Page 23 - Drumul_socialismului_1971_03

CeUflSEfTBE J J >Hnr« T IM II■ Hfl IHMBIUWMWIMM i im m u iL m u m .'L J i, ■
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 026 © DUMINICA 7 MARTIE 1971

este în acelaşi timp deputa­ Corespon­
ÎNVĂŢĂTO AREA m e a ... tă, preşedinta comisiei de
femei şi membră a comite­
Cine poposeşte In Ţara culete — despre care spun „netezeşti" literele fiecărui tului comunal de partid. Ea
Moţilor, intr-o aşezare si­ de mult* ori cu mindrie că scris, să aprinzi în sufletul ştie să-şi rostuiască bine dentă
tuată pe malul Crişului Alb, a fost şi „Învăţătoarea mea" fiecărui copil o dorinţă de timpul şi să se împartă in
din oricare parte a acestui — şi-a legat numele de în­ zbor demn spre înalt şi ori­ tot alîtea părţi clte reclamă >
pămint ar veni, se bucură fiinţarea unei şcoli şi a că­ care dintre noi ştie bine a­ cu necesitate prezenţa unei
de o primire aleasă. Oame­ minului cultural din Vaţa cest lucru. Poţi pune toate experienţe didactice înain­ ° • i I V
nii de aici, minări urmaşi tate şi, mai ales, a unui e­ â ¡o lepitoia
ai unor vajnici luptători xemplu palpabil de ceea ce
pentru libertate — /ancu, înseamnă cu adevărat mun­
Horia, Cloşca şi Crişan — că pentru oameni şi în fo­ Concurenţi $ Prestigioasa întreprin­
sc măsoară după fapta lor. losul oamenilor. dere bucureşieanâ „Electro­
Gospodari harnici, ei sini Dar cea mai mare răspla­ mecanica" este pe punctul de
în aceLaţt timp Qazde pri­ de Sus, dar mai ales şi-a acestea pe seama unei con­ tă pentru învăţătoare sint pe scena a introduce în fabricaţie un
mitoare pentru oricine le legat organic destinul de cel tinue perfecţionări, a unei rezultatele bune, atingerea nou produs cu un pronunţat
trece pragul. Dintre aceşti al copiilor care au devenit continue adăugări U3 arse­ ţelului propus în fiecare din caracter de premieră in pro­
oameni cu inimi de aur fa­ aytâri muncitori, maiştri, în­ nalul de metode didactice activităţile lansate din ini­ festivalului ducţia românească de apara­
ce parte, fără îndoială, şi văţători sau ingineri. — dar faptul că învăţătoa­ ţiativa şi cu participarea ei Sfawa Prxybylska Corma Chirîac taj medical. Este vorba de
învăţătoarea Aurora Ţucu- Indiscutabil, mijloacele de rea este prezentă şi în ne­ directă. Şi nimeni nu poate POLONIA ROMANIA primul aparat „Roentgen“ , cu
lete, din Vaţa de Jos. Ea însuşire a cunoştinţelor s-au numărate acţiuni sau acti­ gindi altfel ! Iar nouă, nouă care vor fi dotate unităţile
are aceeaşi privire b tindă schimbat, aparataj didactic vităţi obşteşti, nu poate fi nu ne rămîne decit să-i tu- sanitare din Capitală şi din
ca la începuturi, In 1938, există moi mult şi mai di­ pus decit pe seama unui chinăm aceste clteva rîn- ţarâ.
ctnd s-a prezentat prima versificat, dar pasiunea cu singur lucru care se chea­ duri de ziua ei şi a tuturor Pregătirile pentru introdu­
oară in faţa elevilor, la ca­ care învăţătoarea transmite lemeilor ! cerea în fabricaţia de serie a
tedră. cunoştinţe copiilor a rămas mă dăruire. Aşa se explilcă LIVIU LUCACIU noului produs sînt foarte a-
învăţătoarea Aurora Ţu~ aceeaşi. Nu e puţin lucru să de ce „învăţătoarea mea" Vata de Joi
vnnsate şi putem spune câ in
curînd întreprinderea amin­
tită va livra unul dintre cele
VĂ RĂSPUNDEM Pentru şoferii amatori produse ale sale, fabricate la
mai complexe şi maî reuşite
După atîta frig «1 eeaţâ, iar
Su aratâ... fotbalul. Am aştep­ întreprinderea de trans­ nivelul ultimelor realizări si­
tat cu nerăbdare această prl- milare ale tehnicii mondiale.
mA zi de fotbal şl primăvară. porturi auto Deva organi­ G O construcţie modernă
Pentru cA. pentru noi, Indife­ LA ÎNTREBARE zează ciclic cursuri de con­
rent de calendar, clnd o fotbal ducere auto pentru şoferi — cu parter şi etaj — Lşi
e şl primăvară. Cu atlt mal profilează tot mal mult con­
mult pentru noi, suporterii amatori. In fiecare ciclu dc tururile în incinta Combina­
hunedorcnl — populaţia bene­ pregătire, zeci dc amatori
ficiară a celui mal maro nu­ Cititorul Frlncu, din O- „A.m sau nu dreptul la spor capătă aici cunoştinţele tului de industrializare a
măr dc echipe de fotbal din râştie, ne scrie câ solia dum­ de continuitate ?" — ne în­ lemnului Pipera. începută în
ţară (dar nu şl cele mal bu­ nealui. care este angajată cu treabă cititorul. teoretice şi practico nece­ vara anului trecut, ea va fi
ne). De astAzl. clnd ar trebui Dacă perioada cît aţi fost sare conducerii automobi­ Ann Louise Hannson John O'Hara Lily Castel gata In vara acestui an şi va
să fim lingă so|U1e, prietene­ contract de muncă pe durată lului.
le, Iubitele noastre, Începem nedetermlnatâ, a fost inter­ în Incapacitate temporară de In scopul creării dc c o n ­ SUEDIA SCOŢIA BELGIA purta pe frontispiciu o denu­
să batem Iarăşi drumurile de nată in ziua de 15 ianuarie muncă este trecută în cartea mire simplă dar sugestivă i
duminica, spre stadioane. a.c. !n spitalul din Orăştie. de muncă şi nu aveţi între­ diţii optime de prepătirc „Casa de cultură". O sală de
Spre stadioane I Acolo ne ruperi care sâ iic determina­ la dispoziţia şcolii dc con­
aşteaptă favoriţii Înfriguraţi pentru a putea duce sarcina. ducători auto amatori au spectacole cu 400 de locuri,
parcă, dar dornici să ne ara­ I s-a eliberat un certificat te de dv. de la data de 1 a- o bibliotecă, o cameră de
te re au mal Învăţat peste medical, dar funcţionarii de prilile ac., întreprinderea are fost puse de curînd zece DIVERSE proiecţie, săli de jocuri dis­
iarnă. Acolo, unde trăim nA- autoturisme roniAneşti „Da­
la secţia „Vinalcool', din O- obligaţia de a vă plăti sporul cia“ -! lftf). In felul acesta, tractive şi diverse alte ame­
râştle, nu 1 l-au luat în sea­ de continuitate de 3 la sută pregătirea practică a Şofe­ najări vor întregi cadrul u­
mă. Ba mal mult, l-au des­ rilor amatori va fi mult EGIPTENII Atl FOST fluviu au dispărut una după şi scara din „Sete şi foame", nor manifestări pe cît de re­
făcut contractul de muncă — N. PANAITESCU îmbunătăţită. PRIMII ? alta, ei singuri au revenit să fata eu trei nasuri din „Jac- confortante pe atît de instruc­
zice cititorul — pe motiv că In timp ce Thor Heyerdahl, Manşa Muhammed nu a cre­ ques şi Supunerea*'. tive.
povestească cele intîmplate.
posturile.
® Orice prieten al cărţii
restructurat
e-au
hr se arată... — ne întreabă semnatarul savant şi navigator norve­ zut cele relatate, a echipat o MESAJE ÎN MARE nu se poate să nu aibă în bi­
„Ce trebuie să facem acum"
gian, se afla la bordul am­
nouă flotilă, a cărei condu­
blioteca personală cel puţin
scrisorii. La început de drum barcaţiunii „Ra“ in apele O­ cere a luat-o el însuşi, şi a Iniţiată In 1963, operaţiu­ un dicţionar, fie el poliglot,
ceanului Atlantic, in drum nea mondială „Mesaje in ma­ tehnic, medical sau enciclo­
Primul lucru pe care tre­ spre America centrală, o pornit pe urmele navelor
buie sâ-1 faceţi este să pre­ Interviu cu Viorel Marcu, preşedintele nouă ipoteză a fost formulată pierdute. De atunci, nimeni re", destinată, pe de o parte, pedic.
zentaţi de urgentă certifica­ cu privire la sosirea africa­ nu l-a văzut şi nimeni n-a studierii curenţilor marini şi, Iniţiativa editorilor a îmbo­
tele medicale la Fabrica de nilor pe ţărmurile americane. auzit nimic despre rege şi pe de alta, luptei contra po­ găţit In ultimii ani familia
industrializare a vinului şl cooperativei meşteşugăreşti „Haţegana“ Savantul englez Basil David­ flotila sa Or, vapoarele de luării mărilor şi oceanelor, acestui atît de util gen de
băuturilor alcoolice Deva So­ son, vestit specialist în pro­ astăzi, care navighează in su­ continuă in prezent in portul cărţi cu dicţionare de neo­
etiopian Massawa de la Ma­
ţia va primi drepturile bă­ bleme africane, susţine că lo­ dul Senegalului in direcţia logisme. maxime si cugetări
neşti ce 1 se cuvin pe perioa­ La 9 Ianuarie 1971, la Ha­ la cooperativa „Haţegana* 7 cuitorii Africii occidentale au insulelor Capului Verde, sint rea Roşie. In acest port, in etc. Acestora li s-a adăugat
da cit a fost bolnavă. In pri­ ţeg a luat fiinţă cooperativa — Avem 6 secţii cu 70 de prinse şi acum în curentul prezenţa împăratului Haile recent Încă unul cu un con­
drjtl! sau deznădejdi şl pro­ meşteşugărească de artă cooperatori, plus 28 de per­ fost primii care au descoperit, foarte puternic spre direcţia Selassie, au fost aruncate in ţinut aparte i „Dicţionarul în­
mitem ferm că tfu mat mer­ vinţa desfacerii contractului înainte de Columb, Lumea mare 50 000 mesaje In care se
gem la fotbal. PtnA duminica de muncă sîntem Informaţi populară şi meşteşuguri ar­ soane (din satele Cîrneşti, Nouă şi nu egiptenii, aşa cum vest. ţelepciunii". aparţînînd regre­
viitoare, clnd ne reînvie spe­ că acest lucru nu s-a făcut tistice „Haţegana'L Pentru Pâucineşti, Boşorod etc.) oa­ In concluzia demonstraţiei cere tuturor echipajelor na­ tatului profesor Teofil Simen-
ranţele : acum tot o să elştl- a-î cunoaşte unele din aspec­ re lucrează la domiciliu. Vom încerca Heyerdahl să demon­ velor sau locuitorilor din schy. Cartea reuneşte maxi­
Căm. Şl aşa, In acest marş Deciziile de angajare si des­ streze. Mijloacele lor de sale, Basil Davidson 11 citea­ porturi să „respecte curăţe­
săptăminal al încrederii re­ facere a contractului se dau tele activităţii ne-am adresat dezvolta practica acestei transport nu erau nici măcar ză pe Columb care, in a treia me şi aforisme, traduse din
născute. ne petrecem returul numai de către conducerea preşedintelui acesteia, tova­ munci la domiciliu pînâ la călătorie spre Lumea Nouă, nia apelor 14 limbi, cunoscute şi studia­
oşupllnd să Intre Mureşul In răşul Viorel Marcu ; o sută de persoane, oameni bărcile cu pînze, ci simplele te de eminentul om de ştiin­
„O", Corvlnul In „ A “ , Jiul §â fabricii si In nici un caz dc ambarcaţiuni de tip canoe, s-o oprit în Insulele Capului m a r e în s a h a r a
lc astupe gura celor care tl secţie. Cum funcţionarii de — Ce criterii au stat la care să ştie crea ceva fru­ atît de răspindite la pescarii Verde, unde indigenii i-au ţă ieşean f babiloniană, chi­
„văd" retrogradat. Iar la Cer­ la serviciul personal al fabri­ baza înfiinţării cooperativei ? mos, util. Punem cel mai spus că au văzut nişte am­ neză, daneză, egipteană, en­
te] să ae Joace finala Cupei mult bază pe broderia ma­ din vestul continentului ne­ barcaţiuni care veneau din Specialiştii O.N.U, In pro­ gleză, franceză. germană,
mondiale, spre bucuria unul cii nu ştiu nimic de cele re­ — In primul rînd, apre­ gru. blemele resurselor hidroener­
prieten de-al nostru, care e latate de dv., înseamnă că cierea de care se bucură o­ nuală şi, în cadrul ei, pe con- direcţia Africii şi se îndrep­ getice au elaborat un proiect greacă antică, italiană, lati­
supărAt că ziarul iiu acordă o soţia dv. are calitatea de an­ biectele şi lucrările de artă fecţionatul cămăşilor şi al Davidson a precizat că na­ tau spre vest. Se mai ştie că nă. neogreacă, persană, san­
pagină pentru cronica meciu­ iilor cu piese brodate. vigatorii respectivi erau re­ dc creare a unei mări in mij­ scrită şi spaniolă. In toate
lui de pe stadionul din co­ gajată. In cazul că vreun populară în tară şi peste ho­ prezentanţii unui trib vest- in Evul mediu, locuitorii a­ locul pustiului Sahara. Auto­
mună I funcţionar de la sectîa „Vin- tare, Iar în al doilea rînd, — Perspectivele viitorului cestor regiuni africane aveau rii proiectului prevăd săpa­ cazurile, traducerea este în­
Spre stadioane ! L a Hune­ alcool" Orăstie a trimis-o a- meşteşugarii pricepuţi în ca­ cum le întrezăriţi ? african, almali, care locuiau legături comerciale cu ţările rea unui canal de 46 )cm, prin soţită de textul original.
doara, conform unei rtorln|e caaâ pe soţia dv. cu de la re zona Haţegului este des­ — Destul de optimişti. Vom pe actualul teritoriu al sta­ arabe, or, la vremea aceea, Putem afirma, deci. — fâ­
publice de a se vedea o ma­ tul de „bogată". Noi ne-am ţine în continuare legătura tului Mali. Pentru a-şi argu­ egiptenii erau foarte buni na­ care apele Mării Mediterane cînd un scurt joc de cuvinte
rc echipă, Steaua va Încerca sine putere, n-are decît sâ-i cu localităţile Braşov, Sibiu, menta teoria, cercetătorul eu- vor intra intr-un bazin di­ “ că „Dicţionarul înţelepciu­
să treacă In optimile Cupei plătească salariul pe timpul înfiinţat avind ca nucleu vigatori. De fapt, estimează nainte construit in pustiu. Ma­
itomânlcl. <im ottzlt. Insă, că cît nu a lucrat. cîleva secţii ale coope­ Bucureşti, Iaşi. Constanţa, glez citează mărturiile indie­ specialiştii moderni In navi­ nii* este rodul unei iniţiative
echipa Iul E. Stepan nu e de Cluj etc., cu care lucrăm şl nilor din America de Sud, gaţie, dacă in prezent navi­ rea artificială va fi folosită pline de... înţelepciune.
aceeaşi părere. La Deva se a­ G. I., din Hunedoara, ne rativei meşteşugăreşti „Rete­ acum, spre a fi cît mai la care i-au povestit că oameni pentru irigarea terenurilor
nunţA mari... premiere. Fotba­ întreabă dacă are dreptul la zatul" şi dispunem de meş­ gatorii îndrăzneţi traversează din Algeria, Tunisia şi Libia.
liştii de aici vor încerca repu­ teşugari care s-au consacrat curent cu cerinţele şi preten­ negri, înarmaţi cu săgeţi şi oceanul în mici ambarcaţiuni, PETRE OLTEANU
nerea echipei pe locul Intll. sporul de continuitate, avlnd deja. ţiile pe care le ridică amato­ venind din sud şi sud-est, au sau fac înconjurul lumii cu La ţărmurile sale se vor con­
Dar cineva de Io Călnn a în vedere că, din 21 Iunie rii de artă. Prin cele sosit la ei peste mare. In strui porturi, unde vor ancora
spus: îmi parc rAtt pentru 1963 si pinâ la 23 februarie La concursul „De Ia munte ele, pentru ce vechii nnuiga- tancurile petroliere şi, din loc
Mureşul, dar şi noi vrem lo­ la mare", organizat la Bucu­ două unităţi republicane — sprijinul aceleiaşi ipoteze Da­ tori din Mali nu ar fi putut
cul Iutii. Ca să nu mal vor­ 1965. a lucrat la CS.H. De la ICECOOP şi IPREC — lu­ vidson citează o lucrare a lui să se angajeze intr-o aseme­ in loc, chiar şi hidrocentrale.
bim că două echipe din Va­ această dată a plecat în ar­ reşti în 1969, de pildă, Elisa­ crăm pentru export Am în­ Al Ornari, scriitor arab din Costul acestui proiect este
lea -Jiului dialoghează direct mată. S-a reîntors acasă dar beta Annionl a cîştigat locul nea aventură ? estimat la 20 miliarde dolari.
(cant vehement) pe aceeaşi pe ţară cu o „cergă din ceput experimentarea produ­ Evul mediu, în care se vorbeş­
temă. a fost nevoit să stea în inca­ cerii din lînâ a fl noi sorti­ te de regele malian Manşa SABIA LUI PENTRU 24 ORE
O să fie primăvară mare. pacitate temporară de muncă lină", chimirele la care lu­ mente de abâ. ţesătură cu Muhammed care, visînd s<5 OCHI ANTI-CEATA Vrome schimbătoare, cu ce­
Cu flori de cireş şl vişine ca din 20 mal 1966 pînâ crează azi Aurel Andnaş au EUGEN IONESCU rul temporar noros. Local vor
pumnul. Şi o să 9trlngem ocupat locul II, Iar un „colier mare căutare peste hotare. atingi capătul oceanului, a Un inventator american şi-a cădea precipitaţii slabe. Vini
pumnii peulru echipele noas­ in 30 octombrie 1967. Cu Momentan avem la noi două construit 200 de ambarca­ Eugen lonescu a fost pri­ patentat recent o invenţie potrivit din nord şl nord­
tre, pentru fotbalul hunedo- data de 1 noiembrie 1967 s-a cu mărgele" lucrat de Netuţa delegate ale UCECOM-ulul ţiuni, le-a echipat şl le-a dat mit în Academia franceză. O est. Temperatura minimă va
rean. Armioni — locul III. ordin să nu se reîntoarcă de­ mult aşteptată de conducă­ oscila Intre minus fl $1 m i­
N. STANCIU angajat 3a aceeaşi unitate care te ocupă cu pregătirea dată cu veşmintul verde de torii auto: „ochi anti-ceaţă". nus 3 grade Iar maxima Intre
In plus aş putea adăuga unor mostre de broderii, cît dacă vor atinge marginea academician al literelor fran­
unde lucrează şi !n prezent. că secţiile care au format confecţii artizanale, poşete de oceanului. Din această călă­ ceze, dramaturgul a primit Aceasta constă dintr-o instala­ minus 4 şl 1 crad. Diminea­
ţa, Izolat, ceaţă.
nucleul noii unităţi au livrat toval şi blanc etc., cu care torie nu s-a întors decît o şi tradiţionala sabie ce se ţie care se montează la bor­
anul trecut obiecte de artă se va organiza o expoziţie singură barcă, iar navigato­ conferă cu acest prilej. De a- dul maşinii şi care captează PENTRU URMĂTOARELE
populară cu specific local în sl colecţii în vederea înche­ rii au povestit că au desco­ ceastă dată, pe garda săbiei DOUA ZILE
aur*, Braşov-Românla. B- ţări, cum sînt : Franţa, Italia, ierii de contracte cu străină­ perit In ocean un „fluviu", razele termice ale diferitelor
djţla a IV-a. Gala laurea­ Olanda. R.F. a Germaniei, tatea. erau Incrustate figuri din o­ obiecte şi le proiectează în-
ţilor; ale cărui ape se scurgeau cu perele sale: un corn de ri­ Vreme schimbătoare, cu re­
21,30 Imagini din Braşovi Turcia. viteză foarte mare; bărcile nocer in fildeş, un ou din tr-o anumită formă pe un e­ nii variabil. Local vor cădea
precipitaţii slabe. Vlnt potri­
2i,4S Partea a n-a a Concursu­ Care sint preocupările Convorbire consemnata de care au îndrăznit să intre in „Viitorul stă In ouă", grădina cran. vit din nord-vest şl ve6t.
lui şl festivalului interna­ actuale ale meşteşugarilor de PETRE FARCAŞIU
d u m in ic a ţional „Cerbul de aur“ ,
Recital Dallda;
B2.4S Telejurnalul da noapte.
r,45 Gimnastica de dimineaţă: Bport;
9,on Matineu duminical pentru
copil. Filmul «erlol »Fiul 23,00 Închidere« emisiunii. Marinică. pe numele întreg
mării*; lucrurile s-fir fi îndreptat. Tn
10.00 Vlnţa satului; Marin Fânic, este Limplar Ia satul Rîu Alb şi in celelal­
11.30 Albumul compozitorilor no- LUNI Reporteri io satele judeţului secţia a IT-a a cooperativei te. ziarele ajung tot cu ma­
mănl : Achlm etnia; de consum. Şi. fiind tîmplar, re Intîrziere. La Rîu Alb, ca­
12.00 De strajă patriei; 11.00 Scena | cu o rindea şi cîteva bucăţi
12.30 In reluare, la cererea te­ 18,ÎS „AatAzI • ziua ta...") re se află la un kilometru
lespectatorilor „Maramureş, 18.45 Revista econoralcA TV. i de seînduri ar face duşumea­ de la şosea, maşina cu ziare
ţară veche" — clnteee şl 19,15 Publicitarei tră ?" — ne-a întrebat. „Nn,” ua ca nouă Câ doar cheia de a ajuns la ora 15,00 ! A­
dansuri populare; 13,20 1001 de acri _ emisiune lergînd ţanţoş în jurul tele­ rica Ca să nu-i dispară sa­ Ia intrare i s-a încredinţat 1
15.00 Emisiune la limba ma­ penlru cel mici ; oi» din pogi I) ¡-am răspuns. vizorului. cii. După cum vedeţi, însă. ceasta în condiţiile cînd tipă­
ghiară ; 19,30 Telejurnalul de searA. A- Bineînţeles, am trecut şi Pe baza acestor constatări avem echipe de teatru... La Apoi credem câ oamenii na rirea s-a desfăşurat normal,
16.30 Box ; GalA de selecţie pen­ gejirta politică i pe la Mâlâieşti. Magazinul simt o plăcere în a sta, la iar ziarele au plecat spre o­
tru Campionatele europe­ 20.00 Romanele Iul Maurlae. şi e altora, am avut o con­ Nucşoara prezentăm specta­
ne dc la Madrid; „SfîrşltuJ nopţii* (Dl mare repartizării pe unităţi era închis. Soţia gestionarului vorbire cu Viorica Paveloni. cole în sala de clasă, în spectacole, 2 ore în picioare. ficiul poştal din Pui cu tre­
18.00 „Mugurel de clntec româ­ 21,03 Cincinalul 1966-1970 In cifre ne-a spus că acesta a plecat secretara comitetului comu­ faţa a 60-70 de persoane. nul de Petroşani, de la ©ra
nesc" ; şl Imagini ; a fondului de marfă, bunei 3,30.
18,50 România '71. Azi — mu­ 21.25 Steaua fără nume. Concura gospodăriri a acestuia să facă pontajul la Sâlaşu nal U.T.C., Şi loan Mnrica, — Am văzut cum aratâ sa­ Din nou : alo, poşta?
nicipiul Bucureşti (II) ; de Sus. (Era cetăţeanul care directorul coordonator al că­ la respectivă şi ne dăm sea­ — Aşa se intîmplâ aproa­
19,20 1001 de seri — emisiune pentru tineri Interpreţi rte In reţeaua de alimentaţie ne pusese întrebarea). Cum era şi firesc, în raidul
pentru cel mici; muzică populară; publică lucrurile stau râu. minelor culturale. ma câ în ea n-au loc atîtea pe Ln fiecare zi — ne-a spus
22,28 Telejurnalul de noaptei Noi 1-nm găsit fâcînd „pon- Aşa am aflat câ tinerii co­ persoane — spunem noi. A­ întreprins prin satele comu­
19.30 Telejurnalul de searA; Bufetele din Sâlaşu de Sus, factorul poştal din Rîu Alb.
22,35 Telcsport; tajul" cum se vede în de­ munei animaţi de dorinţa de poi, pe ce stau oamenii ? nei ne-am interesat şi de fe­
20.00 Concursul şl festivalul In­ Păros, Rîu Alb au un aspect lul In care ajung ziarele la Abonaţii sînt foarte nemul­
ternaţional „Cerbul de 23.00 închiderea emisiunii. senul de m.u Jos. lai cetăţenii a-şi valorifica talentul s-au — Asta aşa este, dar va ţumiţi. Unii renunţă să se
interior urît, vînzâtorii nu din Mălâicsii haleau drumu­ constituit în trei echipe ar­ abonaţi, la cititori, în gene­
poartă halate, iar cînd le rile spre alte? sale ca să-şi tistice — toate de teatru. fi mărită. Cînd prezentăm ral. Nu ne închipuim cum mai aboneze I
poartă sînt murdare. In mul­ cumpere cele trebuitoare 1 Piesele, bine alese, puse in filme, tot acolo, oamenii se a analizat serviciul de difu­ Este al na ştim cîtelea sem­
te dintre ele există şampa­ scenă au fost aplaudate a­ înghesuie şi stau 2 ore în zare a piesei din cadrul Di­ nal de alarmă pe care-1 tra­
nie. diferite coniacuri fine picioare, n-au nevoie de sca­ recţiei judeţene de poştă şi gem la adresa modului cum
I-U („1 Noiembrie"); LU PENIi O glumă, cîteva proape în jumătate din sate­ une — ne informează direc­
Sechestrul <1e persoană („Cul­ care nu se cer, dar lipsesc le care compun comuna. Ast­ telecomunicaţii nota ; „Alo, se difuzează pre3a în unele
tural“) ; Moli Flanders („Mun­ sortimentele căutate de con­ „măşti“ şi... culpa lui torul. In legâturâ cu căminul poşta scrisă în urma rai­ comune ale Judeţului. In
citoresc"); LONEA: De şapte fel. tinerii din satul de re­ de Ia Mâlâieşti — adaugă majoritate oamenii reclamă câ
ori şapte („Minerul“ ) ; ANI- sumatori. şedinţă au făcut deplasări cu dînsul ~ cheile sînt la M;t- dului făcut în comuna Balşa.
NO A SA : Hclga („Muncito­ La bufetul din Sâlaşu de Marinică ! piesa „Mireasa cu maşină" Nu ne închipuim. deoarece primesc ziarele cu mare în-
resc") ; PAROŞENl: Mireasa rinicâ 1 Soţia mea este di­ nu se vede nici un semn câ tîrzier«.
era In negru („Energia"); PE­ Sus există o practică cel pu­ de 11. Kehrer în Coroeşti, rectoarea căminului de acolo.
DEVAl Cinci pentru tn- TRILA: Dopartc de Jumea dez­ ţin curioasă în ceea ce pri­ Cu gindul de a vedea cum Păros, Ru.şor şi Ponor. Echi­
fero („P a tr ia "); Dragoste şl lănţuită — seriile 1-11 („Mun­ veşte executarea serviciului ; este râspindită lumina spiri­ pa de teatru din Zăvoi a dat Curăţenia o face femeia de L* sediul Consiliului popular «I comunei 9AJaşu de Sus,
viteză („A rta “); SIMERIA: citoresc“ ); VU LC AN : King tuală pe teritoriul comunei serviciu, iar treaba cu stri­ ne comlnuâm dialogul început ln sate cu tovArâşll loan A-
Vlnătorul de căprioare („M u ­ Kong evadează („Muncito­ 15 zile face serviciu la bar spectacole la lliu Mic şi Pă­ căciunea podelelor aparţine lexanriru, secretar al comitetului dc partid, şl lonn Bursescu,
reşul"); HUNEDOARA: Ursul resc"); U RICANI: Salariul Solomon Tirea. 15 zile Sido- Sâlaşu de Sus — localitate ros. iar un grup de elevi din primarul comunei. Dlnşil ne-au vorbit cu o Justificată mtn-
şl păpuşa („Slderurglstul“) ; groazei („7 Noiembrie“) ; O- nia Ttul ! Aşa ceva n-am mai cc cuprinde în nucleul său de consiliul popular Nu e
Răzbunarea sflntulul („Con­ nAŞTIE: Illbernatus („P a ­ Sălaşu de Sus fac repetiţii vina directorului de cămin ! <irIr* despre rcall2ărllc ln domeniul muncii patriotice, al ex-
structorul") ; MctUcul de la a- tria") ; Păsările („Flacăra") ; înlîtnit. In fiecare lunâ un peste 4 onn de locuitori şi la piesa „O scrisoare pierdu­ lin t l c r i i reţelei romrrciale, dezvoltarea transporturilor. Pe a-
slgurârl („Arta"); C A L A N : GEOAGIU -RAI: O şansă din- salariat sâ aibă cile 15 zile multe cadre rle nădejde în­ tă" de T.L. Caragiale. pe care O fi. n-o fi, chestiunea se L'cucia acţiunilor rdllltar-gospodăreşti sint înscrise şl in a-
•■rut an obiective imporiantc : îndiguirea rlulul Sălaş (lucra­
SlApin pe sltuaţio („11 lu- tr-o mie; IfAŢEG : 10C dc ra- drituite a-şi aduce aportul preziniă aşa rum am relata­ te care costă 209 00(1 Ici), construirea a S poduri din beton,
nteu); TELIU C: Castelul con­ rablno („Popular“); BRAD: de muncă şi 15 zile de con­ o vor prezenta curînd in faţa t-o noi Deci. Marinică n-are .amenajarea unei pieţe, extinderea căminului din Ohaba, ter­
damnaţilor („Minerul") ; GHF- B.D. întră In acţiune („Steaua cediu I C’n s;\ nu mai vorbim in ace; i;î direcţie — am a­ sătenilor lor. minarea a 2 săli dc clasă la Rtu Alb etc.
LA R : Prieteni fărA grai („M i­ roşie“); GURABATIZA: Clnd se de păstrarea facturilor aca­ juns în satul Nucşoara, unde nici-o culpă. directoarea Paralel cu executarea acestor lucrări, o deosebită preocu­
nerul“ ); P E T R O Ş A N I: Şa­ arată cucuveaua (Minerul“ ) ; — fără nici o plăcere — am Cei peste 350 de cititori, n-are, femeia de serviciu pare există pentru continua îmbunătăţire a stilului şl m e­
rada şl Mayerling — seriile 1LIA: lntllnirca („Lumina"). să Ia bnrmnnă . existenţa în majoritale tineri, cu a­
băuturilor (bere ctc ) alterate, întîlnit o „cunoştinţă“ de de­ proape 2 000 de cărţi împru­ n-are Vinovat, zicem noi, ar todelor dc muncă ale comitetului comunal de partid, ale
consiliului popular tn vederea îmbunătăţirii muncii cu oa­
conserve vechi, neonorarea mult. Nu este vorba despre mutate de la bibliotecă — nu­ fi tot directorul coordonator menii, ridicării pe o treaptă superioară a activităţii eulturaJ-
comenzilor la dulciuri şi mul­ altceva decît despre sala că­ mai de la începutul anului care trebuie să ţină cont câ educative din codrul comunei.
te altele. minului cultural în legătură curent — vorbesc de la sine
cu care z.iarul nostru a pu­
— Ne vom strădui
mai
— I mult să satisfacem cerinţele blicat clteva rînduri în nr. despre setea de cultură n $â-
lâşenilor.
sătenilor — ne-a asigurat 4 926 Dar în legătură cu defi­
loan Bursescu, preşedintele Această clădire are aceeaşi
PRO G RAM U L I: 8.00 Concertul destinaţie de magazie a coo­ cienţele, iată ce am aflat ..
dimineţii; 7,00 Radiojurnal; 7,45 cooperativei de consum Sâla­ perativei agricole — deşi ti­ — In Nucşoara — spunea
Avanpremieră cotidiană; 8.00 Su­ SCHIMB APARTAMENT cu şu de Sus. Ne propunem sâ directorul coordonator — sa­
marul presei; 8,08 Ilustrate muti­ instruim lunar pe toţi lu­ nerii şi-o doresc ca sală de
cele; 0,00 Ora satului; 10.00 Ra- 2 camere, Petroşani, caitier dans Aceiaşi saci dolofani la aceea este a C AP.-ului.
dlomagazjnul femeilor; 10.30 Ve­ Carpaţi, cu similar Deva sau crătorii noştri în sensul de a văzuţi prin aceeaşi fereastră De cind o ştiu eu. .
dete ale clnteculul: Connie Fran­ Sîmeria. face o servire bună şi a ma­
cis. GlcA Petrescu şl Udo Jür­ nifesta solicitudine faţă de răstignilâ în seîndurî şi a­ — înseamnă câ tinerii sînt
gens: n,0S IntOnlre cu melodia Informaţii - Petroşani, str. ceeaşi placă de avertizare de derutaţi, dacă ridică aseme­
populară şl Interpretul preferat ; Muncii 13. cumpărători. Referitor la re­
12.00 De toate pentru toţi: 13.00 ţeaua de prestaţii de servicii pe stîlpii electrici, bătută in nea probleme nu ştiu ce este
Radiojurnal; 13,15 Noutăţi dlsco- ☆ cuie pe uşă : nu atingeţi fi­ şi ce nu este al lor ! — ne-am
graîlce cu Johnny Hallyday; 13.30 EXECUT ORICE FEL DE la ora dc faţă avem toate rele etc. adresat noi secretarei.
Orchestra de muzlcâ populară a LUCRĂRI DE ZIDĂRIE şi fi­ profilurile de secţii solicitate
Radlotelevlzlunll; 14,00 Unda ve­ de populaţie. O să mai în­ Căminul cultural din Mâlă- — Nu mai ţin minte cine
selă; 14,30 Estrada duminicală ; nisaj - Suto Viorel, Deva, ieştî. pe care l-am vizitat a ridicat problema — a răs­
17 00 Caravana fanteziei: 18,00 Cin- Str. Plevneî, nr. 18. fiinţăm o secţie de ţesut co­ apoi. era încuiat Insă am pu­ puns V. F'aveloni. Dar plă­
tă Denise Constanlinescu. Biky voare şi ne v,\ veni şi un
şi Engelbert Humperdlnck: 18.30 ☆ tut observa şi nici, pe fereas­ cuţa aceea despre care vor­
Teatru scuri; 10.54 Muzlcâ uşoa­ VIND PIAN in perfectă specialist în reparaţii de o­ tră. câ duşumeaua era spartă biţi nu există acolo !
ră; 10.00 Radiojurnal; 19.1S Reci­ staro. Simeria, str. Libertăţii, biecte de uz casnic, radio şi
tal de operetă; 19,35 Cînlcce de nr. 45, televizoare. proaspăt în mai multe lo­ — Noi am văzut-o chiar
petrecere şi Jocuri populore; 20.00 curi şi „colorată" cu resturi azi I...
Concursul şi festivalul Internatio­ <b Discutam cu gestionarul de ţigări, hîrtîî mototolite — De astă toamnă n-am
nal de muzică uşoară. Braşov _ VIND TRABANT OOMBI, magazinului din Sâlaşu de
România; 22.30 Din cele mal fru­ şi... noroi ! înăuntru ne-a mai mai dat pe acolo — recu­
moase pagini de operetă: 23,oo preţ convenabil, str BraniiŞ- Sus. Intervine un cetăţean : atras atenţia un şoarece, care noaşte secretara.
Radlojvirnal: 23.00 mim. melodic tei, nr. 7, Deva. „Magazinul din Mâlâieştî va nu era în nici un caz bibe­ — E o glumă a magazine­
şi cînlec; 0,03—6,00 Estrada noc­
turnă. fi prins în raza dumneavoas­ lou pentru că l-am văzut a- rului — intervine loan Ma-