Page 25 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 25
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UM IŢI-VA!
S§ Cuvîntarea lui Edward |
Gierek la Conferinţa orga- |
I nizaţiei voievodale Katowice j
a P.M.U.P. I
|
m Pe frontul de luptă 1
din Indochina I
!
M Curier, Atlas I
ANUL XXIII. Nr. 5 027 MARTI 9 MARTIE 1971
4 P A G IN I - 30 B A N I .......1
MAŞINILEUNELJE, patrimoniu pro Adunarea festivă
din Deva cu prilejul
ductiv ce trebuie utilizat dm plin
Asigurareo din timp o piese dus Io o slabă încărcare pe re ou organizat munco în 2 şi zilei de 8 Martie
lor de schimb, reperelor şi schimburi. Astfel, pe ansamblul uneori în 3 schimburi, aii unită
subonsombielor în oantfrtoţlle industriei din judeţ s-a lucrat ţilor Centralei minereurilor ne
şi structura cerute este una în medie în 1,7 schimburi. feroase Deva care, pe lingă că Luni d-upâ-amiazâ a avut Adunarea festivă a fost
din condiţiile hotârîtoare ele O altă oouzâ care o contri au lucrat pe 2 sau 3 schimburi, loc In sala „Arta“ din Deva deschisă de tovarăşa Maria
desfăşurării normale a proce- v buit la mărirea timpului nefo au organizat deservirea a do adunarea festivă dedicată Mitrofan, vicepreşedintă a
selor de producţie. In acest losit o fost determinată de uă maşini de către un munci sărbătoririi zilei de 8 Martie Comitetului municipal al fe
scop întreprinderile industriale lipsa SDV-urilor ¡n gama şi tor trebuie urmat şî de cele — Ziua internaţională a fe meilor. S-a dat apoi cuvîntul
din judeţul nostru au fost do cantităţile cerute de funcţiona lalte întreprinderi din judeţ. meii. tovarăşei Elena Borza, care
tate cu un număr însemnat de rea normolă o parcului de ma Creşterea timpului de func- In prezidiul adunării au a făcut o expunere despre Luni. 8 martie, la sediul In ce priveşte compoziţia în scurt timp vom obţine re
maşinî-uneite. număr care, în şini. Aprovizionoreo neritmică ţionore a maşrnilor-unelte se luat loc tovarăşii i Lazâr Da Ziua internaţională a femeii. Comitetului Central al parti Consiliului, va trebui să a zultate tot mai bune în acest
mul 1970, depăşea 1 500. cu accesorii şi materiale care impune cu olît moi mult cu vid, secretar al Comitetului dului a avut loc. în prezenţa vem în vedere ca, pe parcurs, important sector al vieţii
Studiile şi analizele întreprin se consumă in mod curent a cit prin planul de stot din judeţean Hunedoara al P.C.R., A fost evidenţiată contribu tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sâ mai aducem unele com noastre sociale.
se scot în evidenţă faptul că făcut ca întreprinderile cu un acest an s-au stabilit sarcini Aron Colcer, prim-secretar ţia pe care şi-o aduc femeile secretar general al Partidului pletări. Ne gindim astfel ca. Vă urez tuturor succes in
la sfîrşitul anului trecut gra parc bine pus la punct de ma- minimale de utilizare o fondu al Comitetului municipal din judeţul nostru la înfâp. Comunist Român, preşedinte ulterior, sâ luăm măsuri pen noua dumneavoastră activita
dul de încărcare ol moşinilor- şinj-unelte să nu poată exe lui de timp disponibil atit pen Deva al P.C.R., Elena Borza, tuirea sarcinilor economice şi le Consiliului de Stat al Re tru o mai bună reprezentare te ! (Aplauze puternice).
unelte ero in creştere eviden cuta întregul volum de lucrări tru maşinile înstelate în sec preşedinta Comitetului jude sociale, în domeniul industri publicii Socialiste România, în Consiliu a judeţelor ţării In numele Consiliului, a
tă faţă de situoţio existentă la proprii şi să refuze în unele ţiile de boză cit şi în secţiile ţean al femeiJor, Sabin Bo- ei, agriculturii, comerţului, şedinţa de constituire a Con sau, cel puţin, a anumitor luat apoi cuvîntul tovarăşul
începutul aceluiaşi an. Dacă cazuri comenzile terţilor. auxiliare. Acesle prevederi soli ticiu, vicepreşedinte al Comi culturii, artei, învâţâmîntu- siliului Naţional al Radiote- centre mai importante. Pro Dumitru Popescu, care a
în trimestrul I indicele de uti Pentru anul 1971 s-ou stobl. cită orientarea activităţii In tetului executiv al Consiliu lui, sănătăţii, în gospodărirea le vi^i un i i Române gramul radiotelcviziunii nu spus ;
lizare o fondului de timp a lit sarcini mult superioare ce direcţia găsirii unor soluţii care lui popular judeţean. Maria şi înfrumuseţarea municipii Au participat tovarăşii Du se adresează numai celor din Aş îndrăzni sâ dau expre
fost de 51,7 Io sută - 62,7 Io lor dîn anii precedenţi. Dife să contribuie la creşterea efi Mitrofan, profesoară, direc- lor, oraşelor şi comunelor, în mitru Popescu, membru al Bucureşti, ci întregii ţări ; de sie. tovarăşe secretar general,
sută în secţîîle de bază şi 46.5 renţiat pe ramuri, în secţiile cienţei economice o tuturor fon toarea Şcolii generale dîn conducerea treburilor de stot Comitetului Executiv, secretar aceea va trebui să avem in sentimentelor de mulţumire
Io sută in secţiile auxiliare - de boză moşînile-unelte vor tre durilor fixe in dotarea întreprin I cartierul Gojdu, Tânase Tran şi obşteşti, precum şi aportul al CC. al PC.R. şi Ion Ili- vedere în viitor o mai bună — pe care sînt convins că
pe întreg anul 1970 indicele de bui să atingă indici de folosi derilor. Aceasta se impune moi dafir, preşedintele Consiliu pe care sînt chemate sâ şi-l escu, membru supleant al Co reprezentare a tuturor centre toţi le împărtăşesc — cu care
folosire se ridică Io 56.4 Io su re a fondului de timp disponi cu seamă Io întreprinderea e- lui municipal a! sindicalelor, aducă femeile la înfăptuirea mitetului Executiv, secretar lor. primim constituirea acestui
tă (64,8 la sută ¡n secţiile de bil de peste 70 la sută, iar în lectrocentrale Deva, întreprin Lucia lacobonî, secretara Co prevederilor noului plan cin al CC. al PC.R. Noi vedem acest Consiliu organism, a cărui semnifica
boză şi 51,5 la sută in secţiile secţiile auxiliare de peste 60 Io derea reţele electrice Deva, mitetului municipal al U.T.C., cinal. Deschi2Înd şedinţa, tovară ca organ dc hotărîre care să ţie este transpunerea consec
auxiliare). sută. De aici şi necesitatea gă Combinatul de exploatare şi Valeria Ivancov, muncitoare In încheierea adunării a şul NICOLAE CEAUŞESCU asigure îndrumarea colectivă ventă în viaţă a principiilor
Deşi s-o înregistrat această sirii soluţiilor care să ducă lo industrializare o lemnului De fruntaşă în întrecere de la fost prezentat un frumos şi a spus : „Pe baza ho târî r î i a programelor radiotelcviziu democratice pe baza cărora
se dezvoltă întreaga noastrâ
îmbunătăţire o folosirii maşi- reducereo timpului nelucrat în va unde în anul 1970 s-ou re întreprinderea de industrie bogat program artistic de că Comitetului Executiv al CC. nii. Mă refer în primul rînd
nilor-unelte din dotarea între vederea atingerii nivelurilor pre alizat indici de utilizare ai locală, Constanţa Neagoie, tre elevii Liceului pedagogic al P.C.R. s-a înfiinţat, prin la îndrumarea şi orientarea activitate sociaUpolitieâ,
Ideea creării acestui orga
prinderilor, trebuie spus că o- văzute pentru anul in curs. fondului de timp disponibil sub medic, Aurelia Ene, munci şi ai Liceului ..Decebal". Decret al Consiliului de Stat, generală, politico-ideologică, a
ceosto este insuficient. In acest compartiment este 50 Io sută. toare fruntaşă de la Fabrica ☆ Consiliul Naţional al Kadio- activităţii acestei instituţii. nism de conducere obştească
necesară activizarea porcului e Prin punerea in voloare a tcleviziunii române. ca orga Ţinînd scama că această a radioteleviziunii — care.
Din analiza cauzelor care de de conserv^ şi preparate din Asemenea adunări consa nism democratic, colectiv, cu şedinţă are ca scop numai după cum este ştiut, vă a
termină indicele scăzut de uti xistent prin punereo în circui tuturor rezervelor interne în carne, Elena Gros, ţărancă crate zilei de 8 Martie au caracter larg reprezentativ, constituirea Consiliului. nu parţine — are o importantă
tul productiv o întregului in
lizare rezultă că 67,4 la sută anul 1971 se pot atinge nive cooperatoare, Lucia Vâtafu, avut loc şi în municipiile de conducere a întregii acti doresc sâ mă opresc pe larg apreciabilă nu numai pentru
din timpul nefolosit o fost de ventar, In toate întreprinderile lurile minimoile cantitative şi lucrătoare fruntaşă din co Hunedoara şi Petroşani. în vităţi din domeniul radioului asupra problemelor de fond activitatea propriu-zisâ a ra
trebuie să se treacă de urgen
terminat de schimbările neplo- calitative în folosirea maşinî- merţ, Asinefta Munteanu, oraşele Brad, Orăştie, Câlan, şi televiziunii ţârii noastre ale radioteleviziunii. Consi dioteleviziunii. ci şi pentru
nificote ale programului de lu ţă lo completareo forţei de lor-unelte, contribuind astfel la muncitoare în cooperaţia Simeria, Haţeg, precum şi în Aici sînt prezenţi membrii der necesar ca conducerea o ilustrarea stilului general In
cru. 17,7 Io sută de lipsa de muncă pentru deservirea aces îmbunătăţireo aprovizionării cu meşteşugărească, Irina Ka- întreprinderi, instituţii. co consiliului numiţi, de aseme perativă a radiotelcviziunii să care Partidul Comunist Ro
forţă de muncă, iar restul tim tui sector prin redistribuirea piese de schimb, repere şî sandra, casnică, Maria Cior nea. prin Decret al Consiliu pregătească şi să prezinte Con mân abordează desfăşurarea
pului nelucrat fiind provocat din cea existentă sau prin an subansamble. nei, salariată la Consiliul mune. cooperative agricole lui dc Stat. siliului Naţional propuneri de vieţii sociale, precum şi pen
de lipsă de energie electrică, gajarea de personal calificat popular municipal. de producţie. Ca preşedinte al Consiliu tru extinderea pe scară tot
în meseriile cerute de mînuireo EMIL1AN ROVENJA îmbunătăţire a organizării ra
reparaţii accidentole etc. Lip acestora. Exemplul exploatări şef de serviciu la Direcţia lui Naţional al Radiotelevi- dioteleviziunii, o dare de sea mai largă a formelor demo
ziunii române a fost numit
so de personal calificat a con lor miniere din Valea JîuUii co- judeţeană de statistică tovarăşul Dumitru Poposcu. mă asupra activităţii de pînă cratice de conducere In socie
tatea noastră.
Produse forestiere peste plan secretar al C.C. al P.C.R. Pen acum, precum şi măsuri pen In al doilea rînd, în nu
tru ridicarea programelor la
tru a intra dc la început in un nivel superior. Pe această mele membrilor acestui nou
— faza finală îşi Forestierii <le Ia Orăştie 3 000 inc buşteni. 515 mc atribuţiunî. il rog să dea ci bază. să aibă loc dezbaterea organism, vă asigur că înţe
legem răspunderea ce ne in
tire listei cu
componenta
cherestea,
propriu-zisâ la viitoarea şe
lemn
650 mc
dovedesc şi in acest
prim an al noului cincinal pentru celuloză şi 50 mc Consiliului" dinţă a Consiliului Naţional. cumbă. ca exponenţi ai opi
hărnicia, priceperea şi ela lemn de mină Datorită rit După ce s-a dat citire a- Cred că este necesar ca in niei publice, în conducerea
nul în muncă. Dovadă stau murilor accelerate de pro eestei liste, a luat cuvîntul cursul acestei luni să aibă unuia dintre cele mai impor
tante instrumente de infor
a Concursului al A lea al artiştilor amatori realizările dobîndite în pri ducţie in sectoarele de ex CEAUŞESCU, care n spus : loc prima reuniune dc lucru mare şi formare a oamenilor,
N I C O L A E
t o v a r ă ş u l
ploatare şi industrializare,
mele două luni de întrece
atunci
Pînă
a Consiliului
dc transformare a conştiinţe
re.
planul producţiei globale şi
membrii Consiliului sâ lucre
să
In primul rînd doresc
In această perioadă, co al productivităţii muncii felicit Consiliul şi să-i urez ze. împreună cu conducerea lor : în acest sens ne vom
Am asistat duminică la Clubul „Siderurcistur din Hu şarul o reprezinLâ cu strălu lectivul U.E.l.L. Orăştie a s-a depăşit cu 40 şi res rezultate bune în activita curentă a radioteleviziunii, la strădui ca în munca noastră
nedoara, alături de sute de spectatori hunedoreni, la finala cire. realizat peste prevederi pectiv 2,7 ia sută. tea sa ; mai cu seamă ne u îmbunătăţirea programelor şi» sâ ne ghidăm nu după pre
Concursului al X-lea al artiştilor amatori. Marea reuniune Din nou am avut prilejul răm nouă. ascultătorilor şi mai ales, la stabilirea direc ferinţe subiective, strict indi
viduale. ci după datoria de a
folclorică, serbare a voioşiei Şt talentului, a inspiraţiei şi sâ urmărim arta căluşarilor telespectatorilor, să avem ţiilor dc activitate in viitor. exprima preferinţele. guslul
meditaţiei colective, a fost dedicată partidului, ca un o- din Romos şi Boiu. Din nou, programe de radio şi televi Va trebui pregătit în acest şi interesele generale ale o
maciu al frumosului şi măiestriei. aceşti bârbaţi-artişti au urcat ziune mai bune — pentru că sens programul pc întregul piniei publice româneşti, al
In lumina de înălţătoare semnificaţii a apropiatului pe scenă şi in lumina reflec acesta este scopul principal an. care să ofere o perspec cătuită din categoriile pe ca
semicentenar al Partidului Comunist Român. spectacolul toarelor şi-au etalat iscusinţa pentru care am creat noul tivă îndelungată de lucru, po re le reprezentăm în compo
celor mai bune formaţii hunedorene a exprimat bucuria şi şi talentul. Obişnuiţi cu acel PAGINA A H-A organism sibilitatea luării unor măsuri ziţia consiliului.
ataşamentul cu care întregul nostru popor omagiază împli căluşar al formaţiilor folclo La organizarea acestui Con serioase pentru îmbunătăţi Aş vrea sâ vă asigur, de a
nirea a 50 de ani de la crearea conducătorului înţelept al rice profesioniste, căluşarul siliu — care, după cum ve rea substanţială a acestui semenea. dc dorinţa noastr/
hunedorean înseamnă la fie
celor care îşi făuresc viitorul. deţi. este foarte reprezenta sector de activitate. ca activitatea acestui orga
Dansatori, fluieraşi, cîntăreţi. orchestre şa. au alternat în care apariţie o surpriză, o a- tiv — am avut in vedere Doresc să spun in înche nism sâ nu cadă in forma
ansambluri bine închegate de interpreţi ai unor străvechi devâratâ îneîntare. să reunim reprezentanţi ai iere că aşteptăm dc la Con lism. ca organismul însuşi să
obiceiuri, venite parcă să sublinieze transformările aduse F 01 C U tuturor categoriilor sociale, ai siliul National o activitate nu se oprească In stadiul u
de prezentul socialist vieţii oamenilor, cuviinţa în petre Flori din grădina diferitelor sectoare dc acti rodnică. ţinînd seama dc nui for de simplă discuţie, ci
cere şi încrederea în viitor. cîntecuiui vitate care. intr-un fel sau compoziţia sa. dc faptul că sâ acţioneze, sâ determine
Cîntecul popular al inter altul, sînt interesate în buna in rindurile sale sc află oa schimbări profunde de ordin
calitativ în întreaga activita
meni cu bogată experienţă şi
Cintare patriei rea unor piese clasice (corul pretului. formă de manifes funcţionare a radiotelcviziu- te a radioteleviziunii. justifi-
din Brad, de tipul „Madri tare ce-şi găseşte o largă a- R Cupa României nii. Sperăm că acest orga înaltă competenţă «lin toate
gal" însemnînd o surpriză dezinne la public. înseamnă nism. cuprin/ind reprezen sectoarele de activitate. etnd astfel raţiunea pentru
Şapte formaţii corale, a plăcută) . totodată şi nevoia intensifică tanţi din toa(c domeniile de Sperăm că prin constituirea care conducerea partidului a
proape o mie de voci. au în rii actului de pei-petuare a B Divizia nafionaiă C activitate, inclusiv oameni ca Consiliului Naţional radiote- hotârît crearea sa.
semnat tot atîtea reuşite ar re lucrează nemijlocit in leviziunea, dar mai ales ce ☆
tistice. Apariţia pe scena d o Căluşarii C. DROZD producţia materială şi in cre tăţenii patriei noastre vor a In Decretul Consiliului He
ljului „Sidcrurcistu!“ a coru aţia spirituală, strîns legaţi vea dc ciştigat. Aceasta este Stat privind înfiinţarea, or
rilor a fost aşteptată, după Bărbaţi cu umeri largi şi ® Campionatul judeţean dc problemele vieţii zilnice, prima dorinţă pe care o ex ganizarea şi funcţionarea
cum era şi firesc, cu un legi mijloc subţire. îmbrăcaţi du fC o w lim iW in p«Q. .M >!-•) va aduce un suflu nou în e- primăm în fata Consiliului Consiliului Naţional al Radio-
tim interes : evoluau ,,acasă“ pă datina locului, se avîntâ misiunilc rad io televiziunii. Naţional. Am convingerea că tcleviziunii Române se aralâ
si cele trei formaţii care au într-un dans sufocant. Spri că avînd în vedere rolul din
reprezentat judeţul Hunedoa jiniţi în bilele lor, iac sări ce în cc mai important al ra
ra la concursul naţional „Cîn- turi şi ponturi... Strâbătînd diodifuziunii $i televiziunii
tare patriei" — corul Casei secolele, căluşarul simboli în informarea şi formarea o
de cultură Orăştie, al cămi zează ritualuri şi obiceiuri piniei publice, a omului nou.
nului cultural Dobra şi corul ale băştinaşilor. Din dîiv.enia, IN DEZBATERE PUBLICA : Măsuri pentru constructor activ al societă
Combinatului siderurgic Hu voinţa, poezia, forţa şi dra ţii socialiste. în educarea co
nedoara. Prezenţa ultimului gostea de viaţă rezidă izvoa munistă a maselor, precum şi
a fost de data aceasta lo rele popularităţii de care se activitatea complexă şi multi
înălţimea aşteptărilor specta bucură şi pe care le laterală pe oare o desfăşoară
torilor localnici, care au a trezeşte acest dans. Oriun
plaudat îndelung strădania de apar căluşarii — fie
Cre?lcrca rolului şl atribuţi
satelor
scenele
pe
o
şi
artistică a concetăţenilor lor. raşelor noastre, fie pe scene ţirea activităţii sindicatelor ilor organelor şl organizaţiilor lor din organele sindicale dc la ţCcoi-nuote În iqg. a 4-0)
Vorbind despre spectacolul sindicale, corespunzător etapei toate nivelurile trebuie sA ilo
muncitori caic lucrează nemij
coriştilor, facem cuvenita re le străine — ei captivează a- actuale a construcţiei socialis locit In producţie.
Dc asemenea, socolc.se cA. tn
marcă şi menţiune pentru lenţia spectatorilor prin pito mului in ţara noastrâ, are raport cu sarcinile cc Io revin
drept
întregii
punerea
scop
participarea în finala jude rescul costumelor, prin vir aetivilAţi sindicale pe baze noi, sindicatelor în etapa aclualA,
ţeană a celor trei formaţii co tuozitate, prin ineditul spec Pentru o autonomie reală şi efectivă participarea acttvA a sindicate numArul activiştilor salariaţi la
rale aparţinlnd sindicatului tacolului pe care-1 oferă Ei
lucrătorilor din învăţămlnt sînt o mărturie vie a mile Ritm intens
din Deva. Hunedoara şi Brad, narei tradiţii a artei popu
bune mai ales In interpreta lare româneşti pe care câlu- de lucru
a sindicatului de Cei care lucrează in producţie— pe şantiere
Ca activist cu experienţă deri. Deşi in art. 8 din Sta s-au organizat grupe sindica mai larg reprezentaţi
întreprinderile şi
orga
îndelungată în munca sindi tutul U.G.S.R. se arată că le care au fost subordonate nizaţiile de construcţii din
cală, doresc sâ mă refer la sindicatele se bucură de au direct comitetului sindicatu judeţul nostru au executat
u.iele probleme privind nece tonomie în rezolvarea pro lui, cind acestea puteau sâ în primele două luni ale a
sitatea întăririi rolului sin blemelor ce intră in atribu lucreze mai bine cu comite nului lucrări dc construc-
dicatului de întreprindere, ţiile lor, s-a menţinut în tele sindicale din secţiile in in organele de conducere ţii-montaj mai mari cu 8,3
dezvoltării autonomiei aces practică o tutelă măruntă a care îşi desfăşurau in mod la sută faţă de prevederi
tuia. Este drept că în ulti acestora din pai tea organe practic activitatea. le perioadei. Cele mai ac
mii ani s-au făcut paşi im lor super ioare, impunîndu-Ii-se Asemenea neajunsuri exis celerate ritmuri de execu
portanţi pentru ca sindicate în unele cazuri modalităţi tă şi pe linie financiară Mul lor. a clasei muncitoare la con nlve! de Inircprinderi este mic ţie s-au înregistrat pe şan
le sâ participe concret la mo de soluţionare a problemelor te sindicate din întreprinderi ducerea nemijlociţi a vieţii e- şi nu se poate cuprinde în tierele Termocentralei de
conontlce şl sociale.
bilizarea şi antrenarea sala care erau în contradicţie cu şi-nu prevăzut fonduri pen Iu aceste rinduri aş vrea sA treaga sferă do activitate a u- la Mintia unde colectivele
Un singur om, cum este
zinel
riaţilor la realizarea sarcini situaţia concretă de la locu tru rezolvarea diferitelor mft refer Ia uncie aspecte pri la noi. orieii de pricep t. ar fi de muncă de la „Energo-
vind compoziţia organelor sin
lor economice şi angajamen rile dc muncă din întreprin sarcini social-culturale, fon dicale şl la îmbunătăţirea mun şl oricitA strădanie ar depune construcţia", „Energomon-
nu poate f .ce faţa sarcinilor şi
telor luate în întrecerea so deri cii acestora. DupA părerea mea cerinţelor vieţii. De aceea, con ta.i" şi 3 Izolaţii au mate
cialistă, f i-şi aducă o contri Inii amintesc că — legat duri aprobate de adunările consider cA tn organele sindica sider cA trebuie redus numArul rializat 17.3 la sută şî res
buţie mai substanţială în ri de stabilirea structurii orga sau conferinţele membrilor le, Ia ora actnalA, numărul activiştilor dc la organele su pectiv 22,4 şi 20.1 la sută
muncitorilor, al celor care lu-
perioare şl să fie întărite sin
dicarea nivelului de cunoştin nizatorice. sarcină directă a de sindicat, dar acestora, da- crcazA direct In producţie csic dicatele de fntrep. indere — or din planul anual Rezulta
ţe profesionale şi de cultură sindicatului prevăzută în sta prea mic. Dc exemplu, in co ganizaţia dc bazA a muncii sin te bune s-au obţinut de a -
mitetul sindicatului din între
generală a muncitorilor'. la tut — s-a impus organizarea GHEORGHE MIHAILA prinderea noastră din cei 27 de dicale. seinenca pe şantierele
îmbunătăţirea condiţiilor de unor comitete de secţii care secretarul Consiliului membri numai 10 slut munci DIONISIE MUNTEANU Trustului de construcţii i
muncă şi de viaţă ale salar ia- pe parcurs s-au dovedit ine judeţean al sindicatelor tori. Iar In Consiliul judeţean al maistru, preşedintei« Deva, I.C.S. Hunedoara şi j
pe
sindicatelor şl al uniunii
ţilor. Cu toate acestea. nu ficiente şi s-a renunţat la ramură nu este nici un repre comitetului sindical de la Hidro Valea Jiului ale că- I
s-a acţionat îndeajuns de ele. Asemenea fenomene s-au zentant al sidi ntrglşlilor din secţia turnătorie nr. 1 a ror obiective au atins stadii j
ferm pentru acordarea unei petrecut la EM. Lupeni şi în Câlan. Or, majoritatea membri- Uzinei „Victoria" Călan fizice de execuţie avansa- l
autonomii reale şi efective a alte unităţi a p a i ţinînd C C.V.J. lU ffl.W -l.'H IJ I.W — W I te. j
sindicatelor din întreprin Petroşani. La C.S. Hunedoara