Page 28 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 28
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 027 9 MARTI 9 MARTIE 1971
Constituirea Consiliului National
y
al Radioteleviziunii Române CMTAREA IUI EDWARD GIEREK IA
ORGANIZAŢIEI VOIEVODALE KATOWICE A PUP.
decret, se înfiinţează Consi tăţii de radiodifuziune sl te
liul National al Radiotelevi leviziune.
(Urmore din pog 1)
ziunii Române — organism Consiliul National va con VARŞOVIA 8 (Agerpres). — deauna, la slăbirea legături că „în practică şl în viaţa
larg reprezentativ cu caracter stitui în cadrul său comisii După cum anunţă agenţia lor acestuia cu masele, la slă cotidiană sâ folosim toată
obştesc — care va funcţiona permanente, care vor ajuta PAP, la Conferinţa organiza birea poziţiilor lui in socie multitudinea de posibilităţi
în ţoale sectoarele vieţii so- sub îndrumarea directă a Co în mod concret. în activitatea ţiei voievodale Katowice a tate. Vitalitatea politică a pe care le deschide statul so
cial-politiee. economice $1 cul mitetului Central al Partidu sa, Comitetul de Radiodifu P.M.U.P., a luat cuvîntul Ed statului şi a poporului, a spus cialist pentru participarea
turale, este necesar ca la lui Comunist Român. El are ziune si Televiziune Pentru ward Gierek, prlm-secretar E. Gierek. este determinată, maselor de oameni ai mun
munca de conducere si orien snrcîna de a asigura orienta analizarea anumitor sectoare al CC al P.M.U.P., care s-a în primul rind, de programul cii la conducere. Sarcina con
tare a acestei instituţii sâ rea generală a activităţii si sau probleme din domeniul ocupat de unele probleme ac care indică organelor puterii stă în a pune pe deplin în
participe reprezentanţi ai or de a elabora liniile directoa programelor de radio şi tele tuale care stau în aLenţia de stat direcţiile de acţiune mişcare toate pîrgh«ile de
ganizaţiilor de masă si ob re în domeniul programelor viziune, Consiliul Naţional al partidului şi statului polonez. şi uneşte eforturile întregului mocraţie! socialiste spre a e
şteşti, ai unor ministere sl de radio şi televiziune ale Radioteleviziunii Române poa El a spus, printre altele, că popor". libera energia socială supli
organizaţii economice centra Comitetului de Radiodifuziu te organiza colective de lucru „dezvoltarea socialismului se Pentru înfăptuirea acestui mentară a maselor, iniţiativa
le, ai uniunilor de creaţie si ne si Televiziune. temporare formate din mem R.P. CHINEZA. La Fabrica de Instrumente electrice nr. 2 desfăşoară printr-o înlăturare program, a relevat vorbito şi abnegaţia lor. pentru înţe
alţi reprezentanţi a! opiniei Consiliul Naţional va ana brii săi, lucrători ai Comite din Tientsîn este in test un analizator de audiospectru pen- rul, o mare însemnătate are legerea deplină a ţelurilor pe
_____ ____ ^
publice. tului de Radiodifuziune şi Te tru tronzistoare Aceste piese noi, mici şi uşoare, dau audiţii neîntreruptă a contradicţiilor
liza si dezbate periodic pla interne dintre noile cerinţe asigurarea democraţiei nece care Je slujesc oamenii mun
De asemenea, pentru ca nurile de activitate în dome leviziune si alţi specialişti radio bune. In Iota : O hală a fabricii. sare în relaţiile din interiorul cii. Deplina folosire a posi-
sociale şi condiţiile pe care
radioteleviziunea sâ răspun niul programelor de radio sl din diferite domenii de acti noi înşine le creăm şi care, partidului, care creează con bililtăţilor existente în siste
dă la un înalt nivel calitativ televiziune, va îndruma mun vitate. diţiile pentru schimbul de o mul democraţiei socialiste, a
cerinţelor actuale ale socie ca de concepţie, stabilind o Consiliul Naţional analizea Pe frontul de luptă din Indochina adesea, râmîn în urmă dato pinii si de experienţă în arătat primul secretar al CC
tăţii noastre. dezideratelor rientarea generală a activită ză modul cum se aplică hotâ- rită metodelor şi formelor timpul elaborării hotânrilor al P.M.U.P,, va contribui la
maselor largi, în decret se a ţii tuturor compartimentelor rîrile luate si stabileşte mă activităţii sociale, politice şi Politice şi economice In legă integrarea în continuare a
rată că este necesar ca orien Comitetului de Radiodifuziu surile ce se impun pentru îm de stat pe care nu am reuşit tură cu problemele democra poporului nostru în opera de
tarea si conţinutul emisiuni ne si Televiziune, analizează bunătăţirea continuă a acti Activitate militară intensă sâ le modificăm la timp". ţiei socialiste. Edward Gierek construire a socialismului, în
lor sâ facă obiectul unor dez proiectele de dezvoltare con vităţii Comitetului de Radio Vorbind despre transformări a spus. de asemenea, că „toa transformarea ţârii noastre
bateri. sarcinile radiotelevi tinuă a reţelei de radiotelevi- difuziune si Televiziune. le intervenite în ultimele te intenţiile noastre trebuie într-un stat dezvoltat, mo
ziunii sâ se stabilească în- ziune pe teritoriul tării, ne Prin Decret al Consiliului două decenii în Polonia popu sâ fie însoţite de înţelegerea dern, bogat. Axa şi forţa mo
tr-un codru democratic, ca cesităţile de îmbunătăţire a de Stat a fost stabilită urmă a forţelor patriotice lară. E. Gierek a spus : „Ca faptului că dezvoltarea de trice a acestui proces de in
racteristic întregii vieţi socia dotării vtehnîee şi modul de toarea componenţă a Consi urmare a acestor transfor mocraţiei socialiste trebuie să tegrare le constituie partidul
le din ţara noastră folosire a mijloacelor tehni- liului Naţional al Radiotele mări, s-a modificat şi conti însemne sî o folosire maî lar nostru", a subliniat vorbito
In acest scop, se arată în co-materiale destinate activi viziunii : nuă sâ se modifice caracterul gă a drepturilor şi o mai bu rul.
LAOS unităţilor saigoneze şi ale re tuturor claselor şi păturilor nă îndeplinire a îndatoririlor In încheierea cuvîntârii,
gimului de Ia Pnom Penh în oamenilor muncii, se crista de către fiecare cetăţean" Edward Gierclc c reafirmat
zona şoselei nr. 4, care face lizează nou) popor socialist Problema, o spus mai depar poziţia Poloniei în unele pro
Componenţa Consiliului pres). — Comandamentul mi legătură între capitala Cam- servat aceste schimbări, nu te vorbitorul, constă in faptul bleme internaţionale
XIENG QUANG 8 (Ager
polonez. Faptul că nu am ob
bodgîei şi importantul punct-
litar american de la Saigon
strategic Kompong Som. Po
am înţeles caracterul lor pro
a anunţat că, în cursul zile
lor de slmbătâ şi duminică, trivi* unui purtător de cu- gresist şi nu am tras din a
vînt militar de la
Pnom
aviaţia S.U.A. a efectuat ma Penh, unităţile patriotice cestea concluziile cuvenite, a Paşi spre normalizarea
sive raiduri de bombarda khmere au întreprins, de ase spus Edward Gierek. a con
stituit o mare slăbiciune a
al aparate — de bombardiere de menea, un puternic atac in noastră în perioada prece relafiilor japono-chineze
ment, utilizînd tot potenţialul
disponibil — peste 1 000 de
apropiere de staţia de cale
dentă".
ferată din Totung Thngai, la
în
Abordînd
continuare
tipul „F-4 Phantom", pînâ lo
namental japono-chinez „Pri
fortăreţele zburătoare „B-52". aproximativ 150 km nord de necesitatea întăririi rolului TOKIO 8 (Agerpres). — acordului comercial neguver
„Singura cale de normali
Lupte extrem de îndirjite se capitală. Luptele s-au desfă conducător al partidului in zare a relaţiilor dintre Japo ma condiţie impusă de aceas
semnalează în jurul localită şurat cu înverşunare în tot construcţia societăţii socialis nia şi R.P Chineză este ca tă normalizare este ca Japo
Preşedinte — Dumitru Po- directorul Operei Române din pensionar, Ecalcrina Oproîu ţii Tchepone, unde forţele cursul zilei de duminică. A te poloneze, primul secretar Japonia să recunoască guver nia sâ admită că Taiwanu!
pescu, membru al Comitetu Bucureşti, Mihai Fediuc — —rcdactor-şef al revistei „Ci Pathet Lao au provocat gre genţiile de presă menţionea al CC. al P.M.U.P. a subli nul de la Pekin drept uni este teritoriu chinez şi că
lui Executiv, secretar al C.C. lector la Academia de Studii nema", cronicar de televiziu le pierderi unităţilor saigo- ză, totodată, că o activitate niat că „a conduce viaţa so cul guvern legitim al Chinei", RP. Chineză reprezintă o en
al P. C R ; vicepreşedinţi Economice, Zsolt Galfalvi — ne, Constantin Petre — secre neze, atacînd două baze de militară intensă a forţelor cială si a conduce poporul a declarat preşedintele Ligii titate indivizibilă", a adăugat
— Mihail Bujor Sion, pre redactor-sef adjunct al revis tar aţ Comitetului municipal artilerie ale trupelor inter- patriotice se semnalează şi în nu înseamnă a le administra. deputaţilor niponi pentru nor Fujiyama.
şedintele Comitetului de tei „A hei", Nicolae Gavriles- Bucureşti al PC.R, Gheorghe venţioniste. După cum men provincia Pursat malizarea relaţiilor japono-
Radiodifuziune şi Televi cu — secretar al Consiliului Petrescu — preşedintele U ţionează agenţia France Pre> Ştirile parvenite din Pnom Dimpotrivă, a spus vorbito chineze. Aiichiro Fujiyama, In legătură cu tratatul exis
ziune, Zoe Dumitrescu-Bu- Central al Uniunii Generale niunii Naţionale a Coopera se. o adevărată „Armada" de Penh relatează că, în urma rul. administrarea care îm la sosirea sa la Tokio, in ur tent între Tokio şi Cian
şulenga. profesor la Uni a Sindicatelor din România, tivelor Agricole de Producţie, elicoptere americane a susţi bombardamentelor efectuate pinge pe planut al doilea sar ma vizitei făcute la Pekin, Kai-şi, care serveşte drept
versitatea din Bucureşti, vi Mihnea Gheorghiu — prîm- Ion Popescu Puţuri — direc nut trupele saigoneze din a- zilele trecute de forţele popu cinile politice şi ideologice unde a semnat reînnoirea „argument" adversarilor unei
cepreşedintă a Consiliului Na vicepresedinte al Institutului torul Institutului de Studii ceastâ regiune, lare de rezistenţă asupra ra ale partidului duce, întot- normalizări a relaţiilor cu
ţional al Femeilor, Domokos Român pentru Relaţiile Cul Istorice şi Social-Politice de finăriei din apropierea ora R.P. Chineză, Fujiyama a a
Geza, scriitor, director al e- turale cu Străinătatea, Gheor pe lingă C.C. al P.C.R., Va CAMBODGIA şului Kompong Som, 75 la preciat că „dacă Japonia ac
diturîî „Kriterion", Kroner ghe Hiotu — directorul între cile Potop — şef de secţie la sută din instalaţiile acesteia R.F. a Germaniei ceptă principiul potrivit că
Michael, redactor la revista prinderii agricole de stat CC. al PC.R , Marin Preda, au fost scoase din funcţiune.
„Karpaten Rundschau"; mem Giurgiu, judeţul Ilfov, Ale — scriitor, directorul editurii PNOM PENH 8 (Agerpres). Se apreciază că rafinăria, sin ruia guvernul de Ja Pekin este
bri: Anghel Alexe, preşedin xandru Hrişcă — preşedin „Cartea românească", vice — Forţele populare de re gura din Cambodgia. nu va singurul guvern legitim al
tele Consiliului Naţional pen tele Comitetului sindicatului preşedinte al Uniunii Scriito zistenţă cambodgiene au an Ripostă hotărîiă Chinei, problema tratatului
tru Educaţie Fizică si Sport, al Uzinelor „Electronica" rilor. Radu Prîscu — profe gajat în ultimele 48 de orc mai putea fi pusă în funcţiu sc va rezolva de la sine".
Gheorghe Badrus, adjunct de Bucureşti, Nestor Ignat — sor universitar, rectorul Insti puternice acţiuni împotriva ne anul acesta.
şef de secţie la CC. al P.C.R., preşedintele Uniunii Ziarişti tutului de construcţii din insfîgafiilor neonaziste 1
Eugen Barbu, scriitor, redac- lor, Ion Şt. Ion — vicepreşe Bucureşti. Traían ‘Puşcaşu —
lor-şeî al revistei „Sâptâmî- dinte al Consiliului Econo vicepreşedinte ai Comitetului Manifestări împotriva BONN 8. — Coresponden rostească o cuvîntare in fata J
na culturală a Capitalei". mic. Alexandru lonescu — de Radiodifuziune si Televi unui grup de alegători din ţ
tul Agerpres, Mircea Moar-
Mihail Bălănescu. ministrul redactorul şef al ziarului ziune. Virgiliu Radu Man — câş. transmite : Acţiunile ele landul Schleswîg-Holstein. E- t
poştelor si telecomunicaţiilor. „Scîntein", Bujor lonîtă — preşedintele Consiliului Na escaladării agresiunii S.U.A. mentelor neonaziste din R.F. lementele neonaziste au fost ! AFEAS
Nicolae Bîrdcanu, profesor la vicepreşedinte al Comitetului ţional «nl Organizaţiei Pionie a Germaniei se lovesc de o- alungate însă de participanţii S
Liceul „Mihail Sadoveanu" de Radiodifuziune şi Televi rilor. Reinus Râduleţ — vi NEW YORK 8 (Agerpres). cis de retragere a tuturor pozîţia tot mai hotârită a la miting. ^
din Bucureşti, Ion Brad — ziune. Alexandru Ivasiuc — cepreşedinte al Academiei — Senatorul George McGo trupelor S U.A. din Vietna populaţiei, care cere cu insis In noaptea de simbâtâ spre <
prim-vicepreşedinte al Comi seriilor, secretar al Uniunii Republicii Socialiste Româ vern. unu) din candidaţii mul de sud tenţă sporită ca organizaţii duminică, un alt grup de *
tetului de Stat pentru Cultu Scriitorilor, Dan Ivăncscu — nia. Valeriu Ripeanu — vice potenţiali at Partidului de ☆ le de extremă dreaptă, ce se membri ai organizaţiei de ti- \
ră si Artă, Ernest Breitenstein preşedintele cooperativei a- preşedinte al Comitetului de mocrat la viitoarele alegeri COLOMBO 8 (Agerpres). — dedau la acte de violenţă şi neret a P.N.D. a demonstrat i CAPRICIILE IERNII IN
— redactor-sef adjunct al nricole de producţie din co Radiodifuziune şi Televiziune, prezidenţiale din S.U.A, a In capitala Ceylonului, Co în faţa locuinţei preşedinte- J EUROPA
ziarului „Neuer Weg", Ionel Paul Schuster *— scriitor, vi adus noi critici, într-un dis lombo, a avut loc duminică ameninţări, sâ fie scoase în lui Consiliului de Miniştri al )
Hucheru — vicepreşedinte al muna Câlugâreni. judeţul Il cepreşedinte al Consiliului curs rostit la Milwaukee, po dupâ-amiazâ o nouă manifes afara legii. Ultimele acţiuni /n cursul zilei de dumi- .
nord- l
de
landului Renanîa
Comitetului de Radiodifuziu fov, Mirco Jivcovicî — confe Oamenilor Muncii de Naţio liticii Administraţiei în Asia taţie împotriva escaladării a- ale neonaziştilor au stîrnit o Westfalia, Heinz Kuhn, lider / ntcâ, zăpada şi gerul şi-au '
din
renţiar la Universitatea
ne şi Televiziune. Gheorghe Bucureşti. George Macovescu nalitate Germană. Mircea de sud-est. Declarînd că po gresiunîi S.U.A. în Laos, la vie indignare în R F. a Ger al Partidului social-democrat. ţ impus in continuare rigo- \
Cioară — preşedintele Consi Sîntimbreanu — directorul porul american nu mai poa maniei. Poliţia a intervenit, alungîn- ^ rile in acest sfîrşit de iar- .
liului Naţional al Cercetării — prim-adjunet aj ministru general al Centrului Naţional te accepta ca forţe ale S.U.A. care au participat si membri Simbâtâ seara, mai mulţi du-i pe demonstranţi. In au- i nă, care a cuprins taste re
lui afacerilor externe, Ovidiu
Ştiinţifice. Liviu Ciulei — re al Cinematografiei, Ion Stan- să fie menţinute în Vietna ai Parlamentului. După de membri ai „Acţiunii Rezis tomobilele lor au fost găsite J giuni din Europa.
gizor. director al Teatrului Maitec — sculptor, vicepreşe ciu — adjunct al ministrului monstraţie, in centrul oraşu tenţa" — emanaţie a Parti In Italia, luna martie s-a (
„Lucia Sturdza - Bulandra". dinte al Uniunii Artiştilor agriculturii, industriei ali mul de sud pentru susţinerea lui a fost organizat un mi dului naţional democrat, de gloanţe şi petarde \ arătat neobişnuit de seve
Plastici, Mircea Malita — mi mentare. silviculturii şi apelor, regimului Thieu-Ky, McGo- tendinţă neonazistă care şi-a Refcrindu-se la aceste ma- t ră. Numeroase oraşe din ’
Dina Cocea — actrilâ. vice nistrul învăţâmintului, Eugen ting. Manifestaţiile de dumi propus ca principal ţel îm nifestâri, ziarul „Neue Ruhr / centrul peninsulei sint blo- |
preşedinte al Asociaţiei Oa Mareş — adjunct al minis Nicolae Sfate — adjunct al vem a relevat că Statele U nică sint o continuare a ac piedicarea „prin toate mijloa Zeitung" scrie că simplele \ cate de zăpadă, echipe dc ,
afacerilor inter
ministrului
menilor de Artă din Institu trului sănătăţii. Mariana Ma- ne, Traían Ştefânescu — pre nite nu vor fi capabile să-şi ţiunilor de protest împotriva cele" a ratificării tratatelor măsuri de ordine se dovedesc i carabinieri fiind mobiliza
ţiile Teatrale si Muzicale, ge- rezolve problemele interne — agresiunii americane în In insuficiente împotriva neo- .
zilu — învăţătoare la Şcoala şedintele Uniunii Asociaţiilor încheiate de R F.G cu Uniu te pentru degajarea şosele- \
neral-locotenent Ion Coman generală nr 5 din Bucureşti, Studenţeşti din Republica So sărăcia, inflaţia, poluarea dochina, desfăşurate sîmbfitâ nea Sovietică şi Polonia — naziştilor. AcţiJnile lor tero- ) lor. |
— adjunct al ministrului for Ion Mărgineanu — directo cialistă România. Aurel Stoica mediului înconjurător — atît în faţa ambasadei S.U.A din au încercat sâ-l împiedice pe rişte — subliniază ziarul — \ Temperaturi foarte scăzu
ţelor armate. Dinu Daniliuc rul general al Agenţiei Ro — secretar al CC al U.T.C., timp cît vor continua sâ fie Colombo cancelarul Wjlly Brandt sâ trebuie interzise prin lege. i te au fost înregistrate şi în !
— preşedintele cooperativei mâne de Presă „Agerpres", Gheorghe Stuparu — preşe implicate în sud-cstul asiatic. unele regiuni ale Franţei. |
agricole de producţie din co Jozsef Mcliusz — seriilor, vi dintele Comitetului sindica Senatorul democrat a adăugat ------------------------------------------ * Astfel, in zona munţilor .
muna Gurbăneşti. judeţul Il cepreşedinte al Uniunii Scri tului al Uzinelor „23 August" că „Administraţia înşeală po Jura mercurul termometre- I
fov, Maria Diaconu — pre itorilor. vicepreşedinte al Bucureşti, Verman Teodora porul american atunci cînd lor a coborit la minus 34 |
şedinta Comitetului sindica ConsiliuJui Oamenilor Mun — gospodină. Andrei Vela — afirmă că singura cale dc ie Eforturi în vederea soluţionării de grade Celsius — cea mai
tului al întreprinderii textile cii de Naţionalitate Ma adjunct de $ef de secţie la şire din Vietnam este cea a joasă temperatură inregis- '
„Dacia", Nicolae Dinu — se ghiară. Marin Mihăiţă — C.C. al P C.R. Ion Vinţe — intensificării războiului". trată aici in luna martie (
cretarul Comitetului dc par preşedintele cooperativei a- vicepreşedinte al Consiliului Critici la adresa actualului paşnice a conflictului din Orientul Apropiat de peste un secol.
tid din comuna Snagov, ju grieole de producţie din Oamenilor Muncii de Naţio curs al politicii americane în Nici Spania n-a fost oco- '
deţul Ilfov. Mircea Drăgan — comuna Sohatu. judeţul Il nalitate Maghiară, Ştefan Vietnam a exprimat şi sena lilâ de asprimea vremii. {
regizor, secretar general al fov, Tudose Moise — secre Voicu — vicepreşedinte al A torul Birch Bavh. Vorbind în La Madrid a nins pentru t
A C I N., Ion Dumitrescu — tarul Comitetului de partid cademiei de Ştiinţe Sociale şi oraşul Madison. statul Wis prima dată fn ultimele
preşedintele Uniunii Compo al Uzinelor de maşini grele Politice, redaclor-şef al re consin. el a cerut guvernului Discursul radiotelevizat două luni, fără a fi fusd in- I
zitorilor, Octav Enigârescu — Bucureşti, Nicolae Oprişan — vistei „Lupta de clasă". stabilirea unui termen pre registrate temperaturi prea i
scăzute.
<
al preşedintelui R.A.U. DIAMANTELE DE PE I
stituit un grup de lucru care stabilită pentru 17 martie, la FUNDUL MARILOR
ALGER. - Petru Burla- va milita activ în favoarea Bonn. * Un grup de cercetători i
cu, adjunct al ministru convocării conferinţei generat- TEHERAN. - La Teheran CAIRO 8 (Agerpres) — A- ce vor lua sfîrşit sau că 'or MEN. preşedintele Sadat a ) şi tehnicieni de la Institu
lui afacerilor externe al europene pentru securitato. s-ou încheiat lucrările Subco dresîndu-se naţiunii egiptene începe sâ răsune tunurile". declarat că la 1 şi 2 martie ^ tul pentru cercetări geo- \
României, care se afla Ca preşedinte o) acestui grup, misiei mixte ministeriale ro- printr-un diicurs radiotele Preşedintele a spus că a efectuat o vizită la Mosco chimice şi de fizică a mi- ţ
intr-o vizita oficiala in care reuneşte deputaţi din mâno-iraniene de cooperare vizat, preşedintele Anwar Sa „R.A U. va continua sâ depu va, unde a avut prilejul de ) ncralclor, de pe lingă Aca- i
Algeria, a avut luni o toate partidele reprezentate tehnico-economică in domeniul dat a anunţat duminică seara nă eforturi pentru o regle a se iniîlni cu conducătorii ţ demia ucraineană de ştiin- I
întrevedere cu Betaid Ab- în Parlamentul finlandez, a industriei lemnului. Din partea că nu va extinde acordul de mentare politică a crizei din Uniunii Sovietice L Brejnev, , te, a realizat o scrie de fo- i
dessolam, ministrul alge- fost desemnat Johonnes Viro. româno. Io convorbiri a par- încetare a focului, care a luat Orientul Apropiat". N. Podgonui si A. Kosîghin. 1 rări subacvatice In zona T
rían al industriei şi e. lainen, preşedintele Partidului ticipot o delegotie a Ministe sfîrşit la 7 martie, dar a a- Şeful statului egiptean, re „Am discutat toate probleme- \ Mării de Azov. Rezultatul a ţ
nergiei. In cursul acestei de centru. rului Industriei Lemnului, con dângal că ţara sa va continua levă agenţia MEN, „a îndem le şi toate eventualităţile în ţ fost cît se poate de satisfă- t
întrevederi au fost abor dusă de Gheorghe Lozor. ad eforturile politice în vederea nat cele patru mari puteri sâ mod deschis, clar şi cinstit. cător: au fost descoperite
date ospecte ale coope BELFAST. - Noi Incidente junct ol ministrului. A fost O- unei soluţionări paşnice a urmărească îndeaproape evo a spus preşedintele. Am re- \ terenuri diamantifere şi zo- \
rării economice româno- s-au produs duminica la Bel nolizat stadiul de realizare conflictului din Orientul A luţia crizei", menţionînd că venit ia Cairo pe deplin sa- t ne bogate in minereuri de 1
algeriene, exphmindu-se fast între grupuri de tineri o complexului pentru industri propiat, transmite agenţia guvernul R.A.U., are încrede tisfâcut de ceea ce s-a reali titaniu. Servindu-se de o ,
platformă flotantă, oamenii \
satisfacţio reciproca pen catolici şi unităţi militare bri reşte olocaţule militare In alizarea lemnului - principal MEN. re în Naţiunile Unite. în se zat". a spus e). Aceeaşi a- i de ştiinţă sovietici au forat l
tru rezultatele obţinute tanice. După cum informează irvtervoilul 1959-1969. ocesteo obiectiv economic ol Iranului Preşedintele Sadat a decla cretarul general al O.N.U, senile relevă, de asemenea, t 45 de puţuri subacvatice ]
pino în prezent, precum agenţia Fronce Presse, mani ou crescut de circa şapte ori. pentru valorificarea resurselor rat că R.A.U a făcut tot ce U Thant, şi in ambasadorul că „preşedintele Sadat a avut ţ Specialiştii au analizat ţ
şi dorinţa de dezvoltore festanţii au atacat cu sticle forestiere din zona Neka - ce este posibil în vederea obţi Jarring. care au sarcina de a contacte cu Statele Unite" şi i mostrele obţinute şi au a- *
şi diversificare o acestor incendiare şi pietre postul de BERLIN. - Luni, la sediul se construieşte în cooperare nerii unei păci bazate pe realiza îndeplinirea rezoluţiei că „el a afirmat că oficiali- ^ ratat că zona septentriona- \
relaţii. comandă al unui regiment de Consiliului de Miniştri al cu ţoro noastră. Părţile şi-ou dreptate. „Am acceptat înce Consiliului de Securitate. lâti le americane cunosc cu < M a Mării, de Aiov este t
Lo convorbiri o parti paraşutişti englezi dislocat în R.D.G., a avut loc o nouă in- exprimat satisfacţia, consem tarea focului pe o perioadă După cum anunţă agenţia claritate poziţia egipteană". » cea mai bogată in zăcă■ '
cipat Nicolae Sipoş. am Ulster. In tot cursul zilei S-ou tilnire, de cinci ore şi jumă nată într-un document oficial de trei luni. care a fost ulte minte submarine. \
basadorul României Io auzit explozii în diferite tate, intre reprezentanţii gu încheiat lo sfîrşitu'l sesiunii, rior extinsă pentru încă trei Declaraţia ministrului
Alger, puncte ale oraşului. Seara, In vernelor R.D. Germane şi R.F. in legătură cu volumul de lu luni, pentru a contribui la ANTINICOTINA J
capitala nord-irlandezâ o fost a Germaniei. crări executate p‘no în pre succesuţ misiunii Jarring A ţ
restabilii* calmul. Delegaţio R D.G. a fast zent, Discuţiile purtate de de cest lucru nu a dus însă la ) La Institutul de cercetări 1
TOKIO, - Lo Tokio a avut ADD1S ABEBA. - Nevile condusa de Michael Kohl, se legaţiile celor două ţări ou realizarea unei soluţii a cri afacerilor externe \ asupra tutunului de la t
lac luni cel de-al 7*lea Con Curtis, preşedintele Uniunii cretar de stat la Consiliul de scos Io iveo'lă posibilităţi pri zei de către misiunea Jarring s Badea Wurtemberg (R.F.G.) ’
gres ol Asociaţiei pentru rela Naţionale o studenţilor din Miniştri, iar cea a R.F.G. — vind extinderea cooperării în sau de către noi, ca urmare au fost întreprinse o serie \
ţii japona-sovietice. Lo lucrări Republica Sud-Africanâ, a a de Egon Bohr, secretar de vederea construirii unor noi a poziţiei Israelului", a afir al israelului \ de experienţe în scopul i
egiptean.
mat şeful statului
a participat o delegaţie o dresat Reprezentanţei O,N.U. sta* la cancelaria federală. umtăţi industrióle în această Preşedintele R.A.U. a menţio \ obţinerii unui tutun dani-
Uniunii asociaţiilor sovietice din Addis Abeba o scrisoare Următooreo în ti I n i re o fost ramură. nat în acest sens că „singu TEL AVIV 8 (Agerpres). — linie de încetare a focului şi ^ cotinizat In una din ulii- 1
de prietenie şi reloţii culturale in care relevă că situaţia După expunerea prezentată frontierele existente înainte i mele şedinţe ale Dietei i
cu stroinototeo şi a Asociaţiei populaţiei de origine africană ra condiţie pe care am pus-o de preşedintele Anwar Sa de războiul din 1987. dar nu Federale de la Bonn s-a a
firmat ră „guvernul fede- ^
„U.R.S.S, - Japonia*'. LONDRA. - Mii de muncitori ai firmei britanice „Rolls pentru soluţionarea crizei a dat. ministrul israelian al a rul va examina in scurt ţ
In aceeaşi zi. o fost sem din această ţară devine tot Royce", declarată recent în stare de faliment, primesc fost retragerea trupelor isrue- facerilor externe, Abba Eban. va efectua o retragere com
timp utilitatea acestei noi l
nat un pion de colaborare mai grea in urma măsurilor incepînd de luni avizele de concediere. După cum infor liene din toate teritoriile o a declarat că „Israelul va pletă dincolo de liniile exis- ' descoperiri ca şi forma de *
culturoOâ pe onul 1971 intre discriminatorii luate de auto mează ziarul „Sunday Mirror", concedierile afectează pe cupate după 4 iunie 1967 şi menţine încetarea focului pe tente pînâ la războiul din ) ajutor financiar pentru cui- )
respectarea drepturilor
po
Asociaţia pentru relaţii jopo- rităţile rasiste. Subliniind că muncitorii uzinelor producătoare de motoare de avioane porului palestinian. Israelul o bază reciprocă, atît timp iunie 1967. Golda Meir a re- t tivarea specială a tutunu- l
no-sovietice şi Uniunea aso in R.S.A. o fost instaurat un ale firmei din Scoţia şi din zona centrală o Angliei. cît nu se va trage asupra fuzat sâ precizeze traseul po- ’ lui fără nicotină", înainte !
ciaţiilor sovietice de prietenie cult o'l violenţei, Curtis arată Astfel, numai de lo uzinele din Glasgow urmeoză o fi a refuzat însă sâ revină la noastră". E| a afirmat din sibi! al acestor frontiere. 1 de aceasta însă, spccialiş- J
frontierele dinainte de 4 iu
şi reloţii culturale cu stroino- că, în închisori'le regimului de concediaţi peste 2 000 de muncitori. Ameninţarea unor vi nou că Israelul „nu înţelege Menţionînd că Israelul este ^ tii vor trebui să dovedeas- l
la Pretoria, rac aproximativ itoare concedieri pîoneazo asupra altor 20 000 de lucră nie". sâ se retragă de pe toate te încă pregătit sâ negocieze. ,
totea. că că. din punctul de vede- t
500 000 de oameni. Concomi tori din diferite întreprinderi ole firmei. Examinînd situaţia creată, ritoriile ocupate". Golda Meir a arătat că „in- 1 re al celorlalte însuşiri, i
HELSINKI. - Lo iniţiativa tent, în încercarea de o con In prezent, numărul şomerilor din Mareo Britonie o preşedintele Anwar Sadat a Pe de altă parte, primul sistenţa preşedintelui H A.U. ^ noua varietate de tutun \
se
anunţat că R.A.U. „nu
fracţiunii parlamentare a Par tracara lupta populaţiei au trecut de 760 000. Prognozele economiştilor prevăd pentru consideră legată de acordul ministru a) Israelului, Golda asupra unu» angajament îs- este comparabilă cu carie- i
tidului de centru, în Parlo- tohtone pentru drepturile sale finele anului un număr total de un milion de şomeri. Meir. a afirmat că ţara sa raelian privind o retragere ' tăţilc tradiţionale cu nico- ’
nentul finlandez a fost con fundamentale, guvernul spo- privind încetarea focului". este pregătită „sâ se retragă totală reprezintă o condiţie ) tină ţ
„Aceasta nu înseamnă, a spe în spatele unor frontiere noi, prealabilă pe care Israelul nu ^
cificat el, că acţiunile politi situate undeva între actuala o acceptă".
Redâctl* şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, or 36. Telefoane 123 17 şi 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva. 44 0G5