Page 37 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 37
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNSŢI-VÂ!
I %
W>Lucrările Comitetului
pentru dezarmare
mCriza constituţională con-
3 %
$ tinuâ să preocupe autorităţile j
pakistaneze
| I
I ¡» Din presa străină
I I
m Agenda economică
& Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5 030 VINERI 12 MARTIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI
1 I
tovarăşului Consfătuirea de lucru a activului de partid
NICOLAE CEAUŞESCU şi cadrelor de din industrie, construe
la consfătuirea de lucru a activului şi transporturi din judeţul Hunedoara
Lo Deva, s-ou desfăşurat ieri
lor de bază din industrie, con Comitetului Central al Partidului Comunist Român
lucrările Consfătuirii de lucru
şi a cadrelor de bază din industrie, construcţii a activului de partid şi cadre
strucţii şi transporturi din jude
ţul Hunedoara.
Organizată fo indicaţia con Tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU
duceri,» partidului, consfătuireo
şi transporturi din municipiul Bucureşti conducerii partidului şi statului, ’ BUCUREŞTI
se înscrie organic în practica
personal o tovarăşului
Nicolae
Ceouşescu, de consultare o ac
tivului de partid, a tuturor oa
menilor muncii în ela;borareo
Stiinati tovarăşi, miniştrii sau reprezentanţii pra tuturor domeniilor de In cadrul adunării s-a vor hotârîrilor şi soluţionarea pro Consfătuirea activului de partid şi a ca peste 1 miliard kWh energie electrică. între
ministerelor şi ai aLtor orga activitate din oraşul Bucu bit pe larg despre rezulta blemelor complexe pe care le drelor din unităţile industriale, construcţii gul spor de producţie pe finit 1966—1970, ¡n
Doresc să încep cuvîntul ne centrale să răspundă asL reşti, că ele se vor reflecta tele pe care oamenii muncii ridică dezvoltarea şi perfecţio şi transporturi din judeţul Hunedoara — ce valoare de 5 miliarde lei. s-o ohtinut pe
meu prin a vă adresa dum tâzi la aceste probleme, să în îndeplinirea cu succes a din Capitală, sub condu narea vieţii economice şi socia s-a desfăşurat sub impulsul şt in spiritul seama creşterii productivităţii muncii. In a
neavoastră. participanţilor la ia poziţie faţă de propunerile sarcinilor ce vă revin (A cerea organizaţiilor de par le, întregul proces de edificare Iiotărîrilor Congresului al X-lca şl ale ple ceasta perioadă, salariul mediu fi crescut cu
adunarea activului de partid care s-au formulat aici. Con plauze puternice). tid, le-au obţinut în înde o societăţii socialiste multilate narelor C.C. a( P.C.R. — a dezbătut cu res 29.4 la sută, iar din fondurile statului, in
din municipiul Bucureşti Şi sider însă că este necesar ca, plinirea sarcinilor cinci ral dezvoltate în patria noastră. ponsabilitate şi exigentă partinică activita sumă de aproape 1 miliard iei, s-au con
tuturor comuniştilor din Ca într-o perioadă scurtă, aces Stimaţi tovarăşi, nalului. Intr-adevăr, indus In acest spirit, consfătuirea a tea desfăşurată de organele şi organizaţiile struit si dat în folosinţă 18 766 apartamente.
pitala patriei noastre, un salut te critici şi propuneri să tria municipiului Bucureşti analizat cu exigenţă realizări <lc partid, de colectivele de muncă din a Reliefind rezultatele bune obţinute în sfe
călduros din pat tea Comite primească răspunsurile cores Cunoaşteţi cum s-a reali a realizat la sfirşitul cincina le economiei hunedorene în cin ceste sectoare, pentru realizarea sarcinilor ra producţiei materiale — rezultate care ge
tului Central al Partidului punzătoare. De altfel, trebu zat planul cincinal 1966-1970 ; lului trecut 17,6 la sută din cinalul precedent, o dezbătut economice pe anul 1970 şi pe ansamblul cin- nerează legitime sentimente dc mîndrie şi în
Comunist Român (Aplauze ie să lichidăm cu desâvîrşi- aceşti ani s-au caracterizat volumul întregii producţii in cu competenţă şi răspundere cinotutui pe care l-am încheiat si a adoptat credere nestrămutată în forţa orinduiril noas
puternice). re practica — semnalată şi prin dezvoltarea în ritm in dustriale a ţârii. Iată de ce sarcinile mobilizatoare ce revin noi măsuri menite să asigure realizarea c- tre — consfătuirea activului de partid a sta
1971
Adunarea activului de aici — de a asculta diferite tens a industriei noastre so doresc sâ subliniez în mod judeţului Hunedooro în elaborot xcmplară a prevederilor planului de stat bilit noi măsuri pentru valorificarea mai de
din măreţul progrom
partid din Bucureşti a trecut observaţii şi sugestii, chiar cialiste, prin ridicarea la via deosebit marea contribuţie a de Congresul ol X-leo al pe acest an .şi in perspectivă. plină a posibilităţilor şi rezervelor dc care
în revistă realizările obţinu de a le nota, uitînd însă n- ţă înfloritoare a noi zone ale oamenilor muncii din Capi P.C.R, de plenarele C. C. al Dorim să vă adresăm din toată inima şi dispunem în scopul creşterii neîncetate a
te de oamenii muncii din poî cu totul de ele. La ori ţării, ca urmare a amplasării tala patriei noastre la înfăp P.C.R. pentru actualul cincinal. cu nccst prilej cele mai calde mulţumiri producţiei si productivităţii muncii. îmbună
Capitală in cincinalul 1966— ce propunere formulată de u- raţionale, a industriei pe în tuirea planului cincinal. Deschizînd lucrările consfătui pentru sprijinul permanent acordat dezvol tăţirii calităţii produselor şi ridicării eficien
In perioada 1966-1970, in
1970 şi a dezbătut sarcinile nitâţile economice, ministere tregul teritoriu. Am putea dustria din Bucureşti a cu rii, tovarăşul loachim Moga, tării industriale şi social-culturale a jude tei economice a fiecărei unităţi.
ţului şi să vă asigurăm de ataşamentul pro
de plan pe anul 1971. Rapor le, celelalte organe centrale spune că nu există judeţ, noscut o puternică înnoire ; prim-secretar al Comitetului ju fund. de întreaga noastră adeziune la poli In realizarea acestor deziderate fireşti, ne
tul prezentat in cadrul adu trebuie să dea răspunsurile oraş sau comună în care, în- s-au construit mari uzine, do deţean de partid, a adresat, în tica internă şi externă a partidului şî sta bucurăm de avantajele oferite de puternica
nării şi discuţiile care au cuvenite. Este necesar ca. in ir-o formă sau alia, sâ nu se tate cu tehnica cea mai înain- I numele celor prezenţi, un căl tului nostru, dc fermitatea şi hotărîrcn ce bază tehnico-matcrială creată în minerit, si
avut loc au evidenţiat ntît cel mai scurt timp, să se a reflecte rezultatele dezvoltă tată, care dau posibilitate e- duros şî respectuos * salul şi a ne stăpîncsc în munca şi lupta pentru apli derurgic şi celelalte ramuri, de perfecţionă
rezultatele bune obţinute, cît rate dacă propunerea respec rii economiei noastre în cin conomîei noastre sâ abordeze exprimot sentimentele de mare carea ei în viaţă. rile aduse în conducerea şi organizarea pro
cinalul trecut ; aceste rezul
şi unele deficienţe care au tivă este acceptată sau dacă tate sînt ilustrate de noile cu succes domeniile cele mal bucurie pentru prezenţa la con Kăspunzînd cu abnegatio şi dăruirea cc ducţiei. dc experienţa, capacitatea şt boga
existat în diferite domenii ea nu este corespunzătoare. unităţi dc producţie şi so- moderne ale producţiei Au sfătuire o tovarăşului GHEOR- le sînt caracteristice în bătălia pentru în tele tradiţii muncitoreşti hunedorene. Prin
de activitate. Este drept, mă Se impune ca ministerele să cial-culturale create, de creş fost, de asemenea, reutilate şi GHE PANA, membru al Comi făptuirea hotârîrilor partidului, a indicaţii folosirea cu randament sporit a capacităţi
aşteptam ca observaţiile cri facă din aceasta o problemă terea generală a nivelului de modernizate numeroase în tetului Executiv, ol Prezidiului lor preţioase şî a îndemnurilor înflăcărate lor şi spaţiilor de producţie, a forţei de mun
tice să fie ceva moi severe, de principiu în activitatea viaţă a cetăţenilor patriei treprinderi vechi — şi mulţi Permanent, secretar ol C.C. al pe care conducerea de partid şi dc stat. că şi a timpului dc lucru, prin reducerea
ţînînd seama de neajunsurile lor. De altfel, probabil va fi noastre. dintre dumneavoastră cunoaş P.C.R. dumneavoastră personal, stimate tovarăşe consumului dc materii prime, materiale, e
care s-au manifestat în tre necesar să elaborăm şi o ho- teţi ce a însemnat în mod La lucrările consfătuirii ou Nicolae Ceausescu. le-ati adresat ckaseî mun nergie, combustibil, printr-o mai mare in
naţional a sporit
Venitul
cut şi care, din păcate, mai târlre sau o lege prin care înlr-un ritm mediu anual de practic aceasta ; pe baza u participait t membrii Comitetului citoare. ţărănimii, intelectualităţii. tuturor vestiţie de inteligenţă şi dăruire, colectivele
persistă încă în activitatea e- sâ se stabilească mai precis 7,7 la sută, depâşindu-se pre nor asemenea modernizări şi judeţean de partid, directori oamenilor muncii din patria noastră de a de muncă din industrie, construcţii şi trans
conomieâ din Capitală ; mă această obligaţie. vederile planului pe întregul reutilâri, fabrici mici. de cir generali, directori şi cadre de se mobiliza ca un singur om pentru fina porturi se angajează să obţină peste preve
derile planului de .stat pe anul 1971 o pro
aşteptam, de asemenea. ca Cît priveşte problemele ri cincinal cu 13,6 miliarde iei. ca 500 de salariaţi s-au trans conducere din centralele indus lizarea in cele mai bune condiţii a cincina ducţie marfă industrială în valoare de 129
lovarăşii care au luat cuvîn dicate în această adunare, De asemenea, se poate a format în întreprinderi pu triale. unităţile ou statut ^je cen lului 1966—1970. minerii, siderurgiştii, rner- milioane lei. din care 48 milioane lei pînă la
tul în această adunare să se trebuie ca ministerele. în precia că agricultura noastră ternice de 5 000-7 000 de oa trală şi întreprinderi, secretari geticicnii, constructorii şi ceilalţi oameni ai 8 mai. să reducă importul — faţă de pla
refere într-o anumită măsură termen de o lună. sâ răspun socialistă a cunoscut în a- meni. Astfel de modernizări ai comitetelor de partid şi or muncii in frunte cu comuniştii au învins fonul aprobai — cu aproape 5.2 milioane
şi la lipsurile din propria lor dă întreprinderilor, fie direct, renstft perioadă o dezvoltare si reutilâri sînt numeroase a- ganizaţiilor de bază din Indus greutăţile ce ne-au încercat în anul frerut. lei valută, să livreze suplimentar la export
activitate Or. am ascultat fie prin intermediul comite însemnată, realizînd pe cin iît în Capitală, cit şi în în trie. construcţii, transporturi, ac îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile de plan o producţie de n.5 milioane lei valută şi să
aici pe foarte mulţi tovarăşi tului municipal. în legătură cinal o producţie cu 24 la su treaga noastră ţară- tivişti aî comitetelor municipale şi angajamentele asumate. depăşească productivitatea muncii în indus
~u care m-nm întîlnit în ulti cu toate propunerile şi ob lă mai marc decît în cincina In ultimele luni am vizitat şi orăşeneşti de partid, de sin Con jugindu-şi eforturile proprii cu efor tria republicană cu 909 Icî/salariat. In şirul
mele luni în cursul vizitelor servaţiile care s-au făcut. De lul precedent ; aceasta consti un mare număr de întreprin dicat, U.T.C.. lucrători oi insti tul şi ajutorul permanent al partidului nos înfăptuirilor de viilor, lucrătorii acestor uni
făcute în întreprinderile din asemenea, comitetul munici tuie. fără îndoială, o creştere deri din municipiul Bucu tuţiilor economice judeţene, tru. valorificînd in măsură mai mare con tăţi vor raporta realizarea unor economii din
acti
ziarişti Au fost prezenţi
diţiile tehnico-matcriale create, colectivele
Bucureşti şi cu care am exa pal va trebui sâ informeze importantă, mai ales dacă ţi reşti, îndeosebi din ramura vişti din aparatul central de de muncă din întreprinderile judeţului ra reducerea cheltuielilor de producţie in va
minat o serie de neajunsuri Secretarintui Comitetului Cen nem seama că am avut 3 ani construcţiilor de maşini. Do partid şi lucrători de Io unele portează cu mîndrie că au realizat peste loare de 24 milioane Ici .şi beneficii peste
din activitatea unităţilor res tral al partidului asupra fe la rind condiţii climatice ne resc să declar şi la această ministere şî instituţii centrale. prevederile cincinalului o producţie globală plan în valoare de 50 milioane lei. scurta
pective ; după felul însă în lului în care 3-a dus la în favorabile, că în 1970 a tre adunare câ am fost plăcut Tovarăşul Ştefan Almăşon, se industrială în valoare de 1 485 milioane lei. rea termenelor de punere în funcţiune. între
care aceşti tovarăşi au vorbit deplinire această sarcină buit sâ facem faţă unor mari impresionat de activitatea pe cretar al Comitetului judeţean ceea ce înseamnă echivalentul întregii pro 5—30 zile, a 6 obiective industriale şi a 546
rare o desfăşoară colectivele
astăzi în adunare s-ar putea Adunarea activului de par calamităţi naturale. de oameni ai muncii din n- de partid, o prezentat o infor ducţii a judeţului din anul 1950 in acelaşi apartamente. Vom realiza în acest fin o re-
crede că lipsurile analizate a tid din Capitală, ca de alt Datorită succeselor obţinu ceste unităţi, de nivelul teh- mare cu privire la rea-lizările timp. ele au produs şi livrat economiei na
tunci au dispărut peste noap fel toate şedinţele cu activul te în dezvoltarea economiei ţionale, peste plan. 706 000 tone fontă.
te. Av fi foarte bine să fie de partid care au avut loc naţionale s-au putut înfăptui 791 000 tone otel. 31 000 tone laminate finite (Ctntinuore In pag. a 3 a)
aşa. dar mi se pare că reali sau sînt in curs de desfăşu şi sarcinile privind ridicarea pline, 33 000 mc prefabricate din beton şi
tatea este alta. că tovarăşii rare în judeţele ţârii, consti nivelului de trai, material şi
an trecut totuşi prea uşor tuie o expresie a largului de cultural, al oamenilor muncii.
peste aceste deficiente Este mocratism al activităţii parti După cum ştiţi, în cursul cin
întotdeauna necesar să dez dului nostru comunist. Aces cinalului trecut s-n realizat o
văluim cu tărie lipsurile din te adunări se încadrează in creştere a salariului real de
activitatea proprie, pentru că măsurile generale de îmbu 20 la sulă ; de asemenea, ve
nunjai aşa vom găsi soluţiile nătăţire a conducerii de că niturile populaţiei din salarii
cele mai corespunzătoare tre partid, de perfecţionare s-au mărit cu peste 50 la su
pentru lichidarea lor ; sper a planificării şi organizării tă. ca rezultat al ocupării în
producţia materială si în ac
ră de această cerinţă se va economiei, a întregii activ ităţi tivitatea social-culluralâ a
ţine seama în activitatea prac sociale. Caracteristica princi unui număr lot. mai însemnat
tică. luîndu-sc măsuri con pală a adunărilor activului de oameni ai muncii
crete pentru înlăturarea nea de partid — deci şi a adu
junsurilor care mai există, nării dumneavoastră — o Toate aceste realizări de
pentru continua îmbunătăţire constituie înaltul spirit de monstrează cu prisosinţă că
a muncii colectivelor dum răspundere cu care an fost Partidul Comunist Român, a-
plicînd neabătut linia sa po
neavoastră. abordate problemele, creşte
rea competenţei cadrelor litică generală, asigură ca în
în cuvîntul a numeroşi to făptuirile societăţii noastre
varăşi au fost exprimate mul noastre de partid şi de stat. pe târîmu] dezvoltării econo
te critici îndreptăţite la adre preocuparea lor susţinută mici. ştiinţei, culturii sâ se
sa unor ministere şi organe pentru a asigura înfăptuirea reflecte nemijlocit în creşte
centrale de sinteză S-au fă în cele mai bune condiţii a rea bunăstării oamenilor
cut. de asemenea, o serie de hotârîrilor Congresului al muncii — ţeju] suprem, sco
propuneri în vederea îmbu X-lea pul fundamental al întregii
nătăţirii activităţii pe anul în Apreciez că dezbaterile de opere de construire a socia
tins şi în anii următori. De astăzi vor exercita o puter lismului si comunismului.
sigur, nu a fost posibil ca nică influenţă pozitivă asu (Aplauze puternice).
M i r .. ■ ■
M M 1.10VARASUIUI AIWA AUGUSTIN
La Consiliu! de Slnt a avut Gheorghe Stoica, membru al spus : Distincţia acordată
loc. joi la amiază, solemnita Consiliului de Stat. Constan constituie o apreciere a par
tea decernării Ordinului tin Stâlcscu. secretarul Con tidului pentru activitatea în
„Steaua Republicii Socialiste siliului de Slut. Teodor V;\- delungată pe care ai depus-o
România" clasa 1. tovarăşului sitiu, ministrul justiţiei. Emi- în ilegalitate si in anii de du
Alexa Augustin. procurorul 1 in n Nurescu, preşedintele pă 23 August, pentru îndepli
general al Republicii Socia Tribunalului Suprem. nirea sarcinilor încredinţate
liste România, pentru merite Mulţumind, tovarăşul Alexa de partid. Aş dori, totodată,
deosebite în construirea so Au gust in a exprimat profun să exprim urarea sinceră de
cialismului si activitate înde da recunoştinţă pentru înal multe succese în activitatea
lungată în mişcarea munci ta distimtie acordată, angn- pe care o desfâşorî în cadrul
torească. cu prilejul împlini jiiulu-se să contribuie şi mai procuraturii, în realizarea di
rii vîrstci de 60 de ani activ, alături de lucrătorii or rectivelor partidului şi guver
înalta distincţie a fost în- ganelor procuraturii, la res nului. multă sănătate şi feri
minntă de tovarăşul Nirolac pectarea legalităţii socialiste, cire.
Ceausescu, preşedintele Con spre binele tuturor celor ce După solemnitate, tovarăşul
siliului de Stai. muncesc în tari noastră. Nicolae Ceau.şescu şi ceilalţi
La solemniluie au luat par I clicilîndu-I călduros pc cei conducători de partid şl de
te tovarăşii Emil Bodnaraş ţi decorat, în numele conduce stat s-au întreţinut cordial Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor consfătuirii
Manea Mân eseu. vicepre rii de partid şi de stat, tova cu sărbătoritul.
şedinţi ai Consiliului de Stat, răşul Nicolae Ceauşescu a (A gerpr«)