Page 33 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢI-VĂ!
& Orientul Apropiat
\
p Semnarea acordului pri
vind schimbul de mărfuri
dintre România şi Ungaria
m Declaraţii, interviuri după
meciul de box Cassius Clay-
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şi AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Frazier
& Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nf. 3 029 JOI 11 MARTIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI
Consfătuirea de lucru a activului
de partid şi cadrelor de bază din
industrie, construcţii şi transpor
UTILIZĂRI INTEGRALA Indici înalţi de utilizare,
POTENŢIALULUI PRODUCTIV consumuri reduse de cocs turi din municipiul Bucureşti
Colectivul secţiei a li-a furnale de la Hunedoara ac
ţionează cu deosebită energie in acest început de cinci-
Atragerea în circuitul eco Sncasat o producţie marfă su zinei împreună cu delegaţi ai ~al pentru ulifizarea optimă a capacităţii agregatelor şi In prezenţa tovarăşului întreprinderilor, comitetelor treprinderl, a atras atenţia
nomic a tuturor resurselor plimentară in valoare de 6,8 Centralei cărbunelui Petro reducerea consumului specific de cocs. Acestui obiectiv NICOLAE CEAUŞESCU, se de partid ale sectoarelor şi conducătorilor unor ministe
potenţiale existente, valorifi milioane lei, iar prin depăşi şani au analizat situaţia la ii sînt subordonate numeroase masuri tehnico-organizato- cretar generul al Partidului la nivelul unor ramuri, a- re asupra necesităţii rezolvă
carea cu maximă eficientă a rea productivităţii muncii faţa locului stabilind măsuri rîce, intre care îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-ma- Comunist Român, Ia 10 mar ceastâ consfătuire de lucru, rii mai operative a lipsurilor
posibilităţilor de creştere a cu 2,3 la sută am acumulat pentru îmbunătăţirea con terîale, întreţinerea şî repararea la timp a agregatelor, tie, in sala Ateneului Român, ca şi consfătuirile judeţene şi greutăţilor.
producţiei industriale şî a deja nn plus la producţia glo stanţei calităţii cărbunelui. optimizarea tehnologiilor, întărirea disciplinei tehnologice a avut loc Consfătuirea de care au loc în aceste zile în In pauzele dintre şedinţele
productivităţii muncii, de ri bală de 3,66 milioane lei. In cincinalul actual încă şi de muncă. lucru a activului de partid întreaga ţară, reprezintă încă d6 lucru, secretarul general
dicare a calităţii produselor Desigur, am putea fi satis din acest an s-a prevăzut re Ca urmare, în prezent se obţin cei mai înalţi indici de şi cadrelor de bază din in o expresie a democratismului al partidului a stat de vorbă
şi a rentabilităţii constituie făcuţi de bilanţul nostru, dar ducerea simţitoare a cheltu utilizare şi cele mai reduse consumuri de cocs de la dustrie, construcţii şi trans profund al vieţii noastre e cu participanţi la consfătui
şi pentru colectivul Uzinei aşa cum sublinia tovarăşul ielilor materiale la fabrica punerea in funcţiune a celor două mari furnale hunedo- porturi din municipiul Bucu conomice şi sociale, a posibi re Sînt convorbiri vii, schim
„Victoria" Călan deziderate Nicolae Ceauşescu cu ocazia rea produselor cârbunoase rene. Indicii de utilizare se ridică la aproape 1,540 tone reşti. lităţilor reale de care dispun buri de opinii menite să con
majore ale activităţii din a sărbătoririi centenarului uzi prin diminuarea consumuri fontă pe mc de volum util şi zi calendaristică, ceea ce La lucrări au participat oamenii muncii de a parti tribuie la adoptarea celor
cest prim an al noului cin nei noastre „...niciodată nu lor specifice de cărbune. In a determinat depăşirea planului de producţie cu 2 800 tovarăşii Manea Mănescu, cipa nemijlocit la examinarea mai bune soluţii în vederea
cinal. vom putea — şi nu tre primele două luni ale anului tone fontă. Prin reducerea consumului specific de cocs membru al Comitetului Exe şi soluţionarea problemelor ridicării pe o treaptă calita
Ritmul intens de lucra din buie — să fim satisfăcuţi cu pentru fiecare tonă de pro in medie cu 7 kg pe tona de fontă in primele două luni cutiv, al Prezidiului Perma privind activitatea întreprin tiv superioară a întregii ac
toate secţiile productive de- ceea ce am realizat". De a duse cârbunoase s-a consu ale anului s-a obţinut o economie efectivă de cocs din nent, secretar al C.C. al derilor. centralelor şi combi tivităţi economice. Aceste dis
mat cărbune sub nivelul rea Import de 1 240 tone. P.CR., preşedintele Consiliu natelor, la elaborarea şi în cuţii directe, ca de altfel con
lizărilor din 1970, Insă totuşi lui economic. Dumitru Popa, făptuirea măsurilor care se sfătuirea în ansamblu, sînt o
peste normele stabilite pen membru al Comitetului Exe impun in vederea realizării continuare a dialogului înce
• Prin folosirea mai bună a capacităţilor — tru perioada curentă. Pen cutiv al C.C. al P.C R., prim- sarcinilor mari şi complexe put cu mulţi dintre cei de
faţă cu prilejul vizitelor de
tru lichidarea acestui nea secretar al Comitetului mu pe care le ridică făurirea so
o producţie marfă suplimentară în valoare de juns comitetul de direcţie, la C.T.E. Mintia nicipal Bucureşti al P C.R., cietăţii socialiste multilateral lucru făcute de secretarul ge
3,7 milioane lei cadrele tehnice din uzină au miniştri, secretari ai comite dezvoltate în patria noastră. nerai al partidului în diferite
întreprinderi din Capitală.
în vedere în primul rînd de telor de partid ale sectoare Deschizînd lucrările con
In încheierea dezbaterilor,
• Reducerea consumurilor specifice — re terminarea unor consumuri Rifm intens de lucru lor capitalei, conducători de sfătuirii. tovarăşul D u m i t r u întîmpinat cu puternice acla
cît mai exacte pe fiecare ba centrale industriale şi între Popa a adresat în numele
zerve ... în rezervă. terie şi produs în parte. In prinderi, ai institutelor de participanţilor un călduros maţii, a luat cuvîntul tovară
urma acestei operaţii se im la noul grup energetic cercetări şi proiectări, acti salut conducătorilor de partid şul NICOLAE CEAUŞESCU.
pune stabilirea procesului vişti ai organizaţiilor de şi de stat, tovarăşului Nicolae Cuvîntarea secretarului ge
tehnologic optim de fabrica lo execuţia grupului ener şi construcţii anexe. Pentru partid, sindicat şi U.T.C., oa Ceauşescu. neral al partidului a fost ur
monstreazâ că, sub acest ra ceea, căutăm continuu să pu ţie, care să asigure funcţio getic nr. 4 de 210 megawaţi, a ilustro O'Ctîvîtcteo rodnică meni ai muncii din industrie, Primul secretar al Comite mărită cu un deosebit inte
port, colectivul a luat un de nem în valoare noi rezerve narea cu randament maxim obiectiv cu care se îocheie in desfăşurată de colectivul de construcţii şi transporturi. tului municipal Bucureşti al res. Aplauzele, cu care a fost
subliniată cuvîntarea în re
maraj satisfăcător. Utilizarea în'terne care să amplifice şi a cuptoarelor şi un consum ocest on construcţia Centra constructori, montori şî insta Prezenţa la consfătuire a P.C.R. a prezentat apoi o in petate rîndurî, exprimau a
mai bună a potenţialului pro mai mult rezultatele muncii specific de cărbune cît mai lei termoelectrice de la Min latori energetîcieni, trebuie secretarului general al parti formare asupra realizărilor probarea unanimă de către
ductiv a determinat ca pînă noastre. redus. tia, se consemnează ou fie precizat că valoarea lucrărilor dului a prilejuit o nouă şi vi- obţinute de oamenii muncii toţi participanţii la consfătui
la finele lunii februarie să La semieocserie producţia Reparaţia capitală a fur care zi ce trece noi succese executate în primele două brantâ manifestare de dragos din Capitală în anul 1970 şi re a ideilor şi indicaţiilor va
se realizeze peste plan 519 nu se realizează în mod rit nalului nr. I a avut un rol în cinstea aniversării portidu- luni ale anului pe şantierul te şi ataşament faţă dc partid, a sarcinilor ce revin industri loroase date de conducătorul
tone fontă, 16 tone radiatoa mic. In lâna ianuarie şi ju determinant în depăşirea pro lui. Stadiu 1 avansat al lucră termocentralei depăşeşte pre faţă de tovarăşul Nicolae ei, construcţiilor şi transpor partidului şi statului, hotârî-
re. 05 tone semicocs, 340 to mătatea lunii februarie aici ducţiei de fontă. Funcţiona rilor a permis începerea îna vederile de pion cu aproape Ceauşescu, de recunoştinţă turilor din municipiu] Bucu rea de a nu precupeţi nici
ne piese turnate, 15 tone ci s-au acumulat importante rea furnalului după un regim inte de termen a zidărie) re 6 milioane lei. fierbinte pentru grija perma reşti în 1971 şi în următorii un efort pentru aplicarea lor
lindri de laminor, 50 tone restanţe faţă de plan şi nu reglementat în conformitate fractare de izolore termică o nentă ce o acordă dezvoltării ani ai cincinalului, a măsu neintîrziată în practică, de a
lingotiere şi altele în valoare mai cu eforturi deosebite s-a cu procesul tehnologic şi cazanului, Concomitent se su continue a economiei bucu- rilor ce trebuie luate pentru participa cu toate forţele
totală de 3,7 milioane lei. reuşit ca în final să se re reţeta de încărcare a făcut dează conductele şi alte In reştene, creşterii neîntrerupte asigurarea îndeplinirii şi de pentru realizarea exemplară
— Am început bine anul cupereze. Deşi bateriile de posibil ca indicii de utiliza stalaţii în vederea începerii a nivelului de trai al întregii păşirii planului de stat. a sarcinilor de plan şi a an
197], ne spune tovarăşul Dru- semicocs au funcţionat la în re a furnalelor să crească din luna viitoare a probelor populaţii. In continuarea lucrărilor gajamentelor luate în între
ker Adolf, directorul uzinei. treaga capacitate, procentul faţă de plan cu 0.02 teme pe hidraulice. Constituirea au avut loc ample dezbateri cerea socialistă.
După două luni de activitate de cenuşă ridicat din cărbu mc volum util şi zi calenda Lo turbină, se execută in La intrarea în sală a con care au prilejuit un fructuos In numele organizaţiei de
toţi indicatorii de plan sînt nele Văii Jiului a condus la ristică. Datorită însă faptu- tens centrarea diafragmelor şî Comisiei pentru ducătorilor de partid şi de schimb de idei, de experien partid a Capitalei, tovarăşul
îndepliniţi şi depăşiţi. Pe o producţie de semicocs ne A. MOLDOVAN a arborilor, operaţii premer- stat. participanţii aclamă în ţe valoroase, contribuind la Dumitru Popa a mulţumit
seama folosirii mai judicioa corespunzătoare din punct de î gătoare închiderii definitive a cultivarea delung pentru partid, pentru completarea şi perfecţionarea călduros secretarului general
se a capacităţilor productive, vedere calitativ, ceea ce s-a ocesteîo şi se lucrează lo ven secretarul său general. Se programelor întocmite în ve al partidului pentru apre
a forţei de muncă şi a timpu repercutat negativ asupra ca (Continuare în pog. fl I o) tilatoare, camera de coman şi dezvoltarea scandează entuziast „P.C.R. — derea ridicării pe o treaptă cierea înaltă dată activităţii
lui de lucru, în această pe lităţii producţiei de cocs de . dâ bloc şi la olte instalaţii Ceauşescu". „Ceauşescu — calitativ superioară a activi oamenilor muncii, a comuniş
limbii române Consfătuirea a analiza/t în tăţii in toate domeniile Cei tilor din Bucureşti, pentru
rioadă am fabricat, vîndut şi la Hunedoara. Conducerea u- P.C.R.“.
spirit constructiv, exigent re ce au luat cuvîntul, analizînd indicaţiile preţioase date şi cu
In cadrul Academiei rezultatele înregistrate în acest prilej. Vâ asigurăm, to
Republicii Socialiste Ro zultatele obţinute în cincina propria muncă, au expus con varăşe Nicolae Ceauşescu —
lul precedent, a dezbătut cu
a spus vorbitorul — că oa
cluziile reieşite din adunările
mânia a fost constitui
CONFERINŢA UNIUNII SINDICATELOR DIN INTREPRINUIRILE tă, recent, Comisia pen răspundere, in lumina indi generale ale salariaţilor dîn menii muncii din toate dome
caţiilor preţioase date de to
niile de activitate vor face to
întreprinderi, au adus critici
tru cultivarea şi dez
voltarea limbii române, varăşul Nicolae Ceauşescu cu obiective unor ministere şi tul pentru îndeplinirea sarci
prilejul vizitelor de lucru fă
nilor mari. complexe puse în
organe centrale pentru lipsu
avind ca preşedinte pe
INDUSTRIEI MINIERE SI ENERGIEI ELECTRICI acad. Alexandru Graur. cute în unităţile industriale rile care mai dăinuie, au fă faţa lor de cel de-al X-lea
din Capitală, sarcinile mobi
Congres a! partidului.
constructive
cut propuneri
Noul organism ştiin
ţific — format din ling lizatoare ce revin economiei pentru găsirea celor mal bu Consfătuirea a luat sfîrşit
în
bucureştene
1971,
anul
Miercuri, s-au desfăşurat mate să şî-o aducă Ia întrea sori adresate Comitetului selor şi obţinerii unei efi vişti. scriitori, filozofi, pentru înfăptuirea programu ne căi şi mijloace în vederea intr-o atmosferă entuziastă.
lichidării acestora.
Minute în şir, cei prezenţi
la Petroşani — vechi centru ga viaţă economică, politică Central al P.C.R., tovarăşului ciente sporite în toate unită fizicieni, chimişti, ma lui elaborat de Congresul al au ovaţionat pentru partid,
al industriei miniere din ţa şi socială a ţârii. Toţi cei ca NICOLAE CEAUŞESCU. ţile miniere şi energetice. tematicieni etc., pre X-lea al P.C.R., de documen In timpul discuţiilor, tova pentru conducerea sa, in
ra noastră — lucrările Confe re au luat cuvîntul şi-au ex In scrisoare, printre altele, Vom milita neobosit pentru cum şi din reprezen tele plenarelor C.C. al P.C.R. răşul Nicolae Ceauşescu a in frunte cu tovarăşul Nicolae
rinţei Uniunii Sindicatelor primat adeziunea deplină se spune ; „Asigurăm condu întărirea disciplinei în mun tanţi ai Ministerului în tervenit pentru a se clarifica Ceausescu.
din întreprinderile industriei fată de măsurile stabilite de cerea partidului, pe dumnea că, pentru ridicarea nivelului văţământului şi Comi Urmînd dezbaterilor largi pe loc o serie de probleme (Agerpres)
miniere şi energiei electrice, partid pentru îmbunătăţirea voastră mult iubite şi stima de calificare şi perfecţionare tetului de Stat pentru care au avut loc în cadrul privind colaborarea dintre în-
la care au luat parte sute de muncii sindicale, faţă de te te tovarăşe Nicolae Ceauşescu, profesională a salariaţilor, .Qultură şi Artă — îşi
delegaţi, reprezentanţi ai zele Consiliului Central al că ne vom strădui continuu pentru creşterea conştiinţei propune să contribuie
membrilor de sindicat din U.G.S.R. şi proiectele de sta să folosim cele mai eficiente socialiste şi răspunderii per Ia dezvoltarea multila
toate întreprinderile miniere, tut cadru, fâcînd numeroase metode prin care să ne adu sonale în realizarea sarcini terală a limbii române, Pagina a lli-a
de explorări şl cercetări geo propuneri pentru îmbunătăţi cem o contribuţie sporită la lor, pentru îmbunătăţirea să iniţieze şi să coor
logice, institute de cercetări rea acestora dezvoltarea forţelor de pro condiţiilor de muncă şi de doneze cercetări de
şi proiectări, unităţi de pro In încheierea dezbaterilor ducţie, la atragerea tuturor viaţă. specialitate.
ducere. transport şi distribu a luat cuvîntul tovarăşul Ioan salariaţilor Ia organizarea şi Vă încredinţăm că, sub con Activitatea se va des
ţie a energiei electrice, uzine Cotoţ. conducerea activităţii econo ducerea politică a organiza făşura în mai multe
şi combinate metalurgice de Trecîndu-se la punctul doi mice şi sociale a întreprinde ţiilor de partid, sindicatele DI ALOG CU C I T I T O R I I
metale neferoase, de prepara din ordinea de zi, conferinţa rilor, la organizarea superi din întreprinderile industriei subcomisii, organizate
re a cărbunelui şi minereuri a ales noul comitet al uniunii, oară a producţiei şi a muncii, miniere şi energiei electrice pe probleme.
lor, din şantierele de con comisia de cenzori şi delega introducerea tehnicii noi, ex vor mobiliza întreaga masă BEB
strucţii şi montaje energeti ţii Ja Congresul U.G.S.R. Ca tinderea şi generalizarea ex de salariaţi pentru a întimpi-
ce şi miniere. preşedinte al comitetului a perienţei înaintate in vederea na glorioasa aniversare a se
La lucrările conferinţei au fost reales tovarăşul Petru creşterii productivităţii mun micentenarului partidului cu
participat, alături de delegaţi, Furdui. cii, bunei gospodăriri a bazei noi înfăptuiri, care să contri Concursul de |
tovarăşii Ioan Cotoţ, membru Conferinţa, în încheierea tehnico-materiale. reducerii buie la propăşirea scumpei
al CC. al P.C.R., secretar al lucrărilor sale. a adoptat în cheltuielilor de producţie, noastre patrii, Republica So Grăbirea lucrărilor in legumicultura şi horticultură
Consiliului Central al U.G S.R., unanimitate textul unei scri îmbunătăţirii calităţii produ- cialistă România". chimie al elevilor I
Ştefan Almăşan, secretar al
Comitetului judeţean Hune hunedoreni j
doara al P.C.R., Ioan Lăzâ- Cu toate că vremea con plus, mult prea anevoios sc coperirea solarului la C A P.
rescu, adjunct al ministrului tinuă sâ fie destul de ca lucrează la confecţionatul Geoagiu. La faza judeţeană a j
industriei miniere şi geolo pricioasă, în legumicultură ghivecelor nutritive, din ne Un serios semnal de alar concursului de chimie, ce !
giei, Cristinel Vilciu, adjunct şi pomicultură se cer execu cesarul de peste 7 900 000 mă îl constituie rămînerea a avut loc duminică dimi- j
a] ministrului energiei elec tate o serie de lucrări a că bucăţi fiind asigurate mai i" urmă a unor lucrări în neaţa la Deva, au parii- \
trice, precum şi numeroşi In ror Intîrziere faţă de ter pomicultură. Ca dovadă, la cipat 213 elevi din licee. |
vitaţi, reprezentanţi ai orga menele calendaristice poate data de 6 martie a.c. nu şcoli profesionale şî licee 1
nelor centrale, organizaţiilor influenţa negativ soarta re era încă desfundată o su dc specialitate.
de masă şi obşteşti, ziarişti. coltei. La ordinea prafaţă de 12 hectare des (n urma aprecierii Ju- ;
După adoptarea ordinii de Dacă în ceea ce priveşte tinată înfiinţării de planta r iu Iu i, la faza republicană i
zi, tovarăşul Petru Furdui, fertilizarea suprafeţelor ce ţii în această primăvară, tă ce se va desfăşura la Bu- i
preşedintele Comitetului U- se vor cultiva cu legume se ierile de formare, fructifi cureşli în primăvara accs- ;
niuniî Sindicatelor pe ramu constată o preocupare mai zilei care şi întreţinere în livezi tui an, Judelui nostru va fi ;
ră, a prezentat conferinţei da susţinută faţă de anii ante nu s-nu realizat nici în pro reprezentat de următorii ;
rea de seamă pe perioada de riori, sînt unele acţiuni ca porţie de 60 In sută, iar de elevi : Cornelia Mcrmezan, j
1a alegerile precedente din re se desfăşoară cu totul nc- fertilizat mai sînt peste 200 Adrian Noaghi. Valentin j
anul 1966, privind activitatea satisfăcâtor. Este vorba în puţin de 30 la sută. Restan de hectare. Ţăruş (Liceul „Decehal“ j
desfăşurată de comitetul u primul rînd de nivelarea şi ţe apreciabile se semnalea Aspectele prezentate evi Deva), Lia Ciurogaru. Mi- j
niunii, organele şi organiza modelarea terenului unde ză şi în privinţa însămînţă- denţiază necesitatea acută hai Turcu (Liceul nr 1 j
ţiile sindicale afiliate, precum realizările nu sc situează r ii în cîmp a râdâeinoaselor, ca şefii fermelor cu profil Hunedoara), Teofil Mirza j
şi sarcinile ce le revin aces nici la jumătatea prevederi spanacului, salatei, mazârei horticol, conducerile C AP. (Liceu) indusîriai de con- j
tora în mobilizarea salariaţi lor planului. De asemenea, ctc. La cele arătate mai a- si întreprinderii de produ strucţii Deva), Marcel Pă- j
lor la realizarea prevederilor deşi rezultatele înregistrate dâugăm şi faptul că, deşi in cere, valorificare şi indus trăşcoiu (Grupul şcolar si- i
planului cincinal 1971 — 1975 la producerea răsadurilor perioada actuală unităţile trializare a legumelor şi derurgic Hunedoara). Fio- ;
In dezbaterile ce au avut de legume din prima epocă beneficiază de sporuri apre fructelor sâ depună eforturi rica Bulza, Maria Andro- i
loc s-a acordat o mare aten pot fi considerate ca mul ciabile de preţuri Ia legu susţinute pentru a grăbi ac nic (Liceul nr. 2 Hunedoa- :
ţie sarcinilor şi atribuţiilor ce ţumitoare. există serioase mele de primă apariţie, re ţiunile de sezon^în legumi ra), Gabrie) Dalea (Liceul j
revin sindicatelor în etapa ac râmînen în urină la repicu- coltarea şi valorificarea a cultura şi pomicultură, nu industrial minier (Petro- j
tuală. în lumina măsurilor tul lor. precum şi la semă cestora lasă mult de dorit. mai astfel asigurîndu-s- o şani), Gabriela Slăbii, Fio* j
stabilite de plenara C.C. al natul în răsadniţe a legu Pe lista acţiunilor întîrziate bază solidă producţiei aces rin Şerean (Liceul Petro- [
P.C.R. din 10—11 februarie, melor din epoca n doua. In figurează, de asemenea, a- tui an. şani). f
contribuţiei pţ oare sînt che ¿4 Io lucrării« conferin|*l.