Page 34 - Drumul_socialismului_1971_03

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 029 JOI 11 MARTIE 1971

MĂSURI PENTRU PERFECŢIONAREA ORGANIZĂRII $1 PRDñJDEXPRES
CINCINALUL 1966-1970 REZULTATELE CONCURSULUI NR. 10 DIN 10 MARTIE 1971

CONDUCERII ECONOMIEI, PENTRU PREGĂTIREA CADRELOR EXTRAGEREA I : 40, 7, 44, EXTRAGEREA A H A : 21,
29, 36, 39. 32, 33, 1, 37.
Fond de prem ii: 621 486 lei. Fond de prem ii: 567 731
lei.
O cerinţă acută - ridicarea Judeţul Hunedoara

eficienţei activităţii fermelor în cifre, fapte şi imagini CENTRUL DE LIBRĂRII DEVA

ANGAJEAZA URGENT
înfrăţite in muncă şl |n gin- 1951-1960. Au (ost construite
Cr«şter*a rapidă a produc­ urmare, producţia de lapte rosei ne preocupăm îndea­ duri. clădirile liceelor din Hunedoa­ * REVIZORI DE GESTIUNE
ţiei agricole — sarcină de este destul de scăzută, iar proape de sporirea produc­ Prin înfăptuirea programu­ ra şi Vulcan, liceul industrial
căpetenie pusă In faţa ju- preţul de cost pe unitatea ţiei de furaje, pentru a lui realist, ştiinţific, stabilit de de construcţii şi grupul şcolar Condiţiile de salarizare şî angajare sînt cele pre­
crâtolrilor din fermele de de produs depăşeşte cu produce Sn cadrul fermei o către partid, harta judeţului energetic, şcoala profesională
stat — este condiţionată In mult prevederile. parte cit mai mare din ne­ Hunedoara - ca şi a întregii şi l/ceul minier din Deva, li­ văzute de H.C.M. 914/1968 şi reglementările în
mod nemijlocit de felul In In condiţiile actuale nu cesarul stabilit prin balanţă. ţări - a cunoscut prefaceri ceul industrial din Petroşani vigoare.
care se utilizează mijloace­ mal poate mulţumi pe ni­ In acest scop au fost admi­ fundamentale de mare anver­ şî altele.
le şi forţele existente Sn fie­ meni ca o fermă de stat, în nistrate îngrăşăminte orga­ gură, finalizate intr-o econo­ Aceste importante înfăptu­ Informaţii suplimentare se pot obţine zilnîc între
care unitate care procesul de producţie nice şi chimice pe majorita­ mie prosperă, o industrie in iri ale oamenilor muncii de orele 7-15 de la serviciul personal al întreprinderii.
Analiza, prin prisma a- se desfăşoară după tehnolo­ tea suprafeţelor destinate plină dezvoltare şi diversifica­ pe meleagurile hunedorene,
cestxţr cerinţe, a rezultate­ gi'! moderne, să realizeze producerii nutreţurilor. Tot­ re, o agricultură modernizată precum şi numeroase alte re­
lor .înregistrate pînâ acum 2 300-2 500 litri lapte pe cap odată aplicăm cu bune re­ şi o cultură înfloritoare care alizări înscrise pe linia dez­
de feVma zootehnică nr. 4 de vacă, un indice de nata­ zultate metodele de prepa­ dau sensuri noi vieţii oame­ voltării industriei carbonifere,
Bîrcea conduce la concluzia litate sub BO la sută şi un rare a furajelor ca r tocatul, nilor de aici. Peisajul indus­ siderurgice, materialelor de
că potenţialul existent nu preţ de cost de 200 lei pe melasarea, umectarea şl sa­ trial al Hunedoarei a fost construcţii, forestiere, energe­
s-a fructificat nici pe depar­ hectolitrul de lapte. Se în­ ramura rea. mereu întinerit, statul nostru tice, producţiei bunurilor de
te la rtivelul aşteptărilor, ţelege de la sine că intr-o Sînt şi alte considerente investind pentru dezvoltarea larg consum, in domeniul în-
ceea ce a determinat ca astfel de situaţie rentabili­ care ne dau certitudinea că multilaterală a judeţului nos­ vâţămintului şi culturii, creş­ întreprinderea
nici gradkil de rentabilitate tatea activităţii este pusă în scurt timp activitatea tru, numai in cincinalul tre­ terii continue a nivelului de
să nu reflecte posibilităţile sub semnul întrebării. Iată fermei va fi tot mai rodni­ cut, cu 200 milioane lei mai viaţă }n judeţul Hunedoara -
pe care le avem. Ca parti­ de ce am căutat şl căutăm că. Dintre acestea se impun multe fonduri decit in întregul ca peste tot în România so­
cipant la Consfătuirea pe în permanenţă soluţii pen­ atenţiei măsurile referitoa­ deceniu 1951-1960. Au fost cialistă - sînt pregnant ilus­ de industrie locală
ţară a lucrătorilor din în­ tru a obţine randamente su­ re Ja creşterea cointeresării înălţate numeroase obiective, trate in broşura „JUDEJUL
treprinderile agricole de perioare pe cap de animal materiale a lucrătorilor, la .de însemnătate vitală pentru HUNEDOARA, IN CIFRE, FAP­
stat şl lucrător !ntr-o fer­ şi o creştere substanţială a stabilizarea şi ridicarea ca­ economia naţională la Hune­ TE Şl IMAGINI", editată de
mă cu profil zootehnic, din productivităţii muncii. Un lificării cadrelor. Subordo- doara, in Valea Jiului, la Că- câSre secţia propagandă şi Hunedoara
c u v l n t a r e a tovarăşului prim pas în această direcţie nînd toate eforturile noas­ Inscriîndu-se în mod orga­ lan, Deva, Orâştie, ¡n Poiana comisia economică ale Comi­
Nicolae Ceauşescu şl din l-am şi făcut, orlentîndu-ne tre transpunerii în viaţă a nic în ritmul contemporan al Ruscâi şi Apuseni. tetului judeţean de partid.
dezbateri ml-au reţinut în eforturile spre ridicarea po­ sarcinilor reieşite din cu­ transformărilor esenţiale ce au Expresie concludentă a rit­ Realizată intr-un mare tiraj,
mod deosebit atenţia pro­ tenţialului biologic al ani­ vântarea secretarului gene­ avut loc in viaţa economică mului vertiginos în care se broşura a fost difuzată în toa­ angajează urgent
blemele referitoare la creş­ malelor. Punctul de pleca­ ral al partidului la Consfă­ şi social-politicâ din ţara dezvoltă industria româneas­ te localităţile judeţului, in în­
terea animalelor. Pe bună re îl constituie trecerea la tuirea pe ţară a lucrători­ noastră, judeţul Hunedoara se că - inclusiv cea hunedorea- treprinderi, Instituţii, I.A.S.,
dreptate s-a subliniat nece­ îmbunătăţirea rasei de vaci. lor din întreprinderile agri­ prezintă acum, ¡n preajma săr­ nă - gama produselor desti­ C.A.P., şcoli, cămine cultura­ pentru staţia „Autoservice" următoarele categorii
sitatea luării de măsuri ho- Astfel, am ajuns ca în pre­ cole de stat ne vom aduce bătoririi semicentenarului Par­ nate exportului este tot mai le, cluburi, puţind li consul­ de muncitori calificaţi:
târîte şi energice fin ce pri­ zent să avem Sn producţie un aport tot mal de seamă tidului Comunist Român, cu largă şi mai variată. Indus­ tată de către toţi cetăţenii — strungari
veşte îmbunătăţirea raselor 60 de junlncl rezultate din la buna aprovizionare a un bogat peisaj industrial şi tria din această parte a ţâ­ judeţului. — rectificatori
de animale şl ridicarea po­ încrucişarea rasei Pinzgau populaţiei cu produse agro- social, completat In ultimii ani
tenţialului lor biologic. In de Transilvania cu Holştein. alimentare, la ridicarea pe cu numeroase obiective al rii, valorificind bogatş|£_ re­ De un real folos sînt date­ — mecanici auto
acest context se poate apre­ Deşi se află la prima fâta- noi trepte de progres a sec­ căror potenţial dâ noi valen­ surse naturale precum" şi ex­ le cuprinse in broşură mai cu — tapiţeri auto
cia că o astfel de situaţie re, exemplarele de metişi torului de stat al agricultu­ ţe economiei din această mi­ perienţa dobîndită in mine­ seamă pentru cei care desfă­ — tinichigii auto
— respectiv de pierdere a dau o producţie de lapte cu rii. rit, siderurgie, construcţii şi în şoară muncă politică de ma­
50 Ja sută mal mare decît Medic veterinar nunată parte a ţârii. alte sectoare, esle caracteri­ să, pentru dezbaterile ideo­ — specialişti pentru reparaţii radio, televizoare şi
calităţilor biologice ale ani­ media înregistrată pe fermă MARIN CRAIU, şeful fermei Efervescenţa creatoare din zată ca o industrie in plină logice care au loc în această ceasornice.
malelor — se manifestă şl Paralel cu continuarea zootehnice nr. 4 Bîrcea a aceşti ani a însemnat mate­ dezvoltare şi modernizare. perioadă in organizaţiile de Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968.
In cadrul fermei noastre. Ca acţiunii de îmbunătăţire a I.A S. Simeria rializarea puternică a energi­ Imaginea transformărilor pro­ partid, pentru propagandişti,
ei şi talentului care au meta­ funde ce au avut loc in cin­ lectori, cadrele didactice care, Informaţii suplimentare la serviciul personal, str.
morfozat in chip nebânuit via­ cinalul trecut se completează avînd la îndemînă un aseme­ Mihai Viteazu, nr. 3, Hunedoara, telefon 2507.
ţa locuitorilor de pe aceste armonios cu elemente care nea material documentar vor
Condiţiile actuale ale pioducţiei tesc capacitatea şi eforturile îmbogăţesc urbanistica oraşe­ putea înfăţişa detaliat măre­
meleaguri, In care se împle­
lor şi satelor, viaţa oameni­
ţele înfăptuiri înscrise pe har-'
de netăgăduit ale oamenilor lor. In cincinalul 1966-1970 la judeţului Hunedoara In
muncii români, maghiari, g e r s-au construit cu 5 567 apar­ cincinalul 1966-1970.
, V - ■ m « CT mani şl de alte raţionalităţi, tamente mai mult decît in V. PETRESCU
impun pregătirea temeinica - ______________ I Staţia de utilaje

a tuturor salariaţilor O Investigaţie efectuată j [

In scriptele cooperativei a- Piteşti
grîcole din Roşeani nu a
Epoca de avint nemaiîn- neglijate în trecut. Sinlem examinaţi la nivelul minis­ fost lipsită de surprize ne­ >
tîlnlt pe care o parcurgem, obligaţi, aşadar, la a face terului. plăcute. Sub diverse pre­
mutaţiile rapide ce se înre­ paşi dubli pentru depăşirea Dacă pînâ în prezent, a- texte, fără a avea la bază POTENŢIALULUI PRODUCTIV cu sediu! în Piteşti, str. C. Brincoveanu, nr. 37, an­
gistrează în toate domeniile unor asemenea situaţii. Un vînd în vedere specificul u­ actele necesare de acoperi­
vieţii social-eeonomice im­ exemplu doar : în ştiinţa zinei noastre, accentul s-a re, s-a scăzut din gestiu­ gajează de urgenţă :
pun ca o necesitate de prim conducerii noutăţile care a­ pus numai pe siguranţa cir­ nea unităţii o cantitate de turilor, îmbunătăţirea calită­
ordin reciclarea la toate ni­ par prezintă semnificaţii cu culaţiei, acum, în baza noii 1 800 kg ciment. Cum era ţii lingotierelor, respectarea
velurile, continua împrospă­ lotul aparte. Reglementa­ legi. prin reciclările perio­ şi de aşteptat, în lipsa pro- (Urmare;'din pag, n cu stricteţe a proceselor teh­ - excavatorişti pentru secţiile Piteşti, Colibaşi,
tare şi îmbogăţire a cunoştin­ rea evidenţei în vederea u- dice va trebui să se insiste şi nologice la fabricarea cilin­
ţelor profesionale. Moderni­ tilizârii calculatoarelor elec­ «asupra îmbogăţirii cunoştin­ drilor de laminor, lingotlere- C. Lung şi Govora. Se asigură cazare.
zarea în ritm napid a mij­ tronice necesită, în primul ţelor profesionale cu noile Ini că se tntîrzie introrea în lor şi altor tipuri de' utilaje
loacelor de producţie deter­ rind, iniţierea conducători­ realizări ale ştiinţei şi teh­ funcţiune a cauperului nr. 3 pentru industria metalurgică. Informaţii suplimentare se dau la sediul staţiei,
mină modernizare«! în cu­ lor în posibilităţile folosirii nicii In domeniul transpor­ De ciment — termenul planificat de pu­
noştinţele celor ce le rnînu- acestor instrumente moder­ turilor feroviare. Astfel, e nere în funcţiune a expirat Analiza critică a rezultate­ telefon 12453.
lesc, revoluţia tehnico-ştiin- ne de lucru. Slnt domenii absolut necesară însuşirea în noiembrie 1970 — consu­ lor obţinute constituie o me­
ţifică contemporană impri- vaste care ne obligă ca în unor noţiuni privind siste­ s-a ales... praful mul de cocs pe tona de fontă todă eficace de lucru. Comi­
mînd forţelor de producţie viitor procesul de pregătire mele de frînâ automată, u­ s-a depăşit cu 52 kg. Condu­ tetul de direcţie a uzinei, în­
aceeaşi continuă revoluţio­ profesională să devină o ac­ tilizarea sudurii automate cerea uzinei şi specialiştii au drumat şi sprijinit în mod ■
nare, aceeaşi dinamică a tivitate continuă o fiecărui sub strat protector de CO 2, stabilit o seamă de măsuri dîirect şi competent de către
înnoirilor. Condiţiile actua­ om al muncii. noţiuni noi cu privire la lo­ menite să conducă la recu­ organizaţia de partid, găseş­
le ale producţiei, sincroni­ La U.M.M.R. Simeria ne­ comotivele Diesel electrice, perarea depăşirilor de cocs te întotdeauna căi şi rezer­
zate valului îmbunătăţirilor cesitatea recalificării, îm­ Diesel hidraulice şi electrice, cesclor verbale de consum, i intr-un timp cît mai urgent ve noî pentru îmbunătăţirea INDUSTRIA
permanente, stabilesc ca o bogăţire«'! cunoştinţelor pro­ noutăţi în prelucrarea la debitele s-au reţinut În j posibil. Eficienţa acestor mă­ întregii activităţi. „Există în
necesitate legică perfecţio­ fesionale are o dublă deter­ cald şi la rece a metalelor. sarcina numiţilor Adrian j suri depinde însă în mare cadrul uzinei o dorinţă fier­
Mircea, Iulius Mihuţ, Pe- i
narea continuă «t pregătirii min«'! re. Pe de o parte, e Conducătorii sectoarelor de măsură de felul în care fac­ binte şi o angajare deplină
profesionale n salariaţilor. impusă de perfecţionarea muncă vor trebui să fie ini­ tru Nicoară, Gheorghe To- j torii răspunzători de la T.C.S. din partea tuturor salariaţilor
moaie, Ion Munteanu şi a i
Şi pinâ în prezent, din î- mijloacelor de producţie, «n ţiaţi Sn ştiinţa conduce­ I altor cîţiva „consumatori“ , I Hunedoara vor înţelege să pentru ridicarea continuă a LAPTELUI SIMERIA
niţiativa unor organe cen­ maşinilor, a uneltelor folo­ rii întreprinderilor, insîs- j care au ridicat cîte 100— i mobilizeze forţele pentru ter­ întregii noastre activităţi la
trale sau locale, au fost or­ site, iar pe de alta, de per­ tîndu-se asupra noţiunilor ! 500 kg ciment fiecare. De- i minarea cît mal grabnică a cote cantitative şi calitative
ganizate cursuri de perfecr manentele înnoiri ale obiec­ dc informatică, utilizarea | viza „ciment să fie că bo- i lucrărilor de la cauperul nr. tot mai mari. ne spunea to­ ANGAJEAZA
lionare, examinări periodice tului muncii noastre, de calculatoarelor electronice j nuri de ieşire avem des- j 3. varăşul Druker Adolf, direc­
şi alte forme de ridicare a îmbunătăţirile nduse diver­ în evidenţa gestiunii mate­ | tule" era la ea acasă. Rezerve însemnate privind torul U.V. Câlan. Colectivul de urgenţă :
pregătirii profesionale. Noul selor sisteme de construcţie riale, colculul salariilor şi sporirea volumului de pro­ nostru de muncă este hoţă­
proiect de lege înstituţiono- a materialului rulant intrat urmărirea producţiei. Dar cei care aveau sar- i ducţie şi ridicarea calitativă rî t să depună eforturi înzeci­ ® şef serviciu mecanic şef investiţii
lizeazâ această activitate, zilnic pe porţile uzinei. Si­ Sînt măsuri de stringentă j cina să aplice controlul j a întregii activităţi se găsesc te pentru îndeplinirea şi de­
desfăşurată pînâ acum spo­ guranţa circulaţiei pe căile necesitate care, prin noul ! preventiv în cadrul unităţii \ la toate locurile de muncă. păşirea angajamentelor luate
radic. creează cadrul nece­ ferate este. desigur, im nit proiect de lege privind per­ nu au oare nimic de spus j Astfel, la cocserie, specialiş­ în cinstea semicentenarului • revizor contabil principal
sar ridicării continue a ni­ determinant al necesităţii fecţionarea pregătirii profe­ în cazul de faţă ? Intele- i tii se preocupă intens de ex­ partidului*.
velului de pregătire profe­ reciclării, verificării cunoş­ sionale a salariaţilor din gem că pe undeva — e ; tinderea unui proces tehnolo­ Rezultatele obţinute în pri­ • revizor contabil
sională a tuturor oamenilor tinţelor profesionale ale sa­ unităţile socialiste de stat, j vorba de starea fizică — j gic optimizat care să asigu­ mele două luni ale anului,
muncii. lariaţilor noştri. Astfel, avem îşi găsesc căile cele mai efi­ | cimentul are ceva comun j re o calitate superioară a felul în care siderurgiştii din • tehnician principal constructor
In majoritatea ramurilor organizată la noi Instruirea ciente şi operative de apli­ cocsului brichete de tip a­ Câlan se preocupă pentru pu­
economiei naţionale ceea ce şi examinarea anuală a care în viaţă j cu praful, dar cine poate i nozi în conformitate cu ce­ nerea în valoare a noi rezer­ • achizitor piese auto
a fost nou şi modern acum maiştrilor, tehnicienilor şi a j accepta ca, dintr-o trăsâ- j rinţele beneficiarilor. De ase­ ve inteme constituie o bază
5-10 anî azi este învechit. unor categorii de mesertaşi. IULIU VERNICHESCU j tură de condei, să se a- I menea, se urmăreşte utiliza­ solidă, argumente demne de Condiţii : studii, stagiu. Salarizare
Avem domenii de activitate Inginerii, şefii de servicii şi inginer şef al U.M.M.R. j leagă pulberea de el 7 rea mai bună a spaţiilor şi luat în considerare pentru conform H.C.M. 914/1968.
de importanţă capitală dar de 6ecţle sînt Instruiţi şi Simeria capacităţilor de producţie de înfăptuirea dezideratelor pro­
la turnătorie, reducerea rebu­ puse.

A intrat de mult în sfera dernîzârii învâţâmîntului nos­ din trăsăturile distinctive ale că, socială, politică, teoretică, rea şi interpretarea lumii, sub impulsul evoluţiei socia­ Gheorghiu* sînt fapte ce a- alt domeniu al glndirii socia­
certitudinii faptul că socia­ tru, de toate gradele, vizează omului înaintat, expresia a- ştiinţele sociale „forînd" şi înţelegerea interdependenţei le, al transformărilor profun­ testâ convingerea că societa­ le pentru că sîntem convinşi
lismul este o operă conştien­ şi o permanentă receptivita­ devârdtului spirit de civili­ diagnosticînd realitatea socia­ dintre diferitele legi obiecti­ de care au loc în societatea tea, conducerea ei solicită cu­ de superioritatea concepţiei
tă. Ca pretutindeni, socialis­ te faţă de ştiinţele social- zaţie. Dacă aceasta este o lă în ansamblu, sau părţi ale ve care guvernează societa­ noastră şi în lume şi că - ...nu­ noştinţe certe, ample, că efi­ noastre, a filozofiei noastre,
mul a dezvoltat şi în ţara politice i faţă de tot ceea ce necesitate general umană cu ei, nu trebuie să se mulţu­ tea ; că acestea oferă şi tre­ mai ţinînd seama de aceste cienţa conducerii diferitelor pentru că credem cu putere
noastră sub conducerea par­ este nou în ramurile de cer­ atît mai pregnantă este ea în mească a răspunde la între­ buie să ofere răspuns cu pri­ schimbări, aceste ştiinţe vor niveluri ale acestui colos care In victoria ei. Concepţia
tidului comunist — un origi­ cetare şî de învâţâmînt, faţă societatea noastră’1. barea cum se prezintă aceas­ vire... la marile schimbări putea contribui atît Ia înţe­ este societatea poate fi asi­ noastră s-a dezvoltat în lup­
nal „corpus" al ştiinţelor. de continua delimitare şi se­ Exigenţei sociale, umane ta, ci, mai mult, mai insis­ care au loc în dezvoltarea legerea fenomenelor sociale, gurată de cadre competente, ta cu concepţiile opuse, cu
Concomitent cu avîntul ştiin­ lectare a acelor discipline amintită aci, partidul i-a cre­ tent, mai argumentat, e)e vieţii sociale atît în ţara cît şi la orientarea activităţii pregătite. Ideologiile reacţionare. Ea
ţelor matematice, fizice, chi­ strict necesare în formarea şi at în întreaga sa activitate, trebuie să precizeze ce tre­ noastră cît şi în întreaga lu­ de transformare a societăţii. Toate acestea, fără îndoia­ se afirmă şi se dezvoltă crea­
mice, medicale, ale ramuri­ dezvoltarea unor cadre bine de la cucerirea puterii poli­ buie şi ce poate fi între­ me". In mod expres, secreta­ O mare Importanţă pentru lă amplificate cu timpul, tor în confruntarea deschisă
lor politehnice în care şcoli­ pregătite Ideologic şi politic, tice de către cei ce muncesc, prins, prin ce căi, procedee rul general al partidului nos­ dezvoltarea noastră generală, vor conduce la delimitări din cu toate celelalte curente
le româneşti şi-au asigurat temeinici cunoscători ai ideo­ ce în oe mai riguroase ale contemporane, cucerind tot
de mult locuri înaintate în logiei marxist-lenlniste, buni preocupărilor specifice, ale mai mult teren, fiind îmbră­
ierarhia internaţională a Şti­ mînuitori ai metodologrilor, problematicii fiecărei romuri, ţişată de cercuri tot maî largi
inţelor — locuri din ce în ce tehnicilor procedeelor de in­ la îmbunătăţirea, la consoli­ ale omenirii progresiste".
mai avansate şi consolidate vestigare şi Interpretare a darea unor metode în proce­ Partidul cere din partea
nu ocupat în anii socialismu­ fenomenului social-politic. sul conducerii sociale. Ele noastră, a celor care activăm
lui ştiinţele social-politice. Dacă socialismul este o o- vor permite relevarea supe­ pe frontul ideologic contri­
Continuînd şi în acest sec­ perâ conştientă (şi viaţa riorităţii principiilor de buţii mai active, mai sub­
tor buna tradiţie statornicită îndrjtuieşte din plin o ase­ conducere în socialism — o- stanţiale reflectate în cerce­
cu secole în urmă, corelînd menea judecată) completă, rînduire omogenă, neantago- tări concrete, tn Investigarea
raţiunea ramurilor social-po- pretenţioasă, este de la sine BHHaEsssæsŒHsæQ nistâ. orînduire ce are la ba­ efectivă a diverselor aspecte
litice, artistice, umanistice — înţeles că făuritorii lui tre­ ză învăţătura marxistă. ale vieţii social-politice. Se
cu raţiunea noii orînduiri — buie a fi formaţi, pregătiţi, condiţiile materiale şi spiri­ se poate influenţa această tru evidenţia în raportul pre­ pentru cunoaşterea realităţi­ Şi în domeniul ştiinţelor aşteaptă din partea noastră
socialismul a condus la o călăuziţi pe măsura acestor tuale dintre cele mai optime realitate. Misia socială, spiri­ zentat la ultimul congres al lor contemporane şi pentru politice ca şi al ştiinţei con­ analize temeinice, sugestii de
trebui
ducerii societăţii va
fructuoasă afirmare a ştiin­ exigenţe. pe măsura posibilităţilor ţâ­ tuală nu poate fi restrictivă, partidului că lucrătorilor din sesizarea tendinţelor în vii­ variante argumentate pentru
ţelor sociale, politice, econo­ Alături de complexitatea, rii. ale poporului. Grija spo­ numai de consemnare ci şi sfera ştiinţelor sociale li se tor, o au ştiinţele politice, să promovăm confruntarea procesul de conducere, de de­
mice. juridice, istorice etc. de ineditul sarcinilor pe ca­ rită a organelor decizionale de predicţie, de previziune. cere „să-şi concentreze activi­ ştiinţa sau ramurile ştiinţei opiniilor noastre cn cele ale cizie. Evident, aceste exigen­
Discipline cum sînt : socio­ re le incumbă socialismul, majore faţă de ştiinţele soci­ Ele nu trebuie să se confun­ tatea pentru studierea feno- conducerii societăţii. Prin a­ altora. Schimbul de vederi, ţe presupun sporirea gradu­
logia generală, sociolngiîle de revoluţia contemporană în in­ ale şi politice s-a justificat de cu un „organon" pentru a- meneJor care caracterizează ceasta se şi explică intere­ dialogul cu alte concepţii va lui de angajare a cercetăto­
ramură, socialism ştiinţific, formatică. ritmurile ameţi­ şi se justifică prin misiunea preeîerea trecutului, ci să se dezvoltarea actuală a ţârii sul manifestat faţă de crea­ spori posibilitatea de a avi- rilor, stabilirea unor finali­
doctrine politice, relaţii şî toare prin care se măsoară tot maî mare ce revine aces­ identifice cu un „organon" noastre, să-şi aducă contribu­ rea condiţiilor prielnice pen­ denţia şl recepţiona nou), de tăţi precise, statornicirea u­
sisteme politice, economic po­ şi certifică izbînda noastră tora astăzi Şi în viitor. pentru scrutarea viitorului. ţia la generalizarea construc tru afirmarea tot mai pu­ a respinge ceea ce reprezin­ nor metodologii riguroase.
tă aspecte ale vechiului, ele­
litică generală, economiile de în cucerirea naturii, societă­ Nimic nu poate fi mai Desigur, nu juxtapunerea a- ţiei socialiste, să abordeze ternică a acestora în sistemul mente depăşite. Cei peste douăzeci de anj de
ramură, teoria statului şi ţii. omului — impun cadre străin orientării pe care par­ ccstor faze, momente, poate problematica nouă pe care o de cercetare şi de învâţâ- muncă de cercetare ştiinţifi­
Precizînd încă o dată în­
dreptului, drept administra­ de receptivitate, de „interio­ tidul nostru o imprimă prac­ conduce la reuşită, ci toc­ ridică dezvoltarea societăţii mint din ţara noastră. Spo­ crederea pe care partidul şi că efectuată sub conducerea
tiv, internaţional, istoria ge­ rizare" a noului. Cum subli­ ticianului şi doctrinarului din mai împletirea, interferarea omeneşti în epoca contempo­ rirea numărului onor ase­ statul nostru o acordă con­ partidului comunist stau măr­
turie asupra posibilităţilor în­
ponderea
menea discipline,
nerală, istoria patriei şi a nia tovarăşul N i c o l a e acest sector, ca de altfel din acestor trepte pot conduce la rană". crescîndâ a ramurilor ştiin­ fruntărilor ideologice contem­ tregului nostru front ideolo­
partidului sînt. pentru a e­ Ceauşescu. în raportul pre­ toate domeniile, decît pasivis­ rezultatul scontat. Nu întim- Subliniind că constituirea ţei administrative, crearea u­ porane pe toate coordonatele gic de a răspunde cît maî e­
numera doar cîteva, ramuri zentat la Congresul al X-lea mul, contemplativismul, ab- plâtor se precizează adesea Academiei de Ştiinţe Sociale nor secţii anume la unele activităţii spirituale, secreta­ ficient şi convingător cerin­
rul general al partidului nos­
ale ştiinţelor social-politice, al partidului nostru : „Efor­ stractismul etc. Dimpotri­ în literatura noastră de par­ şi Politice reprezintă un e­ institute de învâţâmînt supe­ tru menţiona în recenta cu­ ţelor formulate de partidul
nostru care celebrează anul
prezente şi apreciate în pro­ tul pentru însuşirea noilor vă. măsura succesului, a via­ tid că laolaltă cu ştiinţele veniment deosebit de impor­ rior, crearea chiar a unei fa­ vin tare rostită la întîlnirea acesta. împreună cu întreg
gramele numeroaselor insti­ cuceriri ale minţii omeneşti, bilităţii. a raţiunii suficiente pozitive care sporesc poten­ tant în viaţa ţârii, tovarăşul cultăţi distincte de studii po­ cu oamenii de artă şi cultu­ poporul român. 50 de ani de
ră : „Noi nu avem de- ce să
tute de învâţâmînt superior pentru ridicarea nivelului de a oricărei palete a cercetării, ţialul de creaţie al omului Nicolae Ceauşescu precjzo litice şi administrative în ca­ ne temem în confruntarea pe la crearea sa
din ţara noastră. pregătire ştiinţifică şi de cul­ a învâţâmîntului este efica­ modern, „ştiinţele sociale u între «nllele că ştiinţele socia­ drul Academiei de învăţă- plan mondial în domeniul li­ Conf. univ. dr.
In genere, strădaniile mo- tură generală este astăzi ana citatea. Eficacitatea economi­ ajută pe oameni în cunoaşte­ le se vor dezvolta permanent mînt social-pol ttio „Ştefan teraturii şi artei, ca în orice MARIN VOICULESCU