Page 29 - Drumul_socialismului_1971_03

PROLETARI DIN TOATE ŢAPI LE. U N IŢ I-VĂ!
Consiliul de Stat

al Republicii Socialiste România

Ü E C R E T

pentru convocarea
Marii Adunări Naţionale

Jn temeiul articolului 64, punctul 1 din Con­
stituţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Ro­
mânia decreteazâ :
ARTICOL UNIC. - Se convoacă Marea Adu­
nare Naţională in a şasea sesiune a celei de-a
şasea legislaturi, în ziua de 17 martie 1971, ora
10 dimineaţa.
Preşedintele
Consiliului de Stat
ANUL XXIII. Nr. 5 028 MIERCURI 10 MARTIE 1971 NICOLAE CEAUŞESCU
4 PAGINI - 30 BANI

m ă s u r i t i mmwmtii\i t u n a w t In întîmpinarea u y TELEX rti TELEX * TELEX
u
CARGOURI
u
H ROMANEŞTI PENTRU
R.P. CHINEZA
semicentenarului de Ia Şantierul din Ga­
Constructorii de nave
CERCETAREA- partidului laţi au livrat ultimul
cargou de 4 5UU
tone
dintr-u comandă de IU
vase, primită din R.P.
DEZVOLTAREA, Chineză. Pînă la finele
anului,
din
Şantierul
Galaţi va mai livra 4
Consfătuire cu structori de la I C.S.H. cu nave maritime de 4 500
tone pentru Grecia şi
mg. Costache Trotuş, direc­
una pentru flota noas­
0 FUNCŢIE redacfiile gazetelor torul general al Centralei in­ şi 3 mineraliere dc 10­
tră comercială, precum
dustriale Hunedoara, a prile­
juit celor prezenţi nu numai
de perete
un itinerar imaginar în noua 12 500 tone, destinate,
In sala Clubului „Si-dcrur- istorie a municipiului Hune­ lui de asemenea, flotei ro­
mâneşti.
PRIORITARA A vut loc, din iniţiativa comi­ doara, nu numai reeditarea încheiat, Şantierul de Ia
gisiul" din Hunedoara a a­
In cincinalul care s-a
marilor înfăptuiri care
au
la
ridicat oraşul siderurgic
tetului municipal de partid
o consfătuire cu colectivedo dimensiuni nebânuite, ci şi Galaţi a construit 43
nave maritime.
0 lecţie despre politica în­
de redacţie ale gazelelor de
CENTRALELOR perete din municipiu. în ca­ temelia tuturor izbînzilor de CENTRE DE
ţeleaptă a P.C.R. ce stă la
drul căreia s-a discutat stadi­
ul desfăşurării în treceri i în­ azi — izvorul uriaşelor muta­ PRAQTICA
• i tre gazete şi modul cum ac­ ţii din sfera industrializării, PERMANENTA
Perfecţionarea activităţii centralelor industriale, inves­ ţionează în întîmpinarea se­ urbanizării şi conştiinţei oa­ PENTRU STUDENŢI
tirea acestor organisme cu largi atribuţii şi competenţe, im­ micentenarului P.C.R. Res­ menilor. Ministerul învăţămân­
pune dezvoltarea şi consolidarea acelor funcţii ale centra­ ponsabilii gazetelor de la Organizată din iniţiativa co­ tului împreună cu Mi­
lelor legate nemijlocit de promovarea în producţie a pro­ şantierul l şi 4 construcţii mitetului UTC. al I.C.S.H., nisterul Agriculturii,
gresului tehnico-ştiinţific. funcţii determinante pentru do­ IC.S.H şi laminorul 800 de intîlnirea Tinerilor construc­ Industriei Alimentare.
bândirea în perspectivă a unor rezultate economice de tot la C.S.H. au prezentat infor­ tori s-o bucurat de o largă Silviculturii şi Apelor
mai mare valoare. mările : Cum sprijină colecti­ audienţă. Aceeaşi dupâ-amia- au creat 250 centre dc
Pe baza acestor cerinţe ale organizării şi conducerii vul de redacţie al gazetei de ¿â a prilejuit unui număr practică permanentă
moderne a producţiei, recenta consfătuire de lucru a con­ In laboratorul PRAM din cadrul Termocentralei Mintia se execută elalonarea unt perete munca organelor de de peste 700 de salariaţi ai pentru studenţii din în­
ducătorilor centralelor industriale acordă o însemnătate ampermetru necesar bunei funcţionari a instalaţiei, partid, sindicat si U.T.C., 1 C.S.H să fie părtaşi la o t văţământul superior a­
deosebită funcţiei de cercetare-dezvoltare a centralelor. Foto : N. GHENA pentru întărirea disciplinei ; manifestare artistică prestigi­ gronomic, silvic, econo­
„Pornind de la rolul important pe care îl are cercetarea preocuparea gazetei privind oasă. la*a cărei reuşită şi-au E mic, precum şi de la
ştiinţifică în creaţia de bunuri materiale, In perfecţionarea mobilizarea oamenilor la rea­ dat concursul formaţia cora­ facultăţile de mecanică
producţiei şi a întregii noastre activităţi — se arată în eu- lizarea obiectivelor economi­ lă. echipa de dansuri, tara­ agricolă şi de îmbună­
vî-ntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită la consfă­ ce înainte de termen ; activi­ ful şi soliştii vocali ce acti­ e |tăţiri funciare, în sco­
tuire — va trebui să acordăm în permanenţă o atenţie deo­ tatea gazetei pentru îmbună­ vează pe lingă sindicatul În­ pul perfecţionării in­
sebită acestui sector ; este necesar să ne ocupăm de orga­ tăţirea calităţii reparaţiilor. treprinderii de construcţii si­ E struirii practice a viito­
sînt cel mai necesare pentru a asigura introducerea ra­ Putere de decizie şi cointeresare rilor absolvenţi.
nizarea institutelor şi centrelor de cercetare acolo unde ele In cadrul consfătuirii s-au derurgice Hunedoara.
In aceste centre, în­
pidă a noului în producţie". acordat diplome şi premii în Omagiu eroilor 8 fiinţate in unităţi de
obiecte colectivelor de redacţie
Judecind activitatea de cercetare şl proiectare a centra­ ale gazetelor de perete de producţie şi de cerce­
lelor industriale din judeţul nostru, prin prisma acestor in­ la şantierul 1 I.C.S.H.. lami­ comunişti E tare, tinerii îşi comple­
dicaţii, se pot aprecia multe realizări pozitive. Institutul materiala in activitatea de norul de 800 (gazete clasate tează pregătirea de spe­
de cercetări şi proiectări miniere pentru huilă al Centralei pe primul loc), şantierele 2 Vas; le Roaitâ. Filimon Sîr- k cialitate, aplică şi veri­
cArbuneluLP.elroşani, Centrul de cercetări şi proiectări mi­ şi 4 construcţii l.C.S.H. (Io- bu. Olga Bancic Trei nume, u I fică noţiunile teoretice ?
J !
niere al Centralei minereurilor neferoase Deva, serviciul de ' * tV' - -Ttfr'abiî, O.S.M. II. ' distileruT** . irei., eroi. trei adevăraţi co­ dobîuditc la cursuri, îşi E
cercetare al Centralei industriale Hunedoara au făcut paşi de gudroane C.S.H. (locul munişti Portretul lor, aureo­ însuşesc tehnologiile
însemnaţi pe linia promovării tehnicilor si tehnologiilor mo­ trei), gazelei ..Tineretul şi lat de flacăra vie a faptelor moderne din domeniul
derne în producţie. Raportate insă la cerinţele actuale şi de comerţ exterior a întreprinderilor producţia” de la laminorul intrate în istoria mişcării agriculturii.
perspectivă, realizările de pînâ acum trebuie să constituie R00 Şi altora. muncitoreşti din România, a 6 La sfîrşitul . fiecărei 3
baza de plecare spre o mai intensă şi rodnică activitate de S-au prezentat apoi filme fost creionat — într-o atmo­ perioade de instruiri*
cercetări. sferă de vibrant patriotism !c 3
In cincinalul actual sarci­ ta se poate realiza numai punderi şi atribuţii ce le — producţii ale tineclubuluî — de către pionierii detaşa­ studenţii vor susţine un
Cîmpul de acţiune al centralelor noastre în acest dome­ nile la export ale industriei printr-o înaltă competenţă revin. Ne asociem punctelor „Siderurgistul" (Hocus-pocus, colocviu de practică.
niu este foarte vast. Cercetătorii din Valea Jiului sînt che­ locale a judeţului sporesc în- tehnică, economică şi comer­ de vedere deja exprimate in Zidurile, Disciplina muncii). mentului clasei a V-a B de Din comisia de exa­
maţi să soluţioneze problemele majore ale mecanizării com­ tr-un ritm susţinut. Pentru cială a fiecărui lucrător în presa noastră, ca o cotă par­ la Şcoala generală din Peş- minare va face parte ş> 3
plexe a producţiei in subteran, elaborării, asimilării si ge­ aceasta avem în vedere în parte şi a organului de con­ te din producţia livrată pes­ ION VLAD tişu Mare. Evocînd cuvinte inginerul şef al unită­ 3
neralizării de noi tehnologii de exploatare, stabilirea şi a­ primul rînd îmbunătăţirea te plan la export, diferenţi­ Izvorul noilor rostite în clipa jertfei supre­ ţii respective, a cărui
plicarea de noi metode de lucru în vederea accelerării creş­ ducere în întregul său. De n- me şi fragmente dîn scri­ apreciere se va include,
terii productivităţii muncii şi a eficienţei extracţiei de căr­ structurii fondului de marfă semenea, noul proiect de le­ ată pe relaţii, sau o cotă dimensiuni soarea Olgâi Bancic. adresa­ ca notă. în calculul me
bune. Centrul de cercetări miniere de la Deva trebuie să-şi destinată exportului, creşte­ ge stabileşte obligativitatea parte din economiile de valu­ tă fiicei ei — cu profund e­ diei pentru activitate
orienteze investigaţiile spre elaborarea de procedee moder­ rea ponderii produselor cu factorilor productivi de a a­ tă realizate la planul de im­ Diversificate prin formele cou în inimile celor mici — practică. Promovarea
ne de extracţie şi preparare a minereurilor neferoase, pentru grad mai ridicat de prelucra­ sigura aprovizionarea ritmică, port de către producători să şi acţiunile ce se întreprind, manifestarea de la Şcoala ge­ colocviului amintit este
a-şi aduce un aport sporit la dezvoltarea bazei de materii re. îmbunătăţirea permanen­ un înalt nivel tehnic şi de se atribuie acestora sub for­ dar unitare prin mesajul pe nerală din Peştişu Mare se obligatorie pentru tre
prime, la valorificarea superioară în economie a resurse­ tă a parametrilor calitativi şi organizare a procesului de mă de premii, care-l transmit, manifestări­ aliniază in suita celor mai cerea în anul superior
lor de substanţe minerale utile. funcţionali ai tuturor produ­ producţie. luarea măsurilor De asemenea. propunem le închinate semicentenarului reuşite acţiuni organizate de de studii.
Activitatea de cercetare trebuie să marcheze un nivel selor cu care ne pi'ezentâm pe pentru desfacerea la un preţ măsuri suplimentare de co­ partidului găsesc un profund purtătorii cravatelor roşii în
incomparabil mai ridicat la Centrala industrială Hunedoa­ piaţa externă. optim a produselor. interesare şi pentru acei pro­ ecou în rîndul participanţi­ zilele premergătoare glorioa­ TELEX TELEX
ra. Sarcinile mari pe care le are siderurgia de a contribui Proiectul dc lege cu privi­ Declarîndu-ne de acord cu ducători care. participă cu lor. Intîlnirea tinerilor con­ sei aniversări din mai. TELEX
cu metal de înaltă calitate la înzestrarea economiei naţio­ re la activitatea de comerţ proiectul legii comerţului ex­ anumite subunsamble sau
nale cu tehnica modernă, avansată obligă la intensificarea exterior subliniază că răs­ terior supus dezbaterii pu­ piese la fabricarea produsu­
investigaţiei ştiinţifice, la valorificarea mai rapidă a rezul­ punderea nemijlocită faţă de blice. am dori să facem tot­ lui finit destinat expor'ului.
tatelor cercetării ştiinţifice. Creşterea ponderii materiilor activitatea şi de rezultatele odată cîteva observaţii şi In prezent o asemenea co­ IN DEZBATERE PUBLICA
prime indigene la fabricarea cocsului, fontei şi oţelului, asi­ obţinute revine producători­ propuneri. Proiectul de lege interesare nu. stjmuleazâ pe
milarea de noi tehnologii la furnale în scopul reducerii con­ lor, chiar dacă nu sînt anga­ pune accent deosebit pe mă­ producători In mod suficient,
sumului de cocs si creşterii indicilor de utilizare, asimila­ jaţi direct în relaţii cu pia­ suri de ordin administrativ, ceea ce creează întîr/.ien în
rea de tehnologii vizind ridicarea performantelor calitative ţa externă. Se subliniază ori se cunoaşte că nu facto­ livrările la export şi chiar şi
ale metalului — iată doar cîteva din direcţiile în care cer­ printre altele, cu deosebită rii administrativi, ci dimpo­ pierderea unor clienţi, pier­ Îm b u n ă tă ţir e a a c t iv it ă ţ ii
cetarea ştiinţifică hunedoreanâ poate şi trebuie să se a­ trivă cei de cointeresare sti­ deri costisitoare, deoarece sc
firme. pregnanţă, roiul conducătoru­ mulează preocuparea, fac să cheltuie relativ mult cu gă­
înfăptuirea sarcinilor ce revin cercetării ştiinţifice im­ lui întreprinderii, al unităţii crească răspunderea în mun­ si rea altora.
pune consiliilor de administraţie măsuri hotârîte şi acţi­ economice în general care în că. duc la rezultate economi­ Deoarece în prezent greu­
uni energice pentru en. în cel mai scurt timp, cercetarea şi calitate de preşedinte al u­ ce de înaltă eficientă şi de GENERALE A SINDICATELOR
dezvoltarea să devină o funcţie prioritară în activitatea tăţi mari provoacă producă­
torilor la export şi întreprin­
centralelor industriale. nui organism de conducere progres. Considerăm că în le­
Ing. ŞTEFAN CORNEA colectivă, răspunde material ge ar fi bine să se prevadă derile teritoriale de aprovi­
activist al Comitetului de realizarea planului de măsuri concrete de cointere­ zionare, propunem stabilirea Sarcini majore Pentru o prezenta
judeţean de partid export şi import, de eficienţa sare sporită a producătorilor, de măsuri atît de cointeresa­
re a acestora cît şi de partici­
planului în desfăşurarea producţiei
economică a acestora. Aceas­ în concordanţă cu marile râs- pare materială directă pen­ mai activă
tru neîndeplinirea
la export. în viafa şcolii
Ar prezenta interes şi Sindicatelor — aşa cum se rile ce revin comitetelor sin­
Sindicatele dîn învâţâmînt,
completarea proiectului de subliniază în analiza făcută dicatelor şi grupelor sindica­ după părerea mea, Îndepli­
Urgenţe pe agenda resare a acelor producători 10-11 februarie ac. — le re­ ca factori importanţi în înde­ nesc în prezent sarcini re-
lege cu prevederi de cointe­
le din exploatările miniere,
la Plenara CC. al P.C.R din
strinse.
vorbind,
Concret
sarcinilor de pro­
plinirea
care apar pe piaţă cu pro­
vin sarcini majore în desfă­
grupa noastră sindicală,
ca
duse noi, de înaltă tehnicita­
te, care obţin un aport de şurarea în bune condiţiuni a ducţie. şî celelalte grupe din şcolile
Aş mai adăuga că, pe vii­
procesului de producţie,
în
devize superior vechilor pro­ mobilizarea întregului colec­ tor. comitetele şi grupele sin­ generale, îşi rezumă activita­
lucrărilor agricole legea comerţului exterior îm­ tiv de muncitori la înfăptui­ dicale trebuie să lase la o sau două pe întreg anul şco­
tea la ţinerea uneî adunări
duse.
parte practica aşteptării de a
rea
exemplară a sarcinilor
In concluzie, considerăm că
lar, la slrîngerea cotizaţiei şi
fi antrenate, de a primi indi­
de plan, a angajamentelor a­
bunătăţită cu propunerile ce sumate în întrecerea socia­ caţii — aşa cum din păcate se ocupă mai puţin de rezol­
varea unor sarcini pe linia
vor fi acceptate în urma dez­ listă. De aceea consider ne­ au fost obişnuite — şi să colaborării cu conducerea
baterii publice va avea ca cesar ca sindicatul să se an­ treacă în mod operativ lla so­ şcolii în vederea îmbunătăţi­
luţionarea problemelor ce le
gajeze în mod direct în ac­
Deşi la prima vedere s-ar ce urmează a se însâminţa în puse pentru sporirea pro­ nesoluţionate se ridică în le­ rezultat creşterea eficienţei ţiunea de perfecţionare a ac­ stau în faţă, a propunerilor rii procesului instructiv-edu-
părea că în perioada actuală primăvară. In cooperativele ducţiei, pînâ la începutul a- gătură cu asigurarea semin­ economice a exporturilor şi tivităţii economice, să-şi a- pe care le fac salariaţii. Sin­ cativ.
agenda lucrătorilor ogoarelor agricole unde consiliile de ppetei luni la cooperativele a- ţelor. Conducerile cooperati­ ducâ contribuţia sa proprie şi dicatul, activitatea sa, trebuie De aceea consider că, în
este mai puţin încărcată, e- conducere şi cadrele tehnice grîeolc din Popeşti şi Archia velor agricole care nu au importurilor, la un nivel su­ să-şi dedice mai mult forţele să primească un caracter dis­ cadrul grupelor sindicale, sim-
xistâ totuşi o serie de acţiuni acordă atenţia cuvenită spo­ nu se schiţase nici un gest primit repartiţii au datoria perior, a preocupării şi răs­ realizării obiectivelor de im­ tinct. specific, şi nicidecum LAZAR ŞOFRON
a căror realizare hotărăşte în ririi producţiei la hectar s-au la fertilizarea ogoarelor. să depună eforturi susţinute punderii pentru îndeplinirea portanţă majoră din dome­ să nu fie un organ care să învăţător, Şcoala generală
mod necondiţionat soarta re­ transport# în cîmp cantităţi Cunoscînd că nu se poate pentru a-şi procura seminţe­ sarcinilor de plan la export. niul economic şi din viaţa co­ dubleze acţiuni organizate de nr. 1 Hunedoara
coltei primului an al cinci­ apreciabili de gunoi de grajd. concepe obţinerea de recol­ le necesare îndeosebi de car­ lectivului. alte organisme.
nalului în care am păşit. Exemple pozitive în această te mulţumitoare fără aplica­ tofi şi trifoliene» cunoscînd ALBU BUJOR In noul statut-cadru şi în
Principala lucrare ce se im­ privinţă ne oferă unităţile rea îngrăşămintelor pe su­ că la sortimentele respective legea sindicatelor ar trebui GHEORGHE VLAD (Continuare in pag. a 3*a)
pune atenţiei conducerilor cooperatiste din Totia, Sime- prafeţe cît mai mari, se im­ sînt deficituri destul de a­ Inginer şef la Direcţia să fie prevăzute In mod cît brigadier de transport (a
cooperativelor agricole şi ca­ ria, SinLandrei, Deva, Boşo- pune ca în timpul cel mai preciabile. judeţeană de industrie locală mai clar şi concret îndatori­ sectorul IV E.M. Teliuc
drelor tehnice este aplicarea rod ş.a. La fiecare din coope­ scurt posibil să se transporte Cu nimic mai bună nu
îngrăşămintelor azotate la rativele amintite s-au aplicat în cîmp pentru a se încorpo­ este nici situaţia lucrărilor
culturile însâmînţate în toam­ cite 1000-3 000 tone îngrăşă­ ra în sol toate stocurile dis­ de îmbunătăţiri funciare,
nă şi fertilizarea suprafeţelor minte organice pe suprafeţele ponibile de superfosfat şi se/mnalîndu-se ritmuri ane­
ce se vor însâminţa, priorita­ mice de lucru la amenajarea
destinate culturilor de primă­ te acordindu-se grădinilor de gunoi de grajd.
vară. Rezultatele înregistrate legume, culturilor de cartofi Executarea de urgenţă o şi reamenajarea Terenurilor
pînâ acum nu pot fi conside­ şi porumb ogoarelor pe cele peste 7 000 pentru irigaţii, la executarea
rate nici pe departe ca satis­ hectare rămase nearate din de canale pentru eliminarea
făcătoare. O dovadă elocv-cn- Există însă numeroase coo­ toamnă şi întreţinerea arătu­ excesului de umiditate, com­
lâ in această privinţă o con­ perative agricole unde ferti­ rilor se înscriu ca acţiuni de baterea eroziunii solului ş.a.
stituie faptul că din cele 0 000 lizarea a rămas la periferia maximă importanţa pe agen­ Stadiul întîrziat al acţiu­
hectare cultivate şi râmase preocupărilor de sezon, cele nilor amintite pune în fata
nefertilizate din toamnă, s-au 20-50 de hectare pe care s-au da mecanizatorilor. încadra­ organizaţiilor de partid. a
administrat îngrăşăminte chi­ aplicat îngrăşăminte organice rea însâmînţârilor în epoca consiliilor populare şi a con­
mice doar pe aproape *1000 reprezentînd suprafeţe la ni­ optimă impune ca în perioa­ ducerilor de unităţi sarcina
hectare. De asemenea, în ceea velul minim al posibilităţilor. da imediat următoare trac­ de a-şi spori preocuparea şi
ce priveşte aplicarea îngrăşă­ Asemenea situaţii se întâlnesc toarele să fie utilizate cu în­ răspunderea pentru urgenta­
mintelor organice, acţiunea la C.A.P. Bîrsâu, Bejan, Bîr- treaga capacitate la efectua­ rea lucrărilor agricole de se­
este realizată pe mai puţin cea Mică, Tîmpa etc. Igno- rea araturilor. zon şi pregătirea unei teme­
de 25 la sută din terenurile rînd regulile elementare im- Numeroase probleme încă lii trainice recoltei viitoare.