naţiile poporului nostru spre dează în toată lumea, trebuie tea creaţiei cinematografice. tografie. Acest for trebuie sâ ce va fi Întocmit în urmă­ impunere prin valoarea crea­
voastră, asemenea filme sînt concluziile necesare pentru artă, spre frumos. sâ ajungem nu la concurenţă, Probabil câ şl în cinemato­ contribuie la elaborarea pro­ toarele săptâmînl. ţiei.
încă puţine, reprezintă, dupâ îmbunătăţirea cît mai grabni­ O datâ cu baza materială, ci la o colaborare strînsă în­ grafie va trebui sâ aducem gramelor de lungă durată şi Aş propune sâ formăm un Doresc sâ apreciez carac­
cifrele prezentate aici, cam o că a activităţii. cu dezvoltarea forţelor de tre cinematografie şl tele­ unele îmbunătăţiri, în sensul sâ exercite funcţia de produ­ colectiv — eventual din cei terul deschis al discuţiilor ca­
treime din totalul filmelor In primul rînd este necesar producţie ale societăţii noas­ viziune. Creatorii de filme de a transforma producăto­ cător colectiv, de conducător prezenţi aici — care, ince- re au avut loc, preocupai t-a
create. Nu doresc să mă refer sâ luăm măsuri ca. într-o pe­ tre are loc transformarea o- artistice de lung metraj tre­ rul direct — organul de con­ delegat al partidului şi sta­ pînd de mîîne, sâ elaboreze tuturor participanţilor Iu
aici la nici un film. mai cu rioadă scurtă — aş fixa ca muluî, ridicarea nivelului ge­ buie sâ realizeze — aşa cum ducere de specialitate — în­ tului în acest sector de acti­ măsurile ce se Impun pentru consfătuire de a găsi mijluu-
seamă câ dumneavoastră le termen anul 1972 — sâ ajun­ neral de cultură al poporului. se face în toate marile stu­ tr-un for colectiv, Iar la ac­ vitate. Vom elimina în felul rezolvarea multiplelor proble­ cele şi căile cele mai potri­
cunoaşteţi bine, aţi avut po­ gem la folosirea integrală a Toate acestea ar trebui, în- diouri — şl seriale pentru tivitatea comună a acestuia sâ acesta drumul lung şi greoi me ridicate la această întU- vite pentru lichidarea nea­
sibilitatea de a le aprecia capacităţilor de producţie pe ir-o formă sau alta, să-şi gâ- televiziune. participe atît creatorii, cei al avizărilor de tot felul ca­ nlre, atît cu caracter organi­ junsurilor, pentru îmbunătă­
singuri. Eu însă mâ număr care le avem şi sâ producem seascâ reflectare în arta ci­ Pentru a obţine o schim­ care realizează filmele. cît re. într-adevâr, fac sâ trea­ zatoric cît şi material, de le­ ţirea întregii activităţi, in ve­
printre acela care au văzut cel puţin 25 de filme pe an. nematografică românească. bare radicală în producţia ci­ şi consumatorii — spectatorii, că luni şi ani pînâ la adop­ gislaţie şi altele. Aş dori ca derea ridicării nivelului gene­
aproape toate filmele realiza­ Desigur, din acest punct de Am avut şi am prilejul sâ reprezentanţii opiniei pabli- tarea unei hotârîri. Acest or­ la această activitate sâ par­ ral al cinematografiei româ­
te în România — în ultimii vedere al cantităţii, această discut cu mulţi reprezentanţi nematografică trebuie sâ ganism va trebui sâ ia hotâ­ ticipe creatorii de scenarii, neşti. Această consfătuire de­
10 ani le-am vizionat absolut sarcină se poate realiza, pî­ ai vieţii politice, economice schimbăm însăşi concepţia ce. $i în cinematografie tre­ rîri şî sâ le aplice fără nici regizorii, tehnicienii şl acto­ monstrează încă o datâ utili­
pe toate — aşa câ pot vorbi, nâ la urmă, mal uşor. Trebuie şi cullural-artistice din mul­ despre cinematografie, atît a buie sâ asigurăm o mal bună un alt aviz. râspunzînd, de­ rii, pentru a găsi împreună tatea dialogului nemijlocit
oarecum în cunoştinţă de cau­ însă sâ privim producţia ci­ te ţări ale lumii. Toţi sînt cadrelor conducătoare, cît şi îmbinare a opiniei şi experi­ sigur, de măsurile luate. Por­ soluţii cît mal bune tuturor
ză, ca spectator care a fost nematografică şi din punct impresionaţi de dinamismul a tuturor celor ce lucrează In enţei celor care produc valo­ nind de la acest organism problemelor ridicate. Dupâ cu toate categoriile de con­
sau nu a fost emoţionat de de vedere calitativ ; sâ avem dezvoltării noastre, de ceea acest sector de creaţie. Dorim rile spirituale, artistice cu a trebuie sâ aducem îmbunătă­ părerea mea. în 3-4 sâptâ- structori ai socialismului —
atît pe
producţiei
târîmul
aceste filme. Aş putea, Sn- în vedere ce fel de filme vom ce constată în România, de ce- filme cu un adînc conţinut celor care beneficiază de ele. ţirile organizatorice necesa­ mînl s-ar putea prezenta un
tr-adevâr. sâ mâ refer la produce Se Impune sâ ela­ Ideologic, care sâ exprime De asemenea, va trebui sâ re în toată structura cinema­ şir de propuneri sl concluzii materiale, cît şi al vieţii spi­
multe filme bune. Nu de borăm. în cîteva luni de zile. ce „descoperă" — cum concepţia noastrA marxlst-le- asigurăm o rezolvare cores­ tografică. simpllficînd actua­ care sâ ne ajute în rezolva­ rituale. Vreau să-ini exprim
mult, la o întîlnlre cu scrii­ un program corespunzător spun ei — In patria noastră. nlnlstâ despre viaţă şl lume, punzătoare ptxjblemel formă­ lul sistem, eliminînd toate rea problemelor, inclusiv in convingerea câ vom asista la
torii. artiştii plastici şl muzi­ care sâ ne permită sâ reali­ Mâ întrebi oare asupra cre­ care sâ transmită, într-o înal­ rii de cadre proprii de ar­ verigile Intermediare. mai buna organizare a cine­ o schimbare în bine, rapiiiâ
cienii. m-am referit la filmul zăm volumul de filme prevă­ atorilor de artă români a­ tă formă artistică. mesajul tişti pentru cinematografie. matografiei. Pornind de la a situaţiei de la cinematogra­
pe care 11 vâzusem recent — zut. la un înalt nivel calita­ ceste realizări nu exercită societăţii noastre socialiste, Sâ soluţionăm rapid această De altfel, aţi putut vedea Ideea, la care m^am referit, fie. Dorim ca această reuniu­
„Mihai Viteazul*. El nu este tiv. nici o influenta, pe ei nu-i să redea preocupările, viaţa problemă, pentru câ şi de ea câ şi în domeniul conducerii de a asigura o conducere ne­ ne sâ marcheze un moment
însă singurul care ml-a făcut Fireşte, trebuie sâ pornim, emoţionează? Pentru câ nu omului nou, sâ-1 emoţione­ depinde calitatea filmelor, de partid şi de stat mergem mijlocită şl eliminarea veri­ important, sâ aibă drept ur­
o impresie bună ; şl alte fil­ dupâ părerea mea. de la ne­ numai arta lor trebuie sâ-i ze pe spectator, sâ-l facă sâ nivelul lor artistic, Influenţa pe calea eliminării verigilor gilor intermediare, se va pu­ mare o afirmare mai puter­
me istorice sau cu subiecte cesitatea de a supune unei emoţioneze pe oameni, ci şi rîdâ sau sâ plîngâ, sâ se pe care filmai o exercită în intermediare, a apropierii tea găsi organizarea cea mai nică a filmului românesc pe
desprinse din viaţa contem­ selecţii riguroase, unui con­ realizările poporului trebuie bucure sau să se întristeze, mase. conducerii de unităţile de Jos, corespunzătoare. Sâ o găsiţi plan naţional şi internaţional.
porană. cu caracter social sau curs. scenariile ce se vor pre­ sâ-i emoţioneze pe el, sâ-i miş­ sâ-i răscolească conştiinţa, Personalul tehnic ajutător unde se hotărăşte soarta pro­ dumneavoastră, cei care lu­ Este necesar sâ dezvoltăm
de altă natură, mi-au plăcut. zenta. Pun această problemă te, sâ-i determine sâ se gîn- sensibilitatea. Numai astfel are, de asemenea, on rol Im­ ducţiei. Şi în cinematografie craţi în acest domeniu, care o atrinsâ colaborare cu stu­
Sînt însă şl multe filme pe pentru câ am reţinut sesiză­ deascâ cum sâ exprime în de filme vor putea fl înţelese portant în crearea filmului. este necesar ca între cei ce cunoaşteţi ce) mal bine si­ diourile cinematografice din
care dupâ ce le-am vizionat rile unor tovarăşi care au creaţia tor măreţia înfăptui­ şi apreciate de masele lărgit De măiestria operatorului, de răspund de îndrumarea ge­ tuaţia. ţările socialiste şi din cele­
mî-am pus întrebarea i de ce prezentat la cinematografie rilor celor ce muncesc. Avem neveie de filme de toa­ rezolvarea problemei sunetu­ nerală şi cei care realizează In acest cadru văd şi pro­
au văzut ele oare lumina e­ scenarii acum un an sau doi Poporul nostru realizează te genurile, şl Istorice, şi de lui. a luminii — dumneavoas­ filmul sâ nu mai exl6te nici punerea de a se forma o U- lalte state, sâ realizăm şi co­
cranului ? ani şl n-au primit nici un lucruri de admirat — care actualitate, şi social-politice, tră ştiţi aceasta mult mal bi­ o verigă Intermediară. Cel nlune a cineaştilor, care ml producţii pe baza principiilor
înţeleg şl împărtăşesc do­ răspuns. Acesta este un pro­ pot egala orice operă de ar­ şi comedii, chiar cit mal mul­ care îşi asumă răspunderea se pare îndreptăţită. Este pe care aşezăm relaţiile noas­
rinţa unanimă de a avea mal cedeu profund greşit ; fie câ tă — şl care, într-adevâr, cer te comedii bune. Este nevoie ne — depinde foarte mult de a conduce şi îndruma cre­ necesar sâ vedem însă cuin tre externe generale, relaţii
multe filme, de a da posibi­ scenariul este bun sau râu, mult talent, multă sensibili­ sâ sprijinim eforturile de valoarea operei cinematogra­ aţia cinematografică să-şi a­ se aşează ea în cadrul general între parteneri egali în drep­
lítale scenariştilor, regizori­ el trebuie sâ capete un răs­ tate. Acelaşi lucru cerem de construcţie a noii orînduiri a- fice. Este nevoie de aceea sâ sume şi răspunderea de a la­ care se va crea. Dacă vom turi, in caic fiecare aduce
lor şi artiştilor să-şi pună în puns. Desigur, este greu de la creatorii din domeniul ci­ tît prin filme grave, cu an acordăm o mal mare atenţie cra nemijlocit cu colectivele făuri un organism obştesc, contribuţia sa. priceperea sa.
valoare talentele; este justi­ presupus câ toate scenariile nematografiei şi. în general, înalt continui educativ, cît şi tuturor acelora care contri­ de filmare! In definitiv, dacă democratic de conducere, a­ Sâ facem totul pentru a
ficat şi necesar. Trebuie, fi­ ce se prezintă trebuie accep­ de la creatorii de arlâ. buie, într-un fel sau altul, fa vom face 25-30 de filme ar­ cesta nu trebuie să aibă un da poporului nostru filme­
reşte, ca şi în acest domeniu tate. Nicăieri în lume nu se In întreaga noastră acti­ prin satire bune — mult a­ activitatea de creaţie cinema­ tistice pe an nu va fl prea caracter formal. El va trebui le pe care le aşteaptă şi le
al creaţiei cinematografice, întîmplâ acest lucru si nu se vitate pornim de la faptul preciate de public — şi ca­ tografică. In cadrul condu­ greu sâ se lucreze direct cu sâ ¡Joace un rol Important în merită. Avem forte în stare
„fiecare pasăre sâ cînte în va întîmplâ, cred, niciodată ! câ socialismul se făureşte pe re. cîteodatâ. pot fi mal <­ cerii colective este necesar 25-30 de colective de creaţie. activitatea de conducere a sâ creeze astfel de filme : ţi-
pomul său" — cum spunea ci­ înţeleg, fiecare consideră câ baza celor mai noi cuceriri ficiente decît un film ce sea- sâ participe, deci, toţi cei ce Cel care va lucra ca 25-30 de cinematografiei, în munca de nînd seama de realizările de
neva aici. Dar ce sâ facem scenariul său este cel mai ştiinţifice şi culturale ; aşe­ mânâ cu un veritabil refe­ lucrează nemijlocit la reali­ realizatori de film va trebui educare a cineaştlilor. in pînâ acum. cît şi de felul în
dacă avem numai 9 pomi, da­ bun — este normal sâ fie asa. zăm întreaga noastră con­ ra 1; despre felul în care tre­ zarea filmului, asigurîndu-se sâ meargă în mijlocul lor, sâ ridicarea .şl Împrospătarea care au fost ''dezbătute pro­
că scoatem doar 9 filme pe dacă nu ar avea această con­ strucţie — economică şi cul­ buie acţionat într-un dome­ o strînsă conlucrare între trăiască viaţa, nu sâ facă re­ cunoştinţelor profesionale ale blemele aici, consider câ sîn­
an ? Unde sâ cînte toate pă­ vingere nu l-ar oferi — dar turală — pe temelia a ceea niu sau al tal. Trebnie pornit toţi factorii chemaţi sâ re­ ferate şl formalităţi birocrati­ tuturor celor ce lucrează in tem îndreptăţiţi sâ facem a-
sările ? Deci. întrebarea care se impune pînâ la urmă o se­ ce a făurit mal bun ome­ de la preocuparea de a rea­ alizeze din punct de vedere ce. Trebuie sâ Introducem e cinematografie Se Impune, ceostâ apreciere. îmi exprim
ar trebui sâ ne-o punem în lecţie. Din acest punct dc ve­ nirea în domeniul cunoaşterii. liza o dozare raţională a tu­ artistic şi tehnic filme cu un conducere operativă, pnactic deci, ca el sâ aibă sarcini convingerea eă toţi cei care
primul rînd este \ De ce scoa­ dere. o lipsă a conducerii ci­ turor genurilor. Nu putem fa­ înalt conţinut politic şi Ideo­ nemijlocit legată de realita­ precise, un anumit rol bine lucrează în acest domeniu de
tem nsa de puţine filme ? De nematografiei noastre este a- Ştiţi câ societatea noastră ce numai filme istorice sau logic. stabilit în activitatea gene­ activitate vor depune efor­
ce nu folosim cum trebuie în ccea câ nu a promovat un dispune de multiple mijloa­ numai filme sociale, trebuie Trebuie sâ încetăţenim şl tea producţiei — şl atunci rală a cinematografiei româ­
acest scop baza materială pe concurs serios de scenarii. ce de educare şl formare a sâ îmbinăm armonios toate în cinematografie, în mod ho­ multe dIm problemele ce s-an neşti. turi neslâbite pentru îndepli­
care am creat-o de aproape Din această cauză, cîteodatâ omului nou şi câ, în acest genurile. Conducerea cinema­ târît, principiile care acţio­ ridîicat aici vor fl soluţionate Doresc să subliniez cu acest nirea marilor sarcini pe care
20 de ani ? Desigur, se poate scenariile se aleg la Sntîm- domeniu, o dată cu dezvolta­ tografiei trebnie sâ ţină sea­ nează în toate domeniile de de la sine. prilej rolul Important şî răs­ partidul le pune In faţa cine­
spune, pînâ la urmă. câ a- plare, pe baza unei lecturi rea bazei economice, am ob­ ma de această cerinţă şl sâ activitate ale societăţii noas­ Cinematografia noastră va punderea deosebit de mare matografiei româneşti. adu-
ceastâ bază nu stă nefolosi- superficiale. Consider câ prac­ ţinut succese remarcabile. De orienteze Just producţia di­ tre — principiile conducerii trebui sâ-şl propună ca. — pe care o are critica în per­ cîndu-şi contribuţia la dez­
tâ, câ o Snchîriem. Dar noi tica de a elabora un plan la un procent de circa 35 feritelor genuri de filme. colective. Cinematografia es­ aşa cum am maî spus — pe fecţionarea creaţie! cinemato­ voltarea ascendentă a patriei
nu am creat această bază conţinînd numărul fix de sce­ la sută analfabeţi înainte de Aşa cum am mai arătat şi lîncâ realizarea filmelor de grafice din tara noastră. Zia­
pentru a o închiria, d am narii cerut de capacitatea de război, la generalizarea învâ- în alte împrejurări, sîntem în te an sector unde na pot fl sală. sâ treacă la realizarea se­ rele. revistele de specialitate, noastre, Ia făurirea comunis­
pornit de la necesitatea de a producţie e*le necorespunzâ- ţâmîntului de 10 ani, am par­ mod hotârît împotriva unifor­ admise hotârîrl de unul sin­ rialelor pentru televiziune. Este criticii de artă trebuie sâ ca­ mului in România. (Aplauze
asigura condiţiile materiale loare ; în felul acesta de la în­ curs un drum lung. Totuşi, mizării şi şablonismului în gur, un fel unic de a gîndi. cu atit mai necesar acest lu­ puternice).
necesare dezvoltării produc­ ceput se limitează posibili­ nu am văzut în vreun film artă, inclusiv în cinemato­ Părerile pot sâ difere — şl cru, cu cît, dupâ cîte ştiu, nalizeze fiecare film cu cea
ţiei de filme româneşti. Con­ tatea de a face selecţie. De­ redat acest drum. De la circa grafie. Considerăm câ este există intenţia de a se ac­ mai înaltă exigenţă şî cea Vă orez dumneavoastră,
sider ca negativ faptul că sigur. trebuie sâ stabilim un 25 000 de Ingineri, tehnicieni necesar sâ fie create filme cît diferă — gustările se deose­ ţiona paralel, de a se des­ mai profundă principialitate, tuturor lucrătorilor din cine­
numeroasele persoane care plan de teme, sâ ştim ce şi maiştri în 1930 am ajuns mal diferite ca formă, conţi­ besc ; dacă o sâ admitem ca făşura o activitate de pro­ în lumina concepţiilor noas­ matografie noi succese în ac­
s-au perindat la conducerea vrem în primul rînd — dar astăzi la aproape 400 000 in­ nutul de idei sâ fie exprimat în creaţia cinematografiei sâ ducţie cinematografică izola­ tivitatea viitoare, realizarea
cinematografiei nu s-au preo­ sâ nu limităm numărul de gineri, tehnicieni, maiştri şi cu mijloace artistice cît mai hotărască un singor om. pî­ tre despre lume şi societate,
cupat cum trebuie de această scenarii I Dacă ne propunem economişti — ceea ce repre- variate, şi — dacă se poate tă la cele două instituţii. Nu punînd cu obiectivitate în unor opere cît mai valoroase,
problemă. Acesta ml se pare sâ facem un film despre Bâl- z.intâ, de asemenea, un drum — desâvirşlte, deşi desâvîrşi- nâ la armă vom ajunge, dispunem de atîtea forţe ca evidenţă reuşitele, promovînd multă * sănătate şi fericire !
principalul neajuns. Cu 9 fil­ cescu. e bine sâ se prezinte lung. De la modul în care cul nu se poate atinge nici vrînd-nevrînd, la şablonvzare, sâ ne putem permite sâ le creaţiile valoroase şi respin­ (Aplauze puternice, prelungi­
me într-un an nu se pot crea. scenarii mai multe din care muncitorii, ţăranii, intelectu­ aici. Sâ se promoveze mijloa­ la sărăcirea conţinutului şi dispersăm. Trebuie sâ unim
oricît am dori, conditiuni ca sâ fie ales cel mai bun. Tre­ alii judecau pix>blemele a- cele de expresie şi formele gând, în acelaşi timp, lucrări­ te).
fiecare regizor să realizeze buie deci îmbunătăţită co­ cuin 20 de ani la modul în artistice pe care regizorii Şi
film dupâ film. Nu mal spun manda scenariilor, modul de care le gîndesc astăzi şi le
râ trebuie sâ facem şi filme solicitare a acestora. In aceas­ exprimă în consfătuirile de actorii, toti ceilalţi care con­
istorice, sociale, comedii etc., tă fază sâ existe discuţii largi producţie este un drum şi cură la realizarea filmelor le
şi în felul acesta posibilita­ cu realizatorii de scenarii — mai lung, Nu ştiu care dintre consideră mai adecvate, pen­
tru a obţine o creaţie de va­
tea de a realiza o diversifica­ la care sâ participe cei mai dumneavoastră aţi participat loare Dar. preocupîndu-ne de in în&împinar@as@mk©nf@norufsji
re a genurilor este foarte li­ buni scriitori, dramaturgi. Sâ la astfel de consfătuiri, la a-
mitată. Ca atare, ceea ce pu­ li se spună clar de la înce­ dunârile generale ale salaria­ această diversitate de expri­
nem la dispoziţia publicului, put ce dorim sâ realizăm, ce ţilor, care au loc acum în mare cinematografică, sâ a­
a spectatorilor eete cu totul vrem sâ obţinem de la filmul întreaga ţară. Aţi fi putut vem permanent în vedere
insuficient şl unilateral. respectiv din punct de vede­ găsi multe surse de inspira­ scopul pentru care creăm, sâ p a r t i d y S u i
Consider câ trebuie sâ por­ re politic, social-a uti sti c si, ţie. Aţi fi putut vedea cum ne gîndim mereu pentru cine
nim în primul rînd de aici. pe această bază, sâ asigurăm la uzinele .,23 August", mun­ realizăm aceste filme, ce tre­
de la aprecierea câ utilizăm un număr mare de scenarii citorii — dintre care unii au buie sâ comunice ele De aici
în mod nesatlsfâcâtor baza din care sâ putem alege pe lucrat şi pe timpul lui Ma­ trebuie să pornim în concepe­
materială pe care o avem. cele ce răspund cel mai bine laxa — fiind conducători, rea fiecărui film şi anni să « La Şcoala generală nr. 1, ponatele elevilor Elena Costa, cursurilor de muzică populară nizaţiei pionierilor, a inmmoi
înainte de a pune problema obiectivelor propuse. Cred câ maiştri iau parte activă la abordăm problema mijloace­ din Hunedoarat în cinstea se­ Elena Dugagigu, Dana Opriş - „Mîndru-i cîntu-ordelenesc" distincţia „Folclorişti pricepuţi"
dezvoltării acestei baze. sâ nimeni nu se poate supăra de lor cu care realizăm scopul I micentenarului partidului s-au şi Virgil Cioara. - şi muzică uşoară - „Fre­ unităţilor de pionieri d* M
realizăm 25 de filme pe an. un asemenea procedeu. Aşa conducerea întreprinderii, dez­ pe care ni l propunem. Sâ organizat recent mai multe tV donaţi cu noi"' - şi de reci­ şcolile generale nr. 1 şi II,
cum s-a spus aici. Eu aş spu­ procedează, după cîte ştiu. şi bat problemele la un nivel facem ca oamenii cărora ne acţiuni. Peste 300 de pionieri Membrii cercului folcloric tări : .^Partidului, inima şî pentru activitate folclorică de
ne chiar că putem face mai producătorii de filme din şi cu o competenţă care nu adresăm sâ ne înţeleagă cît şi utecişti au fost încadraţi „Plaiuri hunedorene" au or­ versul", la care au participat osebita.
mult. străinătate ! Ba. aşa cum s-a sînt cu nimic mai prejos de- mai bine. in faza pe clase a concursu­ ganizat o expoziţie de artă pionierii de la şcoala gene­ ú
relatat aici, în alte ţâri se cît ale oricărui inginer. Aces­ lui de desen „Slăvim eroii
A doua deficienţă constă, procedează şi mai radical. tea sînt realizări şi transfor­ In această privinţă, consi­ populară „Comori de prin rală nr. 1 şi invitaţii lor de In cadrul detaşamentului de
după părerea mea, în faptul mări uriaşe pe care rar Ie der râ un rol deosebit de Im­ comunişti". Faza pe şcoală, sate", in codrul căreia sînt la şcolile generale nr. 3, 4, pionieri al clasei a lll-a B —
că din totalul filmelor pe ca­ Producătorul îşi exprimă portant au scenariştii şî regi­ Io care ou participat 12 con­ expuse obiecte din ceramică 5 şi 7. comandontă Maria Diniş —
re le-am realizat, un număr foarte clar pretenţiile şi tot întîlneşti în lume. Oare toa­ zorii. Ei, în primul rînd, tre­ curenţi, a fost detaşată in adunate din satele Boj, Zlaşti, Au ciştigat primele focuri au fost primiţi in rîndurlie or­
prea mic abordează cu pro­ ce nu corespunde acestora te acestea nu creează destu­ buie sâ aibă multă claritate două grupe : grupa de ute­ Cinciş, Ghelar şi altele. Elena Mînecan, Eugen Olaru ganizaţiei de pionieri 20 de
funzime şi curaj problemele este înlăturat. Alţi scenarişti le posibilităţi de Inspiraţie asupra a ceea ce vor sâ fa­ cişti şi grupa de pionieri, ☆ . şi Gabriela Mu re şan — la elevi din clasa a lll-a A, ui-
sînt gata sâ facă ceea ce nu
contemporane. a izbutit colegul lor. La noi pentru creatorii de artă ci­ că. sâ caute sâ redea sensu­ şi a scos in evidenţă reale Cadrele didactice s-au in- muzică populară ; Ana Baco fiinţîndu-se astfel şi la c -
S-au adus aici multe cri­ e nevoie de doi ani pentru nematografică ? Spun aceasta rile profunde ale operelor pe calităţi compoziţionale şi ar­ tîlnit cu tovarăşul Nicolae Vin- - la muzică uşoară şi Came­ ceasta clasă organizaţie de
tici îndreptăţite conducerii realizarea unui scenariu. Dar pentru câ uneori aud păreri care noi le aşteptăm. Este ne­ tistice, cunoştinţe vaste lega. tilâ, activist al comitetului mu­ lia Vlaic - Io recitări. Cîşti- pionieri. Ea a fost numita
cinematografiei, Comitetului cîteodatâ scenariile de film că la omul de astăzi, preocu­ cesară. de asemenea, o strîn­ te de trecutul istoric al popo­ nicipal de partid care le-a gâtorilor, cercul folcloric „Organizaţia semicentenaru.
de Stat pentru Cultură şî Ar­ trebuie lucrate foarte rapid. pat mai mult de problemele să colaborare între scenarişti rului nostru, La grupa de u­ vorbit despre ,(P.C R. în cei „Plaiuri hunedorene" le-a o. lui".
tă. A reieşit, în cadrul discu­ Se pot realiza şi în cîteva producţiei, cu greu poli câ si şi regizori, deoarece aneori te ci şti au ciştigat : loan Cim- 50 de ani de existenţă". ferit diploma „Mioriţa". In în­ Detaşamentul clase! a IV a
ţiilor, că există multe defi­ zile scenarii bune. cînd omul lucruri interesante, originale, se întîmplâ ca regizorul sâ poca, Vaier Adioconiţâ, Petru Intilnirea o fost urmată de cheiere, membrii cercului fol­ A — comandant Şofron Lazcir
cienţe organizatorice, câ în şlie ce vrea şi are talent. Noi demne de a face obiectul a­ schimbe în procesul turnării Niţu. La grupa de pionieri : un concurs de poezie, creaţie cloric „Plaiuri hunedorene" au - a organizat un reuşit con­
conducerea activităţii cinema­ procedăm greşit, după păre­ tenţiei creatorului de artă. filmului sensul sau orienta­ Bernadeth Stelczner, Nicolae proprie, pe tema : „Partid, prezentat montajul muzical-li- curs gen „Cine Ştie, eiştigă1',
tografice se folosesc metode Este adevărat, omul societă­ rea scenariului. Scheau, Ovidiu Motoc. iubit conducător", între pro­ terar „Mindrul meu judeţ bo­ între băieţi şî fete, pe tema
şi practici de muncă necorcs- rea mea. aşleplînd tuni şi ani ţii noastre se deosebeşte fun­ F/sle necesară o legătură ☆ fesorii utecişti de la şcoala gat".
pînâ se definitivează un sce­
punzâtoare. îmi este greu sâ nariu. Dacă pentru un film damental de ce) din trecut, strînsă între scenarist, regi­ Desfăşurat Io nivelul orga­ generală nr. 1 şi cei de la Tot cu această ocazie, prof. „Trecutul de luptă al poporu­
înţeleg de ce trebuie acum. mentalitatea lui este infinit zor şi producător. Dar pînâ nizaţiilor U.T.C. pe clase, con­ şcoala generală nr. 5. In loan Zâvoionu, preşedintele lui sub conducerea P.C.R.".
în martie 1971, sâ discutăm istoric acensin mai poate fi superioară, ea oferă posibili­ la armă ce este acest produ­ cursul gen „Cine şlie, eiştigă" urma prezentării unor poezii consiliului municipal al orga-
acceptabil, pentru un film po­
despre faptul câ în cinemato­ litic de actualitate acest lu­ tăţi infinite de a îmbogăţi cător. cine este el ? S-a vor­ cu tema „50 de ani de luptă care au trezit adevărate sen­ Prof. IOAN VLAD
grafie nu se obişnuieşte sâ se cru nu mai este de înţeles. conţinutul artei şi mai cu bit aici despre producătorul i şi măreţe realizări sub condu­ timente patriotice, au cişti­
dezbată pe larg problemele Deci trebuie sâ punem în fa­ seamă al cinematografiei. capitalist, care hotărăşte to­ cerea P.C.R.‘\ a atras la faza gat prof. Silvia Stencoane, cu
de bază ale activităţii de ţa creatorilor de scenarii sar­ Noi privim cinematografia tul. Dispunînd de mijloace fi­ pe şcoală un numeros audi­
creaţie cu cadrele de specia­ cina de a gîndi şi lucra în- ca un mijloc important de e- nanciare, el îşi asumă rolul toriu Dovedindu-se bine pre­ poezia „Partidului", prof. Ius­
litate. cu realizatorii filmelor ir-un tempo inai modern, de ducare.şi elevare spirituală tina Trifu cu ooezia „Cuvîniul Festivitatea de la Săcia
— scenarişti, regizori, artişti, a produce mai multe scena­ a omului. în contextul multi­ de a finanţa filmul şi, în a- gătiţi şi documentaţi, au ciş­ tău, partid" şi prof. Cornelia
operatori şi ceilalţi care con­ rii, uşurînd cinematografiei censtă calitate, hotărăşte to­ tigat următorii elevi concu­ Totoiu, cu poezia „Partidului
cură la realizarea filmului — posibilitatea de a alege ceea plelor mijloace de ridicare tul, fără avizul nimănui. Sin­ renţi : Mariana Cobzaru, loan slavă". cu prilejul zilei de 6 Mariis
rînd aceste metode şi practici şi formare spirituală de care gurul aviz îl dă publicul. De­ Cimpoca( Alexandra Lungu. ☆
de muncă devin o constantă ce este mai bun. dispune societatea noastră de sigur. la noi lucrurile se pre­ De reţinut aportul deosebit Pionierii unităţii de la şcoa.
Totodată, trebuie sâ ne pu­
a activităţii partidului şi sta­ nem întrebarea : care este astăzi. Dar, pentru eo cine­ zintă altfel ; producătorul es­ adus pentru desfăşurarea a la generală nr. 1 s-au intîl- Cu prilejul aniversarii a 2C înscmnAtate pentru evoluţia
dc ani (le la instaurarea gu­
tului nostru în toate sectoa­ menirea filmului în societatea matografia să-şi îndeplineas­ te partidul şi statul socialist. cestui concurs de prof. Elena nit cu tovarăşul loan Udreat vernului revolu{ionar-ilemnc ra­ ulterioarA a Komfmici.
In continuare, fAclud o re­
rele creaţiei materiale şi spi­ noastră socialistă ? Pentru a că acest rol important în so­ Partidul, în virtutea rolului I Rusu şi de colectivul de bi­ activist al comitetului muni. ţie condus de dr. Petru G ro­ trospectivă a drumului dc
rituale ? Poate câ la cinema­ înţelege cît mai bine şi pen­ cietatea noastră socialistă său de forţă conducătoare a bliotecari de la biblioteca mu­ cipol de partid, care a vorbit za. teri, la cAminul cultural irnivjiurmAri democratice, re­
tografie — studioul fiind de­ tru a defini corespunzător lo­ trebuie sâ se apropie mni societăţii, de exponent al nicipiului Hun?daam. despre ; „50 de ani de exis­ (llu comuna DAcla. prof. Cle­ voluţionare ale socieiAţil ionul-
mente ConM andin. preşedinte­
parte de Bucureşti — nu au cul cinematografiei în siste­ mult de preocupările de as­ năzuinţelor poporului. este ☆ tenţă o P C.R. — părintele iu­ le CimiHemitM jmie|eau pentru ncşti, Traian Crlstoi, secreta­
comunal
de
rul comitetului
ajuns pînâ acum aceslc prac­ mul mijloacelor de educaţie, tăzi ale poporului, sâ trăias­ chemat sâ orienteze întreaga Zilnic p>Oi'..erii şi uteciiştii bit al pionierilor". A urmat a­ culturi şi artă, a susţinut o partid, a vorbit despre ..Co­
tici şi metode de muncă ale dc formare a omului nou tre­ că viaţa tumultuoasă a con­ activitate de creaţie — ma­ de la această şcoală ou po­ poi faza pe işcoalâ a con­ ampla expunere privind sem­ muna FlAcla in anii puterii
nificaţia actului de la 6 M ar­
partidului şi stalului nostru. structorilor socialismului şi terială şi spirituală — şi. ca sibilitatea de a viziona foto. cursului de recitări creaţie populare".
buie să pornim de la princi­ tie 1945 — (lovad.A strAlucilA Participanţii la adunare au
Toate aceste minusuri au piile etice şi estetice ale so­ sâ o redea în forme diverse, atare, şi activitutea cinemato­ montajul expoziţiei „Realizări proprie. Au ciştigat : Niţu a rolului maselor populare urmărit apoi un spectacol
constituit şi constituie pînâ cialismului. de la scopurile în adevărata ei măreţie. Ci­ grafică. De nltfel. din acest şi perspective huredorene", Petru - poezia „Partidul", Va­ conduse dr Partidul ComunlM nur/ical-cio-e-iafi.' oferit de
la urmă principala piedică în orînduirii noastre Societatea nematografia trebuie sâ con­ punct de vedere mi-a făcut precum şi expoziţia de desen ier Adiaconiţâ - poezia „Ţie nomfln in lAurirea propriei is­ formaţiile artistice ale aşeză­
calea realizării cu succes de noastră socialistă işi propune „Din trecutul de luptă al po­ partid" şi Mie Niţuica, poezia torii, moment de remarcahilA mintelor culturale din Dacia
şi Tîmpa.
către cinematografie a misiu­ sâ organizeze asemenea rela­ stituie pentru poporul nostru impresia câ în discuţiile din porului", din cadrul căreia se „Partidului". In continuare a­
nii şi rolului important ee îi ţii între oameni, care sl ducă o adevărată oglindă în care cadrul tntîlnirii noastre de remarcă în mod deosebit ex­ plauzele au fost dăruite con­