Page 4 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5021 • MARţl 2 MARTIE 1971
MAREA BRITANIE MOSCOVA. — Sistemul construirea centralei atomi primatul tn ţară, fiecare din care peste 3 milioane triale ale oraşului Şanhai,
energetic al bazinului car ce de termoficare Oraşul dintre ele dispunînd de pes iau drumul Industriei celu irlgînd peste U 000 de hec
bonifer Donbas va fi aproa este un puternic centru in te 1 milion de hectare de lozei şi hlrtiei. S-a trecut la tare. Apa conţine îngrăşă
pe dublu în următorii cinci dustrial, dispus pe o supra păduri. In. perioada 1966 realizarea unui amplu plan minte azotoase şi fosfatice
Aproximativ două milioane ani, prin conectarea a încă faţă relativ mică, din care au fost plantaţi 52 de mili de mecanizare totală a lu şi joacă un rol important in
1969, pe 526 000 de hectare
cauză reţeaua de termofica
trei centrale electrice cu o
crărilor forestiere şi de îm
Prin
ameliorarea solului.
pută re instalată totală de re este concentrată. In ace oane pomi. In faţa lucrăto bunătăţire a condiţiilor de realizarea acestui proiect,
peste 7 milioane kilowaţi. laşi timp, Brno dispune de rilor din acest sector se pun muncă. Planul pe acest an se contribuie şi la purifi
Pentru a putea livra sur suficiente Izvoare clasice în prezent sarcini deosebit prevede, printre altele, creş carea apei fluviului Huang
de muncitori în grevă plusul de energie 6pre de termoficare, care ar pu de Importante legate, pe de terea la producţia de mobi Po. ☆
alta sistema energetice u
nionale, sistemul Donbasu-
lui va fi legat de acestea ULAN BATOR. — In a
LONDRA 1 ~ Corespon care fusese lansat de puter Middland, şantierele navale prlntr-o nouă linie de înal- nul 1970, în tt.P. Mongolă
dentul Agerpres, N. Plopea- nicul sindicat al muncitorilor şi alte Întreprinderi din în tâ tensiune de 750 000 volţi. m i om rm t numărul vitelor a sporit cu
nu, transmite i Lunî diminea din industria construcţiilor treaga ţară. In semn de so peste 1 000 000 de capete şi
ţa, chioşcurile de ziare din de maşini, a fost urmat ma lidaritate cu greviştii au în BERLIN, — înlocuirea au fost depăşite prevederi
Marea Britanîe erau pustii ; siv. Maî tîrziu, din toate col cetat lucrul docherii din Li materialelor tradiţionale cu le planului, privind livrarea
nici unul dintre marile coti turile ţârii au sosit veşti că verpool, Huli şi Mersey Si de. mase plastice va aduce e principalelor produse ale
tea acoperi 60 la sută din
diene engleze nu a apărut. la grevă participă aproxi In marile centre muncitoreşti, conomlei naţionale a Repu consum, In cazul unor even o parte, de asigurarea con lă cu 8,7 la sută, compara producţiei animaliere. In a
tiv cu anul precedent.
Astfel, cetăţeanul englez de mativ două milioane de oa au avut loc mitinguri şl de blicii Democrate Germane tuale dereglări ce ar sur tinuităţii In dezvoltarea te celaşi an, în ţară au fost
renurilor Împădurită şl ex
monstraţii la care vorbitorii în 1971 o economie în va ir construite circa 5 000 de a-
rlnd a avut ocazia să consta meni ai muncii, determinînd veni In activitatea centralei ploatarea cit mal (Judicioasă PEKIN. — In ultimul
au subliniat caracterul anti loare de 160 milioane mărci. dâposturi pentru vite şi au
te că apelul la grevă In semn închiderea pentru 24 de ore democratic al proiectului gu Institutul pentru construcţii atomice. a lor, Iar pe de alta de ne timp, la Şanhal, cea mal im fost irigate 1.8 milioane hec
de protest împotriva proiec a numeroase . fabrici si uzine. vernamental de reformă a le mecanice uşoare din Dresda Termocentrala atomicâ de cesităţile tot mal mari ale portantă bază industrială a tare de păşuni
tului guvernamental de re Au încetat complet lucrul fa gislaţiei sindicale, menţionlnd a calculat că In acest an la Brno va dispune de un diverselor ramuri ale eco Chinei, au fost depuse mari
că el ştirbeşte drepturile fun reactor de tipul celor utili nomiei naţionale. Potrivit eforturi pentru evitarea şl
formă a legislaţiei sindicale bricile de automobile din 53 000 de tone de materiale ☆
damentale ale celor ce mun tradiţionale (oţeluri, metale zate la viitoarele centrale a- unor analize efectuate de combaterea poluării apelor.
cesc. La mitingul din Hyde neferoase, lemn, hîrtie şi tomoelectrîce de la Bohu- către specialiştii polonezi, Apele reziduale au început BELGRAD. — In cursul
Park din Londra, participan piele) vor fi înlocuite cu nlce şi Dalesice, aflate şl lemnul brut este prelucrat să fie folosite pentru iriga anului 1970, în portul Bar
ţii, la sfîrşitul anului 1969 su
Sesiunea Comitetului O.N.U. ţii au exprimat sprijinul lor 17 600 tone de mase plasti ele In prezent In construc în Polonia în proporţie de prafeţele astfel irigate atin- — cel mai important port
ţie. Centrala atomicâ
faţă de cei peste 200 000 de
de
20-25 la sută, restul mergînd
salariaţi de la P.T.T., care ce, în special In industria termoficare de la Brno va Ja combustibil şl deşeuri. gînd 2 660 hectare. Ulterior, de pe litoralul muntene
grean al Iugoslaviei — au
sînt în grevă de aproape şap electrotehnică. fi dată In exploatate în ju Prin elaborarea unei tehno a început realizarea proiec
pentru resursele naturale te săptămîni şi cu cei 50 000 Tir rul anului 1980. logii adecvate se va urmă tului care prevede dirijarea intrat 1 144 nave. dintre ca
de muncitori de la fabricile PRAGA. — La Brno va ☆ ri prelucrarea materialului apel reziduale spre judeţul re 800 destinate transportu
rilor de mărfuri. Traficul de
INTERVENŢIA REPREZENTANTULUI firmei „Ford", care au înce începe, In actualul cincinal, VARŞOVIA — In Polo lemnos in proporţie de 80 la Ciuansha, lipsit de surse de mărfuri s-a mărit în ultimii
tat lucrul de mai bine de o construcţia primei centrale nia, pădurile ocupă 26,8 la sută. ape, ptnâ în prezent con- 10 ani de 20 de orî, ceea ce
ROMAN atomice de termoficare din sută din suprafaţa ţârii. struindu-se o conductă de
lună de zîle, în sprijinul re Anual, sectorul forestier a determinat începerea unor
Cehoslovacia. Specialiştii a- Cinci voievodate — Olsztyn, 30 kilometri. Prin ea se
NEW YORK 1 (Agerpres). nente a fiecărei ţâri asupra vendicărilor lor privind mă preciazâ că aici există cele Koszalin, Wroelaw, Rzeszow furnizează beneficiarilor cca scurg ape reziduale captate ample lucrări de lărgire şl
— La New York se desfăşoa resurselor proprii şi exploată rirea salariilor. mal bune .condiţii pentru şi Zielona Gora — deţin 10 milioane metri cobi lemn, de la întreprinderile Indus modernizare a portulal.
ră lucrările primei sesiuni a rii acestora în conformitate
Comitetului O.N.U. pentru cu interesele planurilor şi
resursele naturale. programelor de dezvoltare
Ordinea de zi cuprinde un naţională.
număr important de proble Reprezentantul român a Un interviu al preşedintelui Allende
me privind dezvoltarea resur vorbit despre experienţa şi
selor naturale şi politica ur rezultatele obţinute de către
(Agerpres).
Referindu-se la
lui de a controla importul şi
măsurile
mată de fiecare ţară In a- ţara noastră în explorarea şi MOSCOVA 1 din Moscova de apărare a bogăţiilor na exportul.
Televiziunea
eeastâ privinţă. Sesiunea va exploatarea resurselor natu a transmis un interviu al ţionale, Salvador Allende a „Datorită acestor măsuri
examina, de asemenea, pro rale, subliniind rolul cerce preşedintelui statului Chile, amintit că guvernul chilian
puneri şi recomandări cu pri tării ştiinţifice, al formării de Salvador Allende, acordat u procedează la naţionalizarea de primă importantă, vom
putea fi siguri că statul va
vire la lărgirea şi intensifi specialişti şi al investiţiilor nui telecorespondent sovie zăcămintelor de cupru şi a avea în mîinile sale pîrghîîle
carea formelor de cooperare, importante alocate activităţi tic. luat măsuri de naţionalizare care îi vor permite să plani
prin programe O.N.U. lor din acest domeniu. Au Vorbind despre situaţia ac a industriei otelului. O altă fice economia — a spus pre
In cadrul discuţiilor cu ca fost evocate unele iniţiative tuală din Chile şî despre ac bogăţie de »\i7.ă a ţârii — şedintele Allende. Pentru noi,
racter general, a luat cuvîn- ale României în cadrul Adu tivitatea guvernului său, pre salpetrul Mâpîmlâ vreme aspectul principal este cel e
lul şi reprezentantul român nării Generale şi in alte or şedintele Allende a spus : îndelungată de o companie conomic. Totuşi, nu putem
mg. Eugen Davidescu. Refe- ganisme. care au avut drept „Noi punem pe primul plan particulară va fi, de aseme scăpa din vedere faptul că
rindu-se la rolul şi importan scop îmbogăţirea formelor Şi lupta împotriva capitalului nea, naţionalizată, a spus pre deosebit de importantă pentru
ţa .resurselor naturale In dez străin, care a acaparat prin şedintele. El a mai menţionat noi este grija faţă de om. Doar
voltare, reprezentantul român căilor de cooperare. cipalele bogăţii chiliene, dar printre măsurile în curs de lupta populară a fost dusă
a subliniat necesitatea exer Lucrările comitetului con nu uităm, totodată, că în ţa înfăptuire aplicarea reformei tocmai ca poporul să devină
citării suveranităţii perma tinuă. ră trebuie să ducem o luptă agrare şi un proiect de na conducătorul ţârii sale, pentru
permanentă cu forţele oli ţionalizare a creditului ban ca oamenii muncii să fie
garhiei şi reacţiunli". car, precum şl Intenţia statu stâpîni în Chile".
Dezvoltarea schimbului Luptele din Laos
de mărfuri şi servicii
intre Iugoslavia şi
XIENG KUANG ] (Ager HANOI 1 (Agerpres). —
R. P. Chineză pres) — Agenţiile de presă Cantitatea medie zilnică a
relateazâ că puternice uni bombelor lansate de aviaţia
BELGRAD 1 (Agerpres). — tăţi ale forţelor patriotice lao- americană asupra regiunilor r -
In anul ce a trecut, relateazâ ţiene au reuşit să cucerească din centrul şi sudul Laosului, ATENA. - Agenţia Toniug
agenţia Taniug, valoarea complet importanta bază de la începutul acestui an. informează că o delegaţie a
schimbului de mărfuri şi strategică „Colina 31* — de este de 13 570 de tone — se cercurilor economice iugoslave
servicii dintre Iugoslavia Şl ţinută de cea de-a treia bri arată într-un bilanţ întocmit a sosit la Atena.
R.P, Chineză a crescut de gadă saigonezâ de paraşu- de Comisia laotianâ pentru Relaţiile economice dintre C È Î&
zece ori în comparaţie cu a tişti. De asemenea, patrioţii anchetarea crîriielor de răz Grecio şi Iugoslavia - remar
nul 1969 ajungînd, potrivit u laoţieni au ocupat o bază a boi americane, relateazâ a- co agenţia citata — cunosc
nor date încă necomplete, la artileriei saigoneze. precum şi gentia V.N.A. In această pe o evoluţie favorabilă : in
rioadă, aparatele „U. S. Air
suma de circa 14 milioane do înălţimea „Hong Ha", luînd Force" au întreprins zilnic, 1970. valoorea schimburilor
lari. Aceasta, scrie agenţia, în medie, de la 400 la 600 de comerciale bl'laterole o atins ' SALVADOR DALI A
reflectă dezvoltarea mai favo un mare număr de prizonieri. misiuni, decolînd de la baze 74 milioane dolari, foţă de \ OBŢINUT PREMIUL „LA
rabilă a relaţiilor reciproce Se apreciază că în cursul a le din Tailanda, din Vietna 64,5 milioane In 1969. ^ MADONNINA"
de la vizita la Pekin a dele cestor operaţiuni militare au mul de sud, sau de pe port- Premiul „La Madonninan
gaţiei economice iugoslave fost decimate clteva unităţi avioanele din Pacific. Bom CAIRO. - Mahmoud Riad, i pentru pictură, aflat la cea
de-a XilI-a ediţie, a fost
ţ
din februarie şi martie 1969. ale trupelor agresoare. bardamentele au provocat ne vicepreşedinte al Consiliului i atribuit, fn acest an, picto-
numărate pierderi de vieţi de Miniştri şi ministru de ex ' rului Salvador Dali. Acest
omeneşti, au distrus însem terne al Republicii Arabe U- \ premiu este decernat tn
Declaraţia purtătorului de nate bunuri materiale. Nu roşul Melbourne o ovul I nite( l-a primit duminică pe i fiecare an celor mai buni
MELBOURNE. - In o- j
Otto Winzer, ministrul de ex
mai în districtul Taol, din loc festivitatea inaugurâ- ’ terne al R.D. Germane, oflot ’ artişti italieni sau străini.
cuvînt al guvernului egiptean provincia Saravanne, au fost rii firmei ,,U.T.B. Austra- . într-o scurtă vizită în R.A.U. I MILIOANE DE PEŞTI
înregistrate 112 victime în I lia Itd*, profilată pe co- Cu acest prilej, ou fast discu- OTRĂVIŢI DIN CAUZA
CAIRO 1 (Agerpres). — a spus purtătorul de cuvînt. rîndul populaţiei civile. Pier î merciafizarea tractoare- tote probleme privind relaţii 1 POLUĂRII
Guvernul R.A.U., reunit du El a adăugat câ, plasîndu-se deri numeroase de vieţi ome i lor româneşti. le dintre cele două ţări şi sl-
minică sub conducerea pri pe această poziţie intransigen neşti au fost semnalate, Printre cei prezenţi din tuoţia din Orientul Apropiat. Potrivit unui studiu, pu-
mului ministru, Mahmud porteo oficialităţilor aus \ blicat la Geneva de către
Fawzi, a luat în discuţie „si tă, Israelul împiedică „ten de asemenea. în provinciile traliene s-a aflot Don STOCKHOLM, - Acţiunile i „Fondul pentru protecţia
tuaţia politică şl militară din tativele în direcţia rezolvării Luang Prabang şl Xleng Chipp. ministrul federol revendicative din Suedia con ’ naturiiu, datorită poluării
Orientul Apropiat", In aceeaşi crizei pe cale paşnică, elibe Kuang, unde aviaţia ameri ol vămilor ş! tarifelor, tinuă de aproape o lună de \ apelor teritoriale ale S.U,A.,
zi. un purtător de cuvînt o- rarea teritoriilor fiind pentru cană a întreprins, tn pe i Au participat R. I. Budu- i zile, lără să se întrevadă vreo . în 1969 au pierit milioane
ficlal de la Cairo a declarat i ra, consulul generol ol j şansă reală de soluţionare a ’ de peşti. Cea mai poluată
câ R.A.U. consideră răs R.A.U. o problemă ce nu rioada amintită, 2 900 raiduri, României în Australia, şl acestora. Agenţio UPI infor \ regiune a fost lacul Tho-
punsul Israélien la propune poate constitui subiect de utilizînd produse chimice Mirceo Florescu, direato- mează că reprezentanţii sindi ^ notosassa din Florida,
rile mediatorului O.N.U., tocmeală*. tox/lce. catelor color aproximativ . unde, datorită acumulării
Gunnar Jarring, drept „o rul general ol Uzinelor 47 000 de grevişti ou respins, 1 reziduurilor industriale şi
respingere pur şl simplu a a | Troctorul-Broşov. In cu ca inocceptabilo, o nouă i menajere, au fost otrăviţi
cestor propuneri". „Prin do : vîntârlle rostite cu acest propunere a guvernului privind { milioane de peşti.
cumentul remis Iul Jarring, 1TALIA Proteste împotriva noilor i prilej o fost evîdenţîotâ mo jora reo salariilor. S NUMĂRUL DE
Israelul reafirmă în faţa Na ! preocuporeo celor două j Această grevă, core este o- \ TELEVIZIOARE PE GLOB
ţiunilor Unite refuzul său de provocări ale neofasciştilor I porţi de o extinde schi.m- j preciatâ co cea maî puterni \ Potrivit unui raport
a evacua teritoriile ocupate burile comerciole. ! că din Suedia în ultimii 26 de L U.N.E.S.C.O. numărul tele
U.R.S-S. - De peste 30 de ani maşinile combinatului de ROMA 1 — Corespondentul autorităţilor faţă de provo onî, paralizează întreaga oc-
celuloză şi hirtie din Arhanghel sk produc hîrtie şi celuloză. şi de a pune în aplicare re Agerpres, Giorgio Pastore, cările neofasciştilor în oraşul ______ i tivîtate feroviară şl învăţămân ; vizoarelor în întreaga lu-
de
me era în anul 1968
IN FOTOGRAFIE: O porte din producea combinatului. zoluţia Consiliului de Secu transmite:. Noile provocări Aquila, cerîndu-le să adopte tul de toate grodele. \ 236 000 000, adică de opt ori
i
ritate din 22 noiembrie 1967*, brutale ale neofasciştilor, ca măsuri energice oare sâ ga MOSCOVA. - Agenţie TASS j mai mare deext tn 1953.
re, sub pretextul nemulţumi ranteze respectarea constitu onunţâ că de la 1 martie în PARIS. - La 1 martie au
rilor locale din regiunea A- ţiei republicane. UR.S.S. s-au redus preţurile fost majorate în Franţa, cu 1 \ O NOUA CARTE
bruzzl.au Incendiat şl devas Provocările neofasciste au de vînzare cu amănuntul la u la sutâ, preţurile produselor SEMNATA DE ANDRE
tat în oraşul Aquila mai mul fost condamnate, de aseme nele tipuri de televizoare (in petrolifere. Surse informate ’ MALRAUX
Alegerile generale din India te sedii ale partidelor demo nea. de Federaţia Tineretului medie cu 19-30 la sută), la declară câ o nouă mojorore In editura „Gallimard"
cratice. au stlrnlt Indignarea
forţelor progresiste. Nume Comunist Italian, care a che maşini de spălat (16 la sută), este prevăzută fa sfîrşitul tra \ va apare la 17 martie, o
mat tînâra generaţie
să-şi
tativelor angajate la Tripoli
roase demonstraţii antifasciste strlngâ rlndurlle în lupta precum şi la motociclete, mo l nouă carte, semnată de
In India au început luni seripţii (numărul total al a de alta, constituirea unul au avut loo In toată ţara torete, scutere, biciclete cu între componiile internaţiona Andre Malraux, intitulată
alegerile generale pentru de cestora este de 518) şl-au ex front al reacţiunli — „Con- Luînd cuvîntul în faţa parti antifascistă. Declaraţii simi motor, aparate de ras elec le petroliere şî tarile medite \ ,.Stejarii pe care îi dobori",
semnarea membrilor Camerei primat opţiunile. Primul mi gress Opposition“ — sprijinit cipanţilor la un mare miting lare au dat publicităţii orga trice şi mecanice. raneene producătoare de pe i Acest volum este consacrat
nizaţiile de tineret ale Parti
Populare (Lok Sabha) a Par nistru, Indira Gandhi, candi de grupările politice Jan din Bologna, vlcesecretarul dului Socialist Italian al U- trol. , ultimei intilniri pe care
autorul a avut-o cu gene
lamentului ţârii. Totodată, în dează în circumscripţia Rae Sangh, Swatantra, Samyutka, general al P.C.I., Enrîco Ber- nitâţii Proletare si Partidului FRANKFURT PE MAIN. - La PARIS. - Preşedintele Veceî } ralul de Gaulle, la 11 de- (I
statele Bengalul de vest, O Bareli din statul Uttar Pra precum şi de „Partidul Con llnguer, a criticat pasivitatea Socialist Italian. Frankfurt pe Main s-a înche Executive o R S.F. fugoslovia, .
rissa şi Tamil Nadu vor fi desh, unde îl are ca princi gresului" (format din ele iat Congresul „Pace cu Polo Mîtia Ribîcici, a sosit luni Io ' cembrie 1969, la Colombey- L
reînnoite şi mandatele depu pal adversar pe liderul Par mente disidente ale C.N.I.), nia", la core ou participat 900 Paris, unde urmează să inau \ les-Deux-Eglises. Cartea 1
taţilor în adunâi'ile legislati tidului socialist unit Smyut- care reprezintă Interesele de reprezentonţi ai diferite gureze expoziţia „Arta Pe te l constituie, de altfel, un ca- 1
ve locale. Organizate cu 14 ka, Raj Narain. In această marilor monopoluri, ale foş lor cercuri ale opiniei publice ritoriul Iugoslaviei, din preisto pitol aparte, al celui de-al ţ
luni înainte de termen, aces circumscripţie, alegerile se tilor maharadjahi şl ale altor din R F. o Germaniei şi ai u rie şi pino în prezent", orga \ doilea volum de „Antime- t
te alegeri, care vor dura ze desfăşoară în două etape, la 1 cercuri conservatoare. Tulbu nor organizaţii de tineret, pre nizată sub auspiciile preşedin t morii", semnate de Andre '
ce zile, timp în care aproa şi la 4 martie. rările provocate de acestea cum şi o delegaţie din' R.P. ţilor Franţei. Georges Pompî- 1 Malraux. ţ
pe 300 milioane de cetăţeni Intr-o declaraţie făcută în din urmă în cursul campaniei Polonă. dou, şî RS F. lugoslavio, loslp ’ i
indieni se vor prezenta în fa ajunul competiţiei electorale, electorale, cu scopul de a crea Participanţii la congres au Broz Tito. t INTERVENŢII
CHIRURGICALE PE
.
la urnelor, sînt considerate premierul Indira Gandhi a- tensiune şi de a submina po dezbătut probleme legate de In aceeoşi zi, şeful guvernu ' CORD DESCHIS ^
printre cele mai importante trâgea atenţia asupra faptu ziţia forţelor democratice, au normalizarea reloţîîlor dintre lui iugoslov a fost primit de
confruntări electorale din pe lui că „pe scena politică indi fost în mare parte depăşite. R.F. a Germaniei şl Polonia. primul ministru Jacques Cha- Două intervenţii chirur- \
rioada de după proclamarea ană se înfruntă acum forţele In cercurile politice de la bon-Deimas. ^ gicale pe cord deschis, ca- )
independenţei Indiei. politice care sprijină realiza Delhl se subliniază, de altfel, i re ar putea să constituie \
In ajunul alegerilor gene rea programului guvernamen câ autorităţile centrale dis ' un progres in tratarea ma- \
rale. partidele politice îşi des tal de dezvoltare multilatera pun de „un instrument for \ ladiilor cardiace, au fost i »
i
executate la spitalul Uni-
MONTEVIDEO. - Un recent sondaj efectuat in U
făşurau încă din plin campa lă a Indiei şi cercurile reac- te" pentru a pune capăt unor ruguay relevă câ frontul popular alcătuit în această ţa versităţii din San Diego \
nia electorală. caracterizată (iunii. care încearcă să îm asemenea tulburări : ele pot ră - Frente Amplio - ar putea obţine, la confruntarea ) (California). Dr. Nina i
prîntr-o efervescenţă neobiş piedice progresul ţârii". Mă amina fără termen alegeri ^ Qraumvald, conducătorul e- )
nuită. Capitala indiană pre surile economice importante le din orice stat Indian, da electorală prezidenţială din noiembrie anul acesta, o . chipei de medici care au ş
treime a votului alegătorilor. După cum relevă statisti
zintă in aceste zile aspectul adoptate de guvernul indian că situaţia politică ar recla 1 efectuat cele două opera- l
specific al unui eveniment în ultimii doi ani (naţionali ma această măsură. cile, oudienţo lui Frente Amplio în rîndul olegotorilor a l ţii» a declarat că importan- j
ieşit din comun numeroase zarea marilor instituţii ban Actualele alegeri generale crescut mult în urma publicării programului său electo i ţa acestora constă nu nu- \
le afişe, panouri şi lozinci e care. decretul cu privire la sînt apreciate aici ca un a- ral care prevede. în principol( naţionalizarea marelui co 1 mai într-un procedeu ine- \
lectorale anulează aproape anularea privilegiilor mahara- devârat referendum naţional, pita] şi o politică externă independentă pusă în slujba in } dît — înlocuirea unor seg- <
tereselor naţionale. Frente Amplio o onunţat câ îşi vo de
deosebirile arhitectonice din djahîlor, elaborarea unui pro corpul electoral urmînd să . mente de arteră cu veno »
tre numeroasele sale clădiri : iect de reformă agrară Ş.a. se pronunţe implicit asupra BELGIA. In timpul unei şedinţe Io care participau miniştrii semna în viitorul apropiat condîdatul pentru alegerile pre ' prelevate de la picioarele \
au determinat, pe de o par reformelor sociale şi econo agriculturii din ţările m e m b r e ple Pieţei comune la Bruxelles, zidenţiale. Se crede că viitorul condidat al frontului ar
La Delhi, alegătorii se vor ^ pacienţilor— ci şi fn faptul l
te. gruparea unor pături largi mice hotărîtoare pentru vii in sală şi-au făcut apariţia... trei vaci impreunâ cu fermierii putea fi generalul în retragere liber Seregni, core o ţ că au fnst restabilite astfel )
prezenta, însă, la urne abia ale populaţiei • în Jurul Con torul Indiei. nemulţumiţi faţă de unele hotâriri comunitare, dezavantajoase părăsit codrele armatei ca urmare a unor neînţelegeri cu funcţiile normale ale cor ş
la 5 martie. gresului National Indian Delhi, 1 martie. pentru ei. In faţa clădirii demonstrau citeva sute de fermieri. actualul guvern. \ dului, aflat in ambele ca- l
In prima zi a alegerilor, a (C.N.I.), partidul de guvernă- In fotografie: Fermierii coborind cu una din vaci scările clă ^ zuri in ultima fază a evo- *
proximativ 73 de milioane de mînt, şi al celorlalte forţe PAUL FINANJU diri) ¡n care a avut loc şedinţa. ^ luţiei maladiei. \
cetăţeni din 101 de circum- politice democratice, iar, pe trimis special Agerpres
Redacţia şl administraţia ziarului; Deva, str. Dr. Petru Groza, or. 35. Telefoane t 123 17 şl I 15 &3 Tiparul t lotrepr ioderea poligrafica Deva 44 065