Page 38 - Drumul_socialismului_1971_03

a DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5030 • VINERI 12 MARTIE 1971

CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

Şi tn acest cincinal, Capita­ misele necesare. Exemplul oa­ largă Ministerele trebuie să ]a unităţile care au nevoie de za un plus de producţie de cesar ca directorii de între­ Este ştiut — şi doresc să
(Urmare din pag. 1) la va continua să ocupe pri­ re s-a dat aici privind creş­ se preocupe de utilizarea ele. De ce trebuia să ne în- 6 miliarde sau a reduce o prinderi şi centrale, ministe­ subliniez încă a dată — câ
mul loc In ce priveşte pon­ terea productivităţii muncii mai bună a potenţialului şti­ tîlnim acum. In martie, ca parte a importurilor este pe rele sâ ia toate măsurile tot ceea ce facem, tot ceea
derea In producţia lndastrla- în unele secţii de ţesâtorie nu inţific, de aplicarea rapidă în să discutăm, în adunarea ac­ deplin posibil. Şi eu sînt pentru a scurta durata con­ ce vom realiza în viitor este
lâ, deşi, probabil, această pon­ este unicul ; sînt multe ca­ producţie a realizărilor acti­ tivului de partid, câ unele convins câ aceasta se va rea­ strucţiilor. Intr-un anumit consacrat omnlai, bunăstării,
pic (na]t la care au ajuns În­ dere va mal scădea, ca rezul­ zuri cînd grupuri de munci­ vităţii de cercetare ; In aceas­ Întreprinderi din Bucureşti liza ! (Vil aplauze). sens, constructorul este — fericirii Iul — şi de aceea
treprinderile bucureştene con­ tat al faptului câ şi alte Ju­ tori realizează astăzi o pro­ tă privinţă şl Consiliul Naţio­ nu-şl realizează contractele şi Este necesar sâ acordăm o poate — mai puţin interesat întreaga noastră activitate
structoare de maşini. deţe, — de fapt toate jude­ ductivitate de douâ-trel ori nal al Cercetării Ştiinţifice obligaţiile care Ie au de a li­ în reducerea duratei lucră­ trebuie sâ asigure înfăptui­
Faţă de anul 1905. Indus­ mal mare declt nivelul me­ are un cuvînt greu de spus vra altor unităţi — tot din atenţie mai mare probleme­ rilor, dar beneficiarul este rea consecventă in viaţă a
tria Capitalei a făcut progre­ ţele ţării — vor cunoaşte în diu. Se pare însă că nu peste — şi sperăm câ el îşi va face Bucureşti — o serie de mate­ lor eficienţei activităţii eco­ cel care face comanda con­ acestei linii generale a parti­
se remarcabile Se poate a­ această perioadă o dezvolta­ tot există o suficientă înţele­ mal mult simţită prezenţa de- riale ? Nu se Impunea oare nomice, începînd cu reduce­ dului. (Vil aplauze).
preda câ In prezent avem o re foarte puternică. Contlmi- gere a Importanţei creşterii cît pinâ acum. Trebuie să ne ca miniştrii, directorii centra­ rea cheltuielilor materiale de strucţiei, cel care plăteşte şi.
industrie care, din punct de Snd să ocupe primul loc în productivităţii muncii şi folo­ fie clor câ îndeplinirea sarci­ lelor să se pună încă din producţie, a consumurilor. Nu ca atare, el trebuie să se împlinirea marilor sarcini
vedere calitativ, se deosebeş­ producţia industrială, Capita­ sirii raţionale a forţei de nilor puse de Congresul al toamnă de acord şl să ştie vreau sâ dau aici cifre pen­ lupte pentru a o realiza in ce revin colectivelor de oa­
te mult de cea de acum 5 la va avea de rezolvat sar­ muncă calificate. Este ade­ X-lea privind ridicarea nive­ precis de unde vor lua ma­ tru a arăta cîte întreprinderi cel mai scurt timp şi a putea meni ai muncii din Bucureşti
ani ; dispunem de unltătl cini deosebii de mari. Aceas­ vărat, în ţara noastră avem lului general al actlvlţâţii e- teriile prime şi materialele, au depăşit normele de con­ obţine pe această bază pro­ impune, totodată, O preocu­
industriale de înaltă tehnici­ ta cu atit mai mult cu cit în un disponibil de forţă de eonomico-soclale nu se poate cu cine vor trebui să încheie, sum pe 1970, cite sute şi su­ ducţii şi venituri suplimen­ pare susţinută pentru îmbu­
tate. In stare sA rezolve cu Bucureşti este concentrată in­ muncă ; dar In ce priveşte asigura fără a aşeze la baza în conformitate cu legea, con­ te de tone de metal, de com­ tare. Avem şi aici rezerve nătăţirea conducerii unilâţi-
succes sarcinile tot mal com­ dustria principală din cîteva forţa de muncă calificată întregii noastre munci cele tractele respective ? Desigur, bustibil şl alte materiale s-au mari — şi, dacă vom ţine lor economlco-soclale. Am
plexe ce le revin astăzi. De sectoare de vlrf, cum este, simţim peste tot o lipsă acu­ mai înalte cuceriri ale ştiin­ nu ne închipuim câ toate vor consumat In plus. Avem In seama -de ele, vom putea ca luat un şir de măsuri în a-
altfel, în discuţiile pe care de exemplu, electronica ; de tă. De aceea. trebuie să luăm ţei şi culturii universale, fără merge automat, câ nu se mai acest domeniu rezerve foarte în cursul actualului cincinal ceaslâ privinţă, care se ara-
le-am ovut cu colectivele de asemenea producţia de ma- măsuri hotârite pentru a asi­ a dezvolta larg cercetarea şti­ pot întîmpla defecţiuni într-o mari — şi este necesar ca să realizăm lucruri deosebit lâ a fi foarte utile Atît co­
conducere ale acestor unităţi şlnl-unelte, Îndeosebi cea de gura creşterea productivităţii inţifică. Avem toate condiţi­ întreprindere sau alta ; dar toate oolectlvele de oameni de însemnate pe calea con­ mitetele de direcţie şi con­
nu fost evidenţiate marile po­ înaltă tehnicitate, se va dez­ muncii — pe baza introduce­ ile pentru aceasta — şl consi­ pentru aceasta avem o serie ai muncii sâ se preocupe în struirii şi a dării la timp în siliile de administraţie, cît
sibilităţi tehnice pe care Ie au volta în bună parte in Ca­ rii mecanizării şi automatiză­ der câ Bucureştlul, unde 6int de stocuri care ne permit sâ mai mare măsură de aceste funcţiune a capacităţilor pro­ şi adunările generale ale sa­
întreprinderile din Capitală pitală. Se produc, de aseme­ rii, a conducerii şl organizării concentrate principalele Insti­ regularizăm producţia, sâ e- probleme, de eficienţa eco­ ductive. lariaţilor dau de acum rezul­
de a realiza multe din pro­ nea, In Bucureşti o serie de moderne a producţiei, a creă­ tute şl forţe de cercetare, vltâm stagnările ce le-ar pu­ nomică. Realizînd producţii Apreciez câ fn Capitală e- tate bone în activitatea lor.
dusele prevăzute Iniţial să utilaje deosebit de Importan­ rii condiţiilor materiale ne­ poate să facă mult mal mult pe tea provoca o Intîrzlere de sporite cu cheltuieli ctt mal xistâ toate condiţiile pentra Ele asigură realmente con­
fie asigurate prin Import. Fă­ te ; cunoaşteţi, de altfel, că cesare. Desigur, cheltuielile această linie. Mă refer, fireşte, cîteva ore aau de o 2-1 — două, mici, vom contribui în mod a asigura ridicarea la un ni­ ducerea colectivă a unităţi lor
ră îndoială, ceea ce am sta­ fl-au construit sau se constru­ pentru modernizarea utilaje­ la Comitetul municipal Bucu­ In aprovizionarea cu unele substanţial la creşterea veni­ vel superior a întregii acti­ economice, devenind forme
bilit în cadrul acelor discuţii iesc in acest scop capacităţi lor trebuie să se reflecte în reşti, la întreprinderile din materiale Dar să constatăm tului naţional, şi deci Ia spo­ vităţi economice. Dispunem concrete de participare or­
Si ceea ce s-a menţionat as­ modeme, «aice In ţară, che­ creşterea productivităţii. a Capitală, care trebuie să folo­ câ, deşi ne aflăm în martie, rirea posibilităţilor de a asi­ de o clasă muncitoare ca o ganizată a clasei muncitoare,
tăzi în adunare nu reprezin­ mate să asigure rezolvarea venitului întreprinderilor, dar, sească mal mult avantajele încă nu s-a ajuns ia înche­ gura dezvoltarea sasţlnută o bogată experienţă, de tehni­ a tuturor oamenilor muncii
tă nici pe departe toate posi­ unor probleme de bază ale totodată, să creăm condiţii ca ce le au prin faptul că îşi ierea contractelor pentru li­ economiei şl ridicarea bună­ cieni şi ingineri bine pregă­ din patria noastră, la condu­
bilităţile Industriei construc­ înzestrării economiei româ­ — concomitent cu creşterea desfăşoară activitatea într-o vrarea diferitelor produse ne­ stării oamenilor muncii. tiţi, de e organizaţie puter­ cerea întregii activităţi de
toare de maşini şl ale celor­ neşti cu tehnică avansată şi productivităţii muncii — să localitate unde sînt reunite cesare producţiei pe acest an nică. experimentată, cu nn construcţie a societăţi so­
lalte ramuri din Bucureşti ; chiar să creeze posibilităţi sporească şi veniturile oame­ asemenea forţe Importante ale — aceasta este de neadmis I Aveţi de realizat «n volum număr mare de membri de
aceste posibilităţi slnt mult pentru a spori exportul de nilor muncii Iată de ce a- ştiinţei noastre naţionale. Consider că trebuie sâ punem mare de investiţii. Deşi partid. De aceea, avem încre­ cialiste. De altfel, trebuie sâ
mai mari — şl va trebui să astfel de utilaje. De aceea, preclez câ experienţa despre capăt cu hotârîre acestei ati­ ne-am propus sâ nu mai con­ dere câ se vor înfăptui cu menţionăm şi aici câ tocmai
facem totul pentru a le pune oamenilor muncM din Bucu­ care s-a vorbit aici este deo­ O problemă asupra căreia tudini birocratice, să luăm struim multe întreprinderi în succes hotârîrile Congresului aceasta constituie una din
în valoare» pentru a folosi Ia reşti, organizaţiilor de par­ sebit de edificatoare ; pe baza aş dori să atrag încă o dată toate măsurile, Incit 4n cel Bucureşti, ci să mergem mal al X-lea care revin organiza­ laturile importante ale dez-
atenţia este aceea a pregăti­
întreaga capacitate potenţia­ tid, comitetului municipal 1« cointeresării materiale «1 a rii muncitorilor calificaţi, a moi scurt timp să clarificăm mult pe dezvoltări, totuşi — ţiei din Bucureşti I (Aplauze voltâril socialiste a palnei
lul Industrial de care dispu­ revin, In acest cincinal, sar­ luări) de măsuri pentru orga­ formării cadrelor necesare ac­ pe deplin problemele aprovi­ întrucît aceste dezvoltări sînt prelungite). noastre — şi anume partici­
nem. cini deosebit de mari. nizarea raţională a muncii, tivităţii noaatre economice şl zionării tehnlco-materlale ; de nlveOul celor despre care parea tot mai largă a între
Vorbind despre activitatea pentru modernizarea produc­ sociale. Desigur, avem o eerle flecare întreprindere să ştie am vorbit mai înainte — în Stimaţi tovarăşi, gului popor Ja elaborarea şf
rodnică desfăşurată de oame­ In primul rlnd, este nece­ ţiei, putem să obţinem o de rezultate bune In această precis de unde şl cînd trebuie Capitală «e vor Investi zeci înfăptuirea politicii interne şl
nii muncii din Capitală, aş sar să şe acorde o atenţie dublare şl în unele locuri privinţă ; a crescut, este ade­ sâ primească materialele, pro­ de miliarde de lei. In acti­ Planul cincinal prevede, o externe a partidului. Pe a-
dori să Informez activul de deosebită folosirii în întregi­ chiar o triplare a productivi­ vărat, numărul de muncitori dusele. subansamblele, tot ce vitatea de investiţii s-au ob­ dată cn îmbunătăţirea acti­ ceastâ cale se realizează în
partid că, in cadrul întrece­ me a capacităţilor de produc­ tăţi) muncii îi este necesar pentru a asi­ ţinut multe lucruri bane, dar vităţii generale economice şl fapt democraţia socialistă, ca­
rii dintre Judeţe desfăşurata ţie existente, a utilaje­ S-a vorbit aici de proble­ proveniţi din şcolile profesio­ gura o producţie ritmică I — aşa cum aţ! auzit aici şl creşterea venitului naţional, re este infinit superioară ori­
în anul 1970, Capitala va o­ lor şl maşinilor. Aş da ma calităţii producţiei. Dis­ nale, dar există încă în în­ cum cunoaşteţi flecare — sporirea veniturilor oamenilor cărei forme de democraţie
treprinderile
noastre mulţi
Cred câ va trebnl aă ne
cupa unul din locurile frun­ în această privinţă cî- cutăm despre ea permanent, muncitori cu o slabă califica­ propunem ca, acolo «nde «înt s-au comis şl greşeli. Eu sa­ mancn ca 20 la autâ pinâ în burgheză, pentru câ asigură
taşe, se va situa pe locul teva exempfle semnificative am luat multe măsuri, avem re. Consider că trebuie să râmînerl în urmă, să apelăm lut angajamentele luate aici 1975. So are In vedere ca ca poporul sâ ta parte nemij­
întîi. (Aplauze puternice, pre­ pentru modul In care este şl rezultate bune In această trecem la aplicarea cu toată de către proiectanţii din con­ din cele peste 500 000 de a­ locit la conducerea societăţii.
lungite). (Pentru toate aceste folosit fondul de thnp al direcţie. Numeroase produse fermitatea a hotârîrilor Co­ la colectivele de oameni al strucţia de maşini — cred partamente ce se vor con­ Acest lucru nu-) poate asi­
rezultate bune obţinute în maşlnilor-nnelte din între­ ale întreprinderilor noastre fac mitetului Central al partidu­ muncii să facă an efort o pe­ câ şi ceilalţi gtndesc la fel strui în ţară, circa 120 000 să gura nici cea mai democratică
realizarea cincinalului 1966­ prinderile bucureştene. Sînt, astăzi faţă cu succes oricărei lui, a legilor ţării in această rioadă de timp — a lană-do- — şl de către constructori, fie construite in Capitală, fa­ ţară capitalistă din lume !
1970, doresc să adresez, . In desigur, uzine care au rezul­ concurenţe pe piaţa interna­ privinţă ; să facem ca flecare uâ, dacă eate nevoie — pen­ de a nu mal repeta greşelile ţă de 80 000 cîte s-au realizat (Vii aplauze).
numele conducerii de partid tate relativ bune* i ast­ ţională. Dar, In acest dome­ colectiv de întreprindere să tru a crea, pe baza sporirii dlu trecuit. In orice caz, a in cincinalul car« a trecut.
şl de stat, cele mal calde fe­ fel, la Fabrica de ma- niu avem încă lipsuri, sînt înţeleagă că nu va putea să producţiei, decalajul necesar face clădiri mal înalta cu 2-3 Se prevede, de asemenea, Este necesar sâ acţionăm
licitări muncitorilor, Ingine­ şinl-unelte şl agregate, fon­ multe de făcut. Acţionăm rezolve problemele ce Si re­ de aprovizionare şi a asigura metri declt este necesar pen­ construcţia unul număr în­ cu toată fermitatea pentru în­
rilor şl tehnicienilor, tuturor dul de timp este folosit încă cu timiditate In dome­ vin în acest cincinal şl in astfel, In continuare, desfă­ tru procesul de producţie, a semnat de locuri în creşe şi tărirea şi creşterea rolului
oamenilor muncii din Capi­ în proporţie de 66,6 la niul perfecţionării şl înnoirii viitor, fără a «e preocupa zil­ şurarea ritmică a fabricaţiei. realiza construcţii supradi­ cămine de copii. De exem­ organismelor colective de
tala patriei noastre socialiste. sută, deşi nici acest procent utilajelor, al aplicării proce­ nic de pregătirea cadrelor ne­ De pe aoam ee lmpnne aâ mensionate care dau Impreela plu, faţă de 27 000 de locuri conducere, pentru a atrage
(Aplauze puternice). De ase­ nu reprezintă limita maximă deelor modeme. Chiar şl în cesare de muncitori calificaţi, luăm măsuri pentru a rea- unor veritabile adăposturi fin creşe, cît există astăzi pe larg clasa muncitoare, oame­
menea. felicit din toată Ini­ care se poate realiza. Dar, ce priveşte Introducerea în de maiştri. Totodată, în con­ llea contractele şl a lămuri ţară, ne propunem sâ ajun­ nii muncii la conducerea
ma activul de partid, comite­ tot în Bucureşti, sînt între­ producţie a licenţelor ne miş­ formitate cu hotărirea recen­ bine toate problemele privind antlatomiee*, este cu totul ne- gem la 00-100 000 în 1975, vieţii economico-sociale Su
tul municipal, pe toţi mem­ prinderi oare utilizează In­ căm destul de încet. Am tei plenare a Comitetului aprovizionarea tehnieo-mate- economlc, reprezintă a mare ceea ce înseamnă o creştere facem sâ crească rolul orga­
brii de partid pentru munca tr-un procent foarte mic fon­ Importat asemenea licenţe şl Central şl cu legea care ur­ rialâ pentru anal 1972 ; a­ risipă. de circa trei ort | e dezvolta­ nizaţiilor de partid în toate
pe care au desfăşurat-o In dul de timp al maşinilor i le^am ţinut nefolofllte ctte mează «A file adoptată In cu- colo undo există condiţii sa Problema cestul«! prefabri­ re similară ae va realiza şl domeniile de activitate ! Pen­
organizarea şl conducerea în­ întreprinderea „Acumulato­ 6-7 ani, în loc să le Intro­ rînd de Marea Adunare Na­ pot încheia contracte pe ter­ catelor eate legată (n mare tra aceasta este necesar ca
tregii activităţi din munici­ rul” utilizează doar 43,5 la ducem Imediat In producţie. ţională, va trebui să trecem men lung, pinâ In 1975 A­ măsură şl de faptul câ înseşi în ce priveşte căminele de organizaţiile de partid, comi­
piul Bucureşti. (Aplauze pu­ Or, este clar câ cel cere da organizarea activităţii de vem planul cincinal, ştim aceste prefabricate sînt su­ copil. Este necesar sâ facem tetele de sectoare, comitelui
ternice). sută din fondul de timp al ne-au vîndut licenţele au In­ reciclare a cadrelor, de îm­ producţiile de bază pe care pradimensionate. O reducere acest efort, deoarece într-o municipal sâ aducă anumite
Evidenţiind rezultatele re­ maşinilor, întreprinderea de trodus între timp In produc­ prospătare a cunoştinţelor tu­ trebuie să le realizăm şi deci a dimensiunilor lor din toate măsură tot mal însemnată In­ îmbunătăţiri în felul de a
marcabile obţinute In cel 5 piesa radio şl semlconductorl ţie altele perfecţionate, deci turor oamenilor muncii din putem trece Ja încheierea de punctele de vedere va con­ tră In procesul de producţie conduce şi de a rezolva pro­
ani care au trecut, nu putem — 52,4 la sută, Uzina de ma­ ceea ce ne-au vîndut nouă a­ ţara noastră — de la munci­ contracte de lungă durată ca­ duce nemijlocit Ia a micşorare femeile şl, deci, trebuie sâ blemele, în lumina recentelor
să nu menţionăm că ele ar şini grele — 46,3 la sută, de­ tunci este acum perimat. De tor pfnă Ia director, director re să ne dea siguranţă şi să a preţurilor. Este necesar ca creăm condiţii pentru o în­ hotâriri ale plenarei Comite­
fi putut fi cu mult superioa­ şi această întreprindere are altfel, noi am mai discutat general şl ministru. Toţi tre­ pună ordine în ce priveşte atît proiectanţii, cit şl Minis­ grijire corespunzătoare a ca­ tului Central al partidului
re dacă nu s-ar fl manifestat o anumită scuză fiind Ia în­ această problemă ; ştiţi bine buie să studiem, să învăţăm, aprovizionarea tehnlco-mate- terul Materialelor de Con­ pi Mor. De asemenea, se va nostru.
o serie de neajunsuri în mun­ ceputul activităţii sale Nu câ, de regulă, cel care vinde să ne tneuşim attt probleme­ rială, deci şl In deefăşararea strucţii să acţioneze cu mal mări spaţiul de spitalizare,
ca întreprinderilor şl organi­ este În6â cu nimic justificat o licenţă are pregătită alta pe le de specialitate, cit şl cele normală • procesului de pro­ multă fermitate pentru a rea­ vor fl realizate şl alte con­ In încheiere, aş dori să
zaţiilor noastre de partid. Nu ca întreprinderi mai vechi care vrea s-o introducă In economice şl de conducere, ducţie. . liza în practică măsuri con­ strucţii eocial-culturale. subliniez, fincâ o datu câ în­
doresc să mă opresc In mod cum este Uzina „Timpuri fabricaţie. Iată de ce este ne­ care sînt hotârîtoare pentru Nu doresc să mă opresc crete care să ducă Ta micşo­ Toate acestea vor face sâ făptuirea, cu succes a sarcini­
amănunţit asupra lor, am mal Noi", să asigure o folosire în cesar să acordăm o atenţie desfăşurarea activităţii la ni­ prea mult asupra probleme­ rarea acestor costuri exage­ crească în mod simţitor nive­ lor ce ne stau în faţă, a pla­
vorbit despre aceasta fn ulti­ proporţie de 54,3 la sută ; deosebită ridicării generale a velul exigenţelor de astăzi. lor de export şl Import, mal rate In construcţii. De ase­ lul de trai al oamenilor mun­ nului pe 1971 prezintă o im­
mul timp, Inclusiv Ia înttlnl- chiar şl Uzinele „23 August" calităţii producţiei, a nivelu­ Avem şl în această privinţă cu seamă câ de curtnd am menea, trebuie sâ luăm mă­ cii din România. Este ne­ portanţă hotârîtoare, întru-
rile pe care le-am avut în realizează numai 60,9 la su­ lui tehnic, a parametrilor teh­ toate condiţiile 1 Organizaţia avut o consfătuire In legătu­ suri pentru a produce noi cesar ca organizaţiile noastre cît acest plan pune o bază
Capitală. Vă sînt cunoscute a­ tă. Mă refer, în această pri­ nici ai produselor — pentru municipiului Bucureşti, între­ ră cu activitatea din acest materiale. Cred că în aceas­ de partid, organizaţiile sindi­ trainică pentru înfăptuirea cu
ceste lipsuri — şi cred că vor vinţă, numai la secţiile de câ de aceasta depinde dez­ prinderile din Capitală vor domeniu. Ţin numai să atrag tă privinţă se Impune ca şl cale şi de tineret, conduce­ succes a întregului cincinal
fi luate toate măsurile pentru bază nu şt la cele auxiliare, voltarea economiei noas­ trebui să acţioneze In aşa fel atenţia că municipiul Bucu­ Ministerul Industriei Chimi­ rile întreprinderilor eâ acor­ actual.
cn ele să fie lichidate cu de- unde acest Indice coboară pî- tre, asigurarea competitivită­ ind&t să constituie un adevă­ reşti are sarcini deosebit de ce să fie mal activ ; împreu­ de mal multă atenţie soluţio­ Am deplina convingere câ
sâvîrşire. nă Ia 27 la sută. Unele maşini ţii produselor româneşti pe rat exemplu pentru celelalte mari ; faţă de prevederile nă cu Ministerul Industriei nării problemelor sociale, să oamenii muncii din Capita­
de înaltă tehnicitate, cum piaţa Internaţională. organizaţii şi întreprinderi urmărească permanent îmbu­ lă, în frunte cu comuniştii,
Stimaţi tovarăşi, planului pe acest an, va Materialelor de Construcţii, el
sînt maşinile de frezat prin In expunerea prezentată da din ţară. nătăţirea condiţiilor de viaţă nu vor precupeţi nici un e­
SIntem 1a începutul noului copiere*, sînt folosite doar în tovarăşul Dumitru Popa, pre­ trebui sâ asigure fn plus pes­ trebuie să contribuie la pro­ ş1 de muncă ale oamenilor fort pentru a realiza tn cele
cincinal 1971—1975 oare, du­ proporţie de 28,9 la sută cum şl în cuvtntul mal mul­ S-a vorbit în cadrul acestei te 100 milioane de lei vo­ ducerea materialelor de care muncii. Noi cheltuim, de e­ mal bune condiţii sarcinile
pă cum cunoaşteţi, prevede In cursul discuţiilor pe ca­ tor tovarăşi, s-au făcut refe­ adunări de problema apro­ lută, Iar pe întregul cinci­ avem nevoie. xemplu, peste 1,6 miliarde lei ce le revin, pentru a-şi adu­
dezvoltaina în continuare în re le-am avut cu conducerile riri la preocuparea unor co­ vizionării tehnlco-materlale. nal să dea suplimentar circa O altă problemă importan­ anual pentru activitatea de ce contribuţia la transpune­
S-a arătat câ In acenstă pri­
ritm irvtens a Industriei şl a­ întreprinderilor din Bucureşti lective de întreprinderi pen­ vinţă există Încă multe defi­ un miliard Iei valută. In a­ tă este aceea a scurtării du­ protecţie şl securitate a mun­ rea în viaţă a programului
gi icul tuci! patriei noastre. am ajuns la concluzia că a­ tru producerea de utilaje şi cienţe. Am mal vorbit despre cest sens, pentru a veni în ratei de construcţie şl de pu­ cii, dar nu aş putea spune elaborat de Congresul al X-
Ne propunem ca în aceşti vem încă spaţii folosite nera­ maşini cu mijloace proprii, problema aceasta şl cu alte sprijinul colectivelor din Ca­ nere în funcţiune a capaci­ câ rezultatele sînt pe măsu­ lea al partidului, la ridicarea
nni să ne apropiem In mod ţional. Prlntr-o bună organi­ pentru autodotare, precum şi prilejuri. Se pare câ. pinâ la pitală, ne-am gîndlt ca a­ tăţilor de producţie, de reali­ patriei noastre pe noi culmi
simţitor de ţările dezvoltate zare a muncii şi o aşezare pentru perfecţionarea maşini­ urmă, soluţionarea ei este le­ ceastă sarcină sâ se realize­ zare a parametrilor proiec­ ra acestor e*forturi. Este ne­ de progres şi civilizaţie, la
din punct de vedere Industri­ judicioasă a maşinilor putem lor şi utilajelor existente. gată de o mal bună planifi­ ze atît pe calea sporirii ex­ taţi. Cunoaşteţi câ avem în­ cesar ca Ministerul Muncii, creşterea bunăstării şi ferici­
al ; aceasta pune în faţa obţine o producţie substanţial Sarcinile pe care şi Je pro­ care şl organizare a activită­ portului, cît şi prin diminua­ că neajunsuri serioase în a­ care conduce Departamental rii întregului popor. (Aplau­
protecţiei şi securităţii mun­
noastră, a tuturor, aardnl sporită cu capacităţile exis­ pun In această privinţă unele ţii de aprovizionare tehnico- rea importurilor, deci sâ ob­ ceastă privinţă, câ durata u­ cii, Ministerul Sănătăţii, care ze puternice, prelungite). Cu
deosebit de mari. tente. Prin folosirea întregii întreprinderi mi se par Insă materlalâ, deoarece, pe total, ţinem din cele două procese nor lucrări de construcţii es­
Este clar câ fără Crearea capacităţi a maşinilor din do­ mici ; de altfel, m-am referit nu numai câ am realiznt pro­ un sold activ de circa un mi­ te încă mare. Avem multe are, de asemenea, atribuţii această convingere, vă urez
unei puternice baze econo­ tare putem să creştem cu 15­ concret Ja Uzinele „Griviţa ducţia planificată, dar în 1970 liard Ici valută pe cincinal. exemple care arată câ, acolo destul de largi în această pri­ dumneavoastră, tuturor co­
muniştilor, tuturor oamenilor
mice, fără o Industrie de 20 la sută producţia, fără Roşie” , dar am discutat ase­ au rămas şi stocuri supra­ Faţă de ponderea Capitalei unde s-a acţionat bine, s-au vinţă, şi sindicatele, peatru
înaltă tehnicitate şl o agri­ nici o investiţie suplimenta­ menea probleme şi cu con­ normative de sute de milioa­ în producţia Industrială, putut realiza Intr-un an şi care problema securităţii tre­ muncii din Capitala patriei
cultură avansată nu ee ponte ră ; In Capitală sînt între­ ducerile altor întreprinderi ne de lei Aceasta arată că, de potenţialul şi resur­ Jumătate construcţii pentru buie să constituie o sarcină noastre, roi şl nai succese în
vorbi de construcţia societă­ prinderi care pot să facă ş1 din Capitală şi din provincie intr-adevăr, există materii sele mari pe care le are, a­ care se avea în vedere o du­ principală şl permanentă, să activitatea viitoare, multă
ţii socialiste multilateral dez­ mai mult în această direcţie, pe care le-am vizitat în ulti­ prime şi materiale, dar că ele cest lucru se poate asigura. rată de trei ani. Chiar In acorde mal multă atenţie şi sănătate şl fericire 1 (Aplauze
furtunoase, ovaţii. Se scan­
voltate, de crearea condiţii­ să obţină cu aceleaşi capaci­ mele luni. Se apelează cu sînt prost repartizate Şi diri­ Producţia pe cincinal a Ca­ Bucureşti avem construcţii să urmărească cum se reali­
lor pentru făurirea socleitâţll tăţi, cu maşinile de care dis­ uşurinţă la importul unor ma­ jate. câ acestea nu ajung la pitalei va trece de 300 de care s-au realizat în mai pu­ zează prevederile In acest dează îndelung „Ceauşescu —
P.C.R.", „Ceauşescu - P.<^.K.").
comuniste. De aceea, trebuie pun astăzi, o producţie du­ şini şi utilaje pe care le pu­ vreme şi tn condiţii optime miliarde lei şi, deci, a reali­ ţin de un an Este dec! ne­ domeniu.
să înţelegem că fiecare cin­ blă. De aceea, insist în mod tem produce în ţară. Sînt
cinal constituie o etapă ho- deosebit asupra necesităţii de chiar cazuri cînd se procură
din străinătate aceleaşi uti­
tărîtoare In înfăptuirea aces­ a lua măsurile ce se Impun laje care se realizează Intr-o
tor ţeluri finale. Am obţinut pentru folosirea tuturor >ca- uzină sau alta din ţara noas­
realizări Importante în anii pacltâţilor, pentru generaliza­ tră. Trebuie să înţelegem câ
construcţiei socialiste ; am rea schimbului H şi trecerea producerea utilajelor şl maşi-
repurtat de asemenea succe­ la introducerea schimbului nilor-unelte necesare înzestră­ in întîmpinarea
se deosebit de mari în cinci­ III de lucru. rii economiei româneşti re­
nalul care a trecut. Pentru Este necesar să acordăm prezintă o problemă centrală
viilor avem de înfăptuit un în continuare întreaga atenţie a activităţii noastre.
program care — aşa cum organizării ştiinţifice a pro­ Se Impune să folosim cit
spun unii tovarăşi — este, In­ ducţiei şl a muncii, de care mal larg In această privinţă
tr-adevăr, mobijizotor, dar depinde intr-o măsură hotâ- capacitatea de creaţie ştiinţi­ semicentenarului partidului
care cuprinde sarcini pe de­ rttoare folosirea raţională * fică. spiritul novator al ingi­
plin realizabile, pe măsura capacităţilor existente astăzi nerilor şi tehnicienilor, al
forţei şi capacităţii creatoa­ în economia ţârii. In legătu­ oamenilor muncii din ţara
re a clasei noastre munci­ ră cu aceasta, doresc să men­ noastră. Nu este pentru ni­
toare, a ţărănimii, a intelec­ ţionez câ — deşi In primii meni un secret — dar vreau Vernisaj festare cultural-a/tlstlcA cu Dupâ cum ne MormeazA
tualităţii, a întregului nostru ani am obţinut o serie de să mai menţionez şi cu a­ profunde rezonanţe patriotice profesoara Marks LAxAruţ, la
popor. De aceea sîntem con­ rezultate bune dalorită fap­ cest prilej — câ în multa do­ In holul Clubului „Siderur- în rindul spectatorilor mari şi Şcoala generală dWi Bala de
vinşi că prevederile actualu­ tului câ problema organiză­ menii de vîrf specialiştii din mici. Au fost evocate „Pagini Criş a avut kx dumlnlcA un
lui cincinal vor fi nu numai rii ştiinţifice a stat mal mult România au adus contribuţii gislul” din Hunedoara a avut de eroism din lupta clasei concurs de creaţie IRenarA b
Îndeplinite, dar chiar depă­ tn atenţia colectivelor de în­ care i-au situat pe primele loc — după cum ne scrie prof. muncitoare, condusă de Parti­ care ou participat 90 de e-
şite (Vii aplauze). De altfel, treprinderi — în prezent pre­ jocuri ; se cunoaşte, de pildă, Marius Constantinescu - ver­ dul Comunist Român", Iar lovi. In aceeaşi fl s-a deocHJi
rezultatele din primele două ocupările în această direcţie că primul avion cu reacţie a nisajul expoziţiei de desene, montajul literar-muzical „Sla­ o expoziţie de desene ak
realizată de pionierii şi elevii
luni demonstrează câ avem au slăbit Nu se poate spu­ fost realizarea unui român. vă partidului” , versurile şi cin- copiilor. Zhta cutturaJA orga­
aceste posibilităţi, planul dc ne câ am rezolvat problema Tara noastră dispune astăzi de la şcolile generale nr. 4, lecele închinate aceluia care nizată de şcoala amlnfRA *-a
producţie în industrie pe în­ prin faptul câ am construit o de un mare număr de spe­ fi şi 9 din localitate, in cadrul de o jumătate de secol e încheiat cu un ipectocof dat
treaga ţară, inclusiv Capita­ secţie sau o uzină care. din cialişti şi muncitori iscusiţi. acţiunilor întreprinse în cin­ port drapelul intereselor şl nă- de elevi pe eceno «Aminului
la, fiind realizat în propor­ punct de vedere al organiză­ Avem oameni talentaţi, in­ stea sărbătorii de la 8 mai. ruinţelor maselor populare, cultural din locoUtala Intitu­
ţie de 102,9 la sută. Eu urez rii muncii, poate fi luată ventivi. dornici să facă totul „O ţelarul" (Dan Ciortea), „O ­ prezentate de elevii şcolii, au lat „Omagkj partidului*, coa-
activului de partid şi oame­ drept model ; dimpotrivă, or­ pentru a contribui la dezvol­ raşul viitorului” (Munch Hil­ adus un cald omagiu aniver­ stind dlntr-un monta] VMeror,
nilor muncii din Capitală su ganizarea unor secţii sau a tarea economiei româneşti, la degard), „O ţelârîa” (Daniela sării din mai. dansuri populare efc. In des­
progresul ştiinţei în general.
menţină, în continuare, pe unor uzine model trebuie să Trebuie însă să folosim mai Popa) sint doar cîteva din chiderea programului prof.
fantezia elevilor de Ja şcoala Concursuri
întregul cincinal acest pro­ determine organizaţiile de bine această uriaşă forţă piesele care atestă talentul şi luliu Vater a vorbit despre
cent de depăşire (Aplauze partid din Bucureşti, comite­ creatoare a poporului nostru. „Cincinalul In cifre fl fapte -
puternice). Desigur, există o tele de sectoare. comitetul generală nr. 4. Peisajele in­ In aceste iile, in localită­ garanţie a libinzllor viitoare*.
serie de probleme asupra cu- municipal, ministerele să ac­ In această ordine de idei dustriale şi „Schimbul de o­ ţile judeţului continuă mani­ Acţiuni dedicata semicente­
ror8 va trebui să insistăm ţioneze cu fermitate pentru aş dori să mă refer pe scurt noare", realizate de Ioana narului partidului au fost or­
In mod deosebit, pentru câ nu ca. în cel mai scurt timp. şl la problema cercetării şti­ Ricu şi Lidia Chiţu, „Furnalul” festările consacrate marelui ganizate fl In afte şcoli ale
jubileu. Astfel, la Pui a avut
este totul să sporim produc­ toate întreprinderile noastre inţifice. a aplicării rezultate­ şi „Zi de sărbătoare” ale loc un concurs intitulat „Pa­ judeţului. Astfel, la Şcoala
or­
lor ei în producţie. Am
ţia globală, să creăm anumite să ajungă la nivelul acestora. ganizat şl dezvoltat în cinci­ pionierei Maria Gavrilâ sau gini din lupta şi activitalea generală din Teliucu Inferior
produse, ci să ne preocu|>âm Este necesar să acordăm nalul trecut multe institute „In tabără” (lano Cojocoru) P.C.R. cşi o seară literară a avut loc un concurs cu
şl de feilul cum creăm aceste mai multă atenţie proble­ de cercetare In construcţia de la şcoala generală nr. 9 „Viaţa femeii in opera scri­ premii pe tema „Pagini din
produse, dacă ele corespund mei creşterii productivităţii de maşini, de exemplu, de la sin) impresionante imagini itorilor noştri” la care a luat lupta şi activitatea P.C.R.”
necesităţilor economiei nous- muncii Trebuie să recunoaş­ 3 institute am ajuns la 17 ; „furate” din viaţa cotidiană parte un numeros public. La condus de prof. Magdalena
tro, dacă pot fi competitive tem câ, faţă de ţările dezvol­ aceeaşi situaţie există şi în a aşezării, ¡ar exponatele ce Zâvoianu. Concursul s-a bu­
Densuş, pe scena căminului
pe piaţa internaţională ; tre­ tate din punct de vedere in­ alte sectoare de activitate. poartă semnătura elevilor de culturaf, artiştii amatori au curat de un larg interes în
buie să vedem cu ce preţ. dustrial noî realizăm o pro­ Am creat în întreprinderile la şcoala generală nr. 8 sini prezentat un montaj literar- rindul elevilor. La liceul di.?
cit ne costă producţia pe ca­ ductivitate de cîteva ori mai noastre sectoare puternice de tot atitea frumuseţi culese cu muzicof închinat partidului şi Ghelar s-a organizat un sim­
re o obţinem. în ce măsură mică Chiar la unele uzine concepţie, care au rezolvat creionul pe planşă din istoria un simpozion „P.C.R. — iniţia­ pozion pe tema : „Prî-cipiî ale
asigură ea creşterea produsu­ organizate pe baza licenţelor multe sarcini importante. poporului.
lui net, a părţii care contri­ şi tehnologiilor străine, rea­ Consider însă câ este nece­ torul şi conducătorul realiză­ eticii comuniste”. Expunerea
buie la sporirea venitului na­ lizăm o productivitate sub sar să acordăm mai multă a­ Pagini de eroism rilor noastre” . Au vorbit cu susţinută de prof. P a ro rO a )
ţional. Iată de ce actualul prevederile din licenţe. De tenţie organizării activităţii acest prilej loan Râdoni, di­ Butnaru a fost urmărită cu
plan cincimii pune un accent altfel, in cadril) acestei adu­ de cercetare, concentrării e­ Sala căminului cultural din rectorul şcolii genercle, şî în­ interes de elevii-utecişti din
deosebit pe laturile calitati­ nări s-a arătat ce se poate forturilor în direcţiile princi­ Instalaţiile de electroliltre de la Hunedoara asigură conco­ Hărţăgani a găzduit o mani­
ve ale Întregii activităţi eco­ realiza în domeniul produc­ pale, evilînd risipirea forţe­ mitent cu purificarea atmosferei recuperarea a mii de tone de văţătorul luliu Andrioni. clasele VIII-XII.
nomice. tivităţii dacă se creează pre­ lor pe o tematică excesiv de pulberi metalice pe an. ____ _______ j