Page 42 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 42
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 031 O SIMBATA 13 MARTIE 1971
CUVINTAREA
GHEORGHE PANĂ
cum. Cunoaşteţi câ li se dau lizat din acest punct de vede cunosc hotârîrile de Impor
noi competenţe, printre altele re. Pentru aceasta trebuie ca tanţă deosebită, nu reuşesc
de a trage la răspundere co peste tot să determinăm o în sâ desprindă din ele esenţia
mitetul de direcţie pentru ţelegere a importanţei creş lul pentru colectivul pe ca
modul cum a dus la îndepli terii productivităţii muncii, re-1 coordonează sau în care
In sarcinile pentru acest nire obligaţiile sale, sâ ceară sâ luăm măsuri de introduce lucrează. In această direcţie
cincinal, trebuie sâ punem ministerului sâ schimbe di re pe scară mai largă a me organizaţiile de partid tre
un accent deosebit pe redu rectorul fabricii sau alt to canizării şi automatizării, a
cerea cheltuielilor materiale varăş din conducerea fabricii conducerii şi organizării mo buie sâ facă mult mai mult.
de producţie, care trebuie sâ în măsura în care nu se ri derne a producţiei, pentru * In adunările generale sâ se
scadă substanţial. Ele scad dică la nivelul exigenţelor de crearea condiţiilor tehnico- studieze şi să se dezbată cele
dar nu în proporţia necesară, astăzi. Aceasta este o dovadă materiale si folosirea raţiona mai importante hotârîri ale
cxislLnd în acest domeniu re deosebit de elocventă a lăr lă a forţei de muncă la fie partidului şi statului nostru,
zerve foarte mari în fiecare girii democraţiei întregii care formaţie de lucru. sâ se desprindă concluzii din
unitate. Organele şi organiza noastre vieţi sociale, asupra Privind aprovizionarea teh- aceste discuţii, urmârindu-se
ţiile de partid, cadrele din e- căreia Comitetul judeţean de nico-matei'iaiă care influen transpunerea lor în viaţă.
ronomie, toate colectivele de partid trebuie sâ vegheze cu ţează în bună măsură desfă Am văzut pe unde am fost
muncitori să studieze, sâ va foarte multă fermitate. şurarea activităţii în .între zilele ţrecute în destul de
dă în ce niâsurâ pot sâ sca Intr-o foarte strinsă legă prinderile noastre şi care în multe unităţi încetăţenită
dă cheltuielile pe fiecare pro tură cu aceasta se pune pro unele cazuri duce la stagnări, practica ca comuniştii să ra
dus, ce sâ se întreprindă pen blema înţelegerii de câlre fie pe lingă unele greutăţi reale,
tru ca produsele sâ devină care muncitor — pînâ la ul multe ni le facem noi, ca ur porteze despre sarcinile pe
cîl mai rentabile. timul loc de muncă — a rolu mare o modului cum mun care le-au avut de îndeplinit
In contextul preocupărilor lui pe care trebuie sâ-1 aibă cim. Adevărul este că nu ne
dv. privind reducerea chel în acest angrenaj, care este îngrijim cu destulă seriozi in faţa adunărilor generale şi
tuielilor de producţie, v-aş esenţial in economia noastră, tate de această problemă. Da pînâ la comitetul judeţean. Aspect din timpul lucrărilor consfătuirii
ruga sâ vedeţi mai îndea a datoriei de a face mai că ar fî sâ facem la fiecare Aceasta este o măsură foarte
proape, în fiecare unitate, mult, a necesităţii de reci loc de muncă o analiză se bună despre care presa loca
modul de respectare a con clare : fiecare muncitor, teh rioasă a modului cum se în lă trebuie să scrie ma.i mult,
sumurilor specifice, preocu nician, inginer trebuie sâ în grijesc cei puşi şi plătiţi sâ sâ organizeze dezbateri.
parea pentru reducerea lor veţe mai mult. sâ ştie mai se ocupe de aprovizionarea Este necesar ca toţi tovară
îndeosebi la metal. cocs. ma mult în ce priveşte arta de a tehnico-materialâ am consta şii ingineri, directori şi alte Informare privind preocupările Comitetului judeţean de partid
terial lemnos. conduce. Fiecare muncitor. în ta foarte multe neajunsuri. cadre cu munci de răspunde
Trebuie insistat ca toate calitatea dublă pe care o are Aşa de pildă, in timp ce unii re sâ dea o mai mare atenţie
colectivele să obţină producţii de proprietar aJ mijloacelor motivează lipsa de materii activităţii politice, activităţii
cit mai mari. cu cheltuieli cit de producţie şi de producător, prime şi materiale, tocmai la culturale pe care o desfăşooră
mai reduse, de calitate su trebuie să ştie, sâ înţeleagă ei, dacă faci un control, gă pentru valorificarea rezervelor existente in industrie in scopul
perioară. pentru a aduce o câ este nu numai producător seşti o risipă pentru care cei organizaţiile de partid, de
contribuţie sporită la creşte Si proprietar dar, în acelaşi vinovaţi trebuie traşi cu toa sindicat, de U.T.C. Este un
rea venitului naţional, la dez timp. şi conducător în sfera tă severitatea la răspundere. lucru deosebit de bun faptul
voltarea în ritm susţinut a e- lui mai mică sau mal mare De asemenea, nu o dată sîn- câ Ia adunările generale sînt
c.onomiei, la ridicarea nivelu de activitate. tem puşi în situaţia să adu repartizaţi sâ participe di
lui de trai a] oamenilor mun Conducerea este o artă, o cem din import, cu eforturi rectorii, inginerii şefi şi alte ridicării calitative a activităţii economice
cii. ştiinţă, nu se mai poate con financiare considerabile, ma cadre. Realizarea sarcinilor
Unii tovarăşi s-au referit duce pe bază de rutină, pe terii prime şi materiale care, nu se poate concepe decît cu
în discuţii la proiectări şi baza a ceea ce am învăţat cu dacă căutăm bine. se găsesc o muncă politică de educare |
cercetări. Ele sînt în atenţia ani în urmă. Noi trebuie sâ la noi, dar acestea nu sînt foarte pe larg susţinută, cu o I prezentată de tovarăşul Ştefan Almăşan
conducerii partidului şi sta fîm mereu cu un pas înain evidenţiate, nu sînt valorifi muncă de culturalizare a ce- El
tului nostru. Am fost infor te. A conduce înseamnă a cu cate. Aceste aspecte nu con lor cu care lucrăm, pe un jj
mat despre preocuparea ca noaşte, a prevedea, a stabili tribuie de loc la reducerea plan mult superior a ceea ce | Sub conducerea competentă logică si de punere în valoa ducerea în fabricaţie a noilor Totodată, se vor dezvoll.»
drelor didactice şi studenţi decizii, măsuri ştiinţific fun cheltuielilor de producţie, a facem noi acum. a organizaţiilor de partid, re a unor noi zone minera tipuri de prefabricate pentru considerabil unităţile econo
damentate, a preveni
feno
lor de la Institutul de mine menele negative şi de a face preţului de cost. la rentabili Referîndu-se la activitatea colectivele unităţilor econo lizate existente în cadrul ju construcţii industriale, pa mice existente, îndeosebi ex
din Petroşani privind cerce zarea produselor. cultural-educativâ de masă U mice din judeţ au des deţului, informarea arată câ nouri ornamentale din mar ploalările miniere, fabricii*
tarea şi, inclusiv, legătura pe ca uzina, mina, şantierul sâ Referindu-se la problema făşurat în cincinalul tre rezultatele obţinute sînt încă mură colorată, cahle de tera chimică şi „Vidra" OrăşLii,
care o are cercetarea din in se situeze pe poziţia avansa outoutilârii, vorbitorul a a- vorbitorul a spus : In organi- a cut o activitate rodnică. sub posibilităţi. Aceasta im cotă cu un grad sporit de fi industria alimentară şi locali
stitut cu întreprinderile de pe tă. Dar ca sâ fii un aseme rătnt că aceasta este una din zarea activităţii cultural-ar- | Prevederile planului cincinal pune ca Centrala minereuri nisaj si altele, care au o efi Volumul mare de investiţii
raza judeţului sau din ţară. nea conducător, sâ conduci problemele pe care Comite tistice sâ avem în vedere a- j 1966—1970 au fost depăşite la lor neferoase Deva să-şi in cienţă economică mai ridica planificat şi numărul sporit
Cu toate câ au fost obţinute ştiinţific, presupune eforturi tul judeţean de partid trebuie semenea acţiuni şi formaţii | toţi indicatorii. S-au realizat tensifice activitatea de cerce tă. de obiective industriale pre
unele rezultate bune, consi de a învăţa, de a cunoaşte sâ o aibă mereu in atenţie, care sâ ne ajute în rezolva- 1 suplimentar 706 mii tone fon tare şi dare în exploatare a In unităţile forestiere sînt văzute a intra in producţie
der câ pentru cele peste 100 cit mai mult. proces care se s-o urmărească foarte îndea rea problemelor ce le pune I tă, 791 mii tone oţel, 31 mii unor noi zăcăminte, pentru încă mari rezerve de creşte impun îmbunătăţirea in con
cadre didactice din institut, realizează printr-o muncă proape. Adevărul este că pu viaţa judeţului nostru, a în- I tone laminate finite,,1 miliard creşterea producţiei de metale re a producţiei, a productivi tinuare a modului de planifi
pentru cei aproape 1000 stu perseverentă de zi cu zi. Nu tem în această direcţie să fa treprinderilor. Aş dori ca î lcWh energie electrică şi alte neferoase auro-argintifere şi tăţii muncii şi de valorifica care, organizare şi execuţii»
denţi ceea ce s^a realizat este mai aşa un conducător poate cem foarte multe şî de aceea toţi tovarăşii conducători. L produse în valoare de aproa de bauxită, ia r la în re superioară a masei lem la toate nivelurile. In acest
încă insuficient. Trebuie sâ avea o poziţie hotărîtâ, care se recomandă cu insistenţă sâ toate cadrele noastre sâ se [ pe 1.5 miliarde lei. întregul treprinderea minieră Hu noase. Penlru aceasta este context trebuie acţionat ope
vedem ce se poate face în sâ excludă necesitatea tute vedem ce se poate reduce de ocupe mai mult decît pînâ în spor de producţie industrială nedoara, comitetul de direc însă necesar sâ se ia măsuri rativ în eşalonarea lucrări
plus în domeniul cercetării lării, indiferent de ce natu la import, atît Ia utilaje cît prezent de activitatea poli- realizat in cincinal — 5 mi ţie sâ acorde o atenţie pentru organizarea mai bună lor prevăzute astfel incit s;i
atît la nivelul institutului, al ră ar fi aceasta. şi la materii prime şi mate ticâ-cultural-educati.vâ de ma liarde lei — s-a obţinut nu deosebită executării între a activităţii formaţiilor de lu se concentreze mijloacele ma
Văii Jiului, al combinatului si Din păcate, mai sînt încă riale; Foarte important este, să, cunoscut fiind că acolo mai pe seama creşterii pro gului program de lucrări geo cru din parchete şi depozite, teriale şi forţele de muncă t>
derurgic şi al altor întreprin unii tovarăşi, care. declarîn- de asemenea, să vedem în unde conducătorul unităţii ductivităţii muncii. logice. De asemenea, trebuie perfecţionarea tehnologiilor, obiective si să se asiguri
deri din judeţul Hunedoara. du-se hotârit împotriva ten continuare ce se poate realiza este preocupat direct de a In acest ansamblu de rea continuată acţiunea privind creşterea gradului de mecani scurtarea duratelor de execu
Pe lîngâ concentrarea efor dinţelor de tutelare măruntă, în judeţ în ce priveşte supli ceste probleme rezultatele lizări, o pondere însemnată a valorificarea minereurilor cu zare, îmbunătăţirea indicilor ţie. O rezervă care trebuii-
turilor de cercetare şi proiec aşteaptă in acelaşi timp tot mentarea livrărilor către ex sînt cu totul altele decît un avut-o anul 1970, cînd s-a de conţinuturi mai scăzute de de utilizare a mecanismelor pusă în valoare in etapa i
tare asupra problemelor ma felul de instrucţiuni, aşteaptă port. Se pare că, a arătat de acesta este simplu spec păşit planul producţiei marfă metai şi adoptarea, pe baza $i o mai bună pregătire pro mediat următoare o consti
jore care se cer rezolvate în îndrumători,#inspectori care sâ vorbitorul, privind aceste as tator. industrială cu peste 217 milioa unui program concret, a mă fesională a muncitorilor. tuie extinderea acordului glo
judeţ este necesară trecerea le spună, să le dea la tot pecte ale importului şi expor ne lei, productivitatea muncii a surilor tehnice şi organizato La întreprinderile de in bal în unităţile de construc
cit mai operativă Ja aplica pasul indicaţii. Aşa se expli tului participanţii la discuţii Oprindu-se asupra unor II fost realizată in proporţie de rice care să facă posibilă va dustrie locală, deşi s-au obţi ţii.
rea rezultatelor în producţie. că — dacă mai are cineva puteau să insiste mai mult. probleme şi propuneri ridica 101,7 la sută, s-au realizat lorificarea lor eficientă. nut rezultate pozitive, este Realizaren exemplară n pla
Aceste sarcini principale, nevoie de o asemenea expli să aibă mai multă iniţiativă te în consfătuire în legătură peste plan 160 milioane lei In siderurgie, deşi cincina necesară intensificarea preo nului dc investiţii pg ,ctcc§'
importante, pe care le pune caţie — faptul câ se cer si în reconsiderarea posibilită cu condiţiile sociale, tovară beneficii, iar la investiţii am lul care s-a încheiat a fost cupărilor pentru organiza an impune ca în cel ma
în faţa noastră partidul prin acum multe situaţii, hîrtii, ţilor. să vină cu noi angaja şul Gheorghe Pană a subli executat suplimentar lucrări marcat de realizări însemna rea corespunzătoare a pro scurt timp să se definitivezi
planul cincinal, impun măsuri care solicită un volum mare mente, mai reale, care să re niat eforturile depuse de că în valoare de 81 milioane iei, te, posibilităţile existente sînt cesului de producţie şi îmbu documentaţiile şi să se asi
deosebite legale de organiza de muncă, imobilizează un flecte pe deplin potentele fie tre conducerea de partid, re toate obiectivele fiind puse mult mai mari. Capacităţi im nătăţirea aprovizionării teh- gure utilajele necesare şi gra
rea producţiei, de folosirea număr însemnat de cadre de cărei unităţi, fiecărui colectiv. marcabilele realizări obţinute portante de producţie permit nico-materiale, în scopul în
ficele de execuţie, în care s<»
capacităţilor de producţie, de conducere. Faţă de aceste Va trebui ca foarle operativ, pe acest târîm în ultimii în funcţiune în termen sau o utilizare la indici superiori. deplinirii ritmice a planului, se prevadă termenul de în
prin devansare.
raţionala utilizare a forţei de stări de lucruri care reflectă în cîteva zile, Comitetul ju cinci ani şi măsurile preco Furnalele, cuptoarele Martin, creşterii nivelului calitativ şi cepere, de punere in funcţiu
muncă, de disciplină, de cali persistenta încă destul de deţean de partid, împreună nizate pentru anii ce urmea- Aceste rezultate — se arată laminoarele pot şi trebuie diversificării sortimentale a ne şi de realizare a parame
tatea produselor. Pentru ju accentuată a unor fenomene cu întreprinderile, sâ revadă vă. Vorbitorul a arătat că. în informare — se datoresc sâ realizeze producţii mai produselor. trilor tehnico-economici pro
deţul Hunedoara se impune de birocratism se cere o po posibilităţile de reducere a desigur, trebuie sâ se facă in principal ajutorului sub mari. In ceea ce priveşte activi iectaţi.
cu mare necesitate depistarea ziţie hotărîtâ, care presupune importului şi de creştere a mai mult în această privinţă stanţial şi multilateral a tatea unităţilor de transport
Abordînd problemele orga
de noi resurse, fiind un ju întărirea continuă a răspun exportului. şi câ organizaţiile de partid, cordat de conducerea su La combinatul siderurgic, Regionala de căi ferate nizării ştiinţifice a producţiei
deţ cu pondere în minerii, derii proprii şi dezvoltarea In ce priveşte investiţiile, de sindicat, de tineret, consi perioară de partid şi de cerinţele actuale impun sâ fie Deva si întreprinderea de
energie, dar mai ales In do iniţiativei. Iniţiativa trebuie vorbitorul a subliniat îndeo liile populare, comitetele de stat, aplicării măsurilor stabi luate măsuri urgente de îmbu transporturi auto Deva tre şi a muncii, informarea a re
meniul mineritului. sâ se afirme, sâ fie prezentă, sebi necesitatea de a se lite de conducerea de partid nătăţire a activităţii privind buie sâ-si îndrepte atenţia liefat necesitatea ca studii 1<-
Aşa cum a subliniat tova concret, la fiecare tovarăş în organiza mai bine mun direcţie au datoria sâ pună şi de slat pentru perfecţiona creşterea producţiei proprii spre satisfacerea într-o mai şi măsurile sâ sc oglindească
răşul Nicolae Ceauşescu in parte ; activitatea oamenilor ca pe şantiere şi loturi. în centrul preocupărilor lor rea activităţii de organizare, de piese de schimb şi utilaj mare măsură a cerinţelor be mai pregnant în creşterea
mai multe rînduri este nece sâ fîe apreciată şi după a- In acest scop a indicat ca in rezolvarea problemelor socia conducere şi planificare a e siderurgic, de ridicare a ni neficiarilor. In acest scop es productivităţii muncii, a vo
sar ca organizaţia judeţeană ceasla. Este necesar sâ se ma cadrul fiecărui şantier, lot, le. sâ urmărească în perma- I conomiei, creşterii maturităţii velului lor calitativ, asimila te necesar sâ se îmbunătă lumului producţiei, reducerea
de parlîd. conducerile unită nifeste din partea tuturor formaţie de lucru sâ se ana nenţâ îmbunătăţirea condiţii şi competenţei organizaţiilor rea acestora în proporţie cît ţească relaţiile de colaborare cheltuielilor materiale, spori
ţilor în cauză să ia toate mai multă receptivitate faţă lizeze ce anume trebuie făcut lor de lucru şl de trai. J de partid şi a comitetelor de mai mare, executarea cores cu beneficiarii de transport rea rentabilităţii şi îmbunătă
măsurile în vederea descope de nou, mai multă solicitudi pentru realizarea şi darea in Conducerea partidului a- direcţie in mobilizarea co punzătoare a reparaţiilor şi în sensul cunoaşterii capaci ţirea condiţiilor de lucru.
ririi şi valorificării de noi re ne faţă de propunerile şi su folosinţă înainte de terme cordâ toată atenţia acestui o- B lectivelor, creşterii răspun întreţinerilor curente la toate tăţilor de producţie a aces Sarcinile pe care le aven
zerve, de cărbune cocsinea gestiile oamenilor, mai mul nele stabilite a obiectivelor biectiv fundamental al poli- jj derii fiecărui salariat în înde utilajele şi instalaţiile. tora şi a sarcinilor dc livra de îndeplinit în acest an şi
bil. de minereuri de fier, cu tă operativitate în rezolvarea industriale .şi social-cullurale. ticii sale. Ceea ce trebuie I plinirea planului de produc Una din principalele rezer re, să se întreprindă ac în actualul cincinal ne obli
prifere şi complexe. problemelor. Faptul că nu realizăm în toa remarcat şi s-a remarcat U ţie. ve existente în unităţile side ţiuni care sâ conducă la gă la o mobilizare mai accen
Am auzit vorbindu-se de Vorbind despre asigurarea te cazurile la timp investiţii şi în consfătuire este gri- I O preocupare de seamă a rurgice o constituie reducerea utilizarea completă şi cu tuată a tuturor resurselor dc
spre necesitatea unei mai ra condiţiilor pentru realizarea le prevăzute aduce pierderi ja fârâ de margini pe |j Comitetului judeţean de par consumurilor de materii pri eficienţă maximă a parcu care dispunem— se arată iu
ţionale exploatări a resurse sarcinilor de plan pe 1971 şi deosebit de mari economiei care o manifestă conducerea jj tid a constituit-o pregătirea me şi materiale. Sînt incon lui din dotare. informare. Va trebui să reali
lor materiale ale judeţului, de despre valorificarea din plin noastre. Dimpotrivă, dacă a partidului, personal secreta- I condiţiilor tehnico-materlale testabile rezultatele bune ob Cu toate rezultatele bune zăm o îmbunătăţire serioasă!
a pune accent pe intensifica a rezervelor de care dispun ceste obiective sînt date în iul general al partidului, io- i necesare desfăşurării ritmice ţinute pe linia reducerii con obţinute în dezvoltarea şi di în ce priveşte planificarea
rea lucrărilor geologice, de toate unităţile, trebuie să se folosinţă înainte determen.de varâşul Nicolae Ceauşescu. I a activităţii pe anul 1971. Or- . sumului specific de cocs. Dar versificarea unităţilor presla- organizarea şi conducerea ac
prospectare şi explorare, în reţină câ sînt numeroase ca pildă cu două săptămîni. cîş- pentru viaţa oamenilor, pen- jj gnnizaţiile de partid şi co rezervele existente impun cu loare de servicii, informarea tivităţii dc producţie, in fo
care sens Ministerul Indus pacităţi, spaţii de producţie tigu] pentru economie ar fi tru activitatea lor. pentru ca | mitetele de direcţie din între necesitate luarea unor noi arată câ mai sînt multe re losirea capacităţilor, in încăr
triei Miniere şi Geologiei tre în care s-a investit foarte de proporţii impresionante. prinderi au urmărit îndea măsuri, mai hotârîte. de re zerve în ceea ce priveşte carea acestora în schimburile
buie sâ dea curs rezolvării mult dar sînt foarte slab fo Oi-, în această direcţie trebuie fiecare sâ trăiască mai bine. n proape încheierea contractelor ducere a consumului de cocs. creşterea numărului de uni II şi III.
propunerilor făcute în con losite. Atît în informarea pre mobilizaţi efectiv constructo sâ lucreze în condiţii din ce | cu furnizorii pentru aprovi Rezerve importante există tăţi şi amplasarea lor terito Toate îmbunătăţirile cart
sfătuire. propuneri menite sâ zentată cit şi în cuvîntul par rii, lucrătorii şî conducăto în ce mai bune — grijă ca zionarea cu materii prime şi şi în privinţa reducerii con rială, atragerea unui număr se cer pe linia activităţii pro
conducă la descoperirea de ticipanţilor Ia dezbateri au rii şantierelor, loturilor, care re se face simţită din plin materiale, au asigurat stocu sumului de metal. Vor trebui mai mare de meseriaşi, în îm ductive reclamă acţiuni şi
să ne asigure investiţii
de
noi resurse şi valorificarea fost date o serie de exemple calitate, durabile, mai iefti şi în judeţul Hunedoara. Oa- | rile necesare pentru perioada să se întreprindă măsuri e bunătăţirea calităţii prestaţi măsuri concrete pentru asi
lor la un grad superior. concludente de nefolosire a ne. dale la timp. Pentru a menii muncii hunedoreni cu de iarnă, au manifestat mai ficiente pentru micşorarea ilor executate. O seamă de gurarea şi pregătirea cores
In perioada care urinează unor utilaje, a unor spaţii de ceasta Rî în acest sector tre nosc, din puternica dezvolta nuillâ răspundere pentru în pierderilor, reducerea propor neajunsuri se constată şi în punzătoare a cadrelor la toa
este necesar sâ depunem e producţie, precum şi cu pri buie folosite mai bine utila re pe care au cunoscut-o lo treţinerea şi repararea utila ţiei metalului recirculat în domeniul comerţului. S-au în te nivelurile.
forturi mai mari pentru per vire la realele posibilităţi de jele. timpul de lucru, lichida calităţile judeţului, din ceea jelor, a instalaţiilor şi agre procesul de producţie, la va registrat uneori goluri în a In realizarea sarcinilor
fecţionarea conducerii, orga generalizare a lucrului in tă risipa de materiale. ce s-a prevăzut pentru actua gatelor. Toate acestea au con lori comparabile cu realizări provizionarea magazinelor cu mari şi complexe pe care Ie
nizării şi planificării econo schimbul II si de extindere In sfîrşit. aş vrea să amin lul cincinal, câ tot ce se rea dus la depăşirea planului de le obţinute în unităţile simi mărfuri, nu se respectă ore au unităţile economice din
miei. Cunoaşteţi câ preocu a schimbului III. Iată de ce tesc aici nevoia pregătirii ca lizează este consacrat omu producţie pe primele două lare din ţările cu siderurgie le de aprovizionare, iar lu judeţul nostru un sprijin mai
pările conducerii partidului consider că este necesar ca drelor pentru noile obiective, lui, bunăstării şi fericirii lui. luni cu peste 19 000 tone căr dezvoltată. crătorii din comerţ nu în toa substanţial pot şi trebuie să-l
pe acest plan cresc de la o biroul Comitetului judeţean începînd cu muncitorii şi pî Pentru realizarea sarcinilor bune. aproape 800 .tone fier Calitatea metalului va tre te cazurile au o atitudine acorde centralele industriale.
zi la alta. Aceste probleme de partid sâ întreprindă în nâ Ja cadrele tehnico-ingine- multiple şi de mare răspun în minereu marfă, 3 700 tone bui să constituie o preocupa respectuoasă faţă de popu Acestea trebuie sâ devină
ample s-au discutat încă la acesle direcţii analize con reşti. Aţi reţinut din infor dere ce stau în faţa organi fontă. 5 200 tone oţel, 1200 re fundamentală a siderurgiş- laţie. Continuă, de asemenea, realmente unităţi de condu
Congresul al IX-lea, la Con crete în fiecare unitate în mare câ urmează să se rea zaţiei judeţene de partid se !| tone laminnle finite şi alte tilor. La Hunedoara trebuie sâ se manifeste multe defici cere directă şi de gospodări
ferinţa Naţională a partidu parte, sâ stabilească măsuri lizeze in acest cincinal cîteva impune — a arătat vorbito- JJ produse. De asemenea, s-au sâ se intensifice cercetarea enţe în sectorul de alimenta re mai bună a tuturor
lui, în cadrul unor plenare care sâ ducâ la valorificarea fabrici noi, sâ se dezvolte o rul — să se acorde o atenţie J realizat în aceeaşi perioadă ştiinţifică proprie şi în coope ţie publică, în special în di mijloacelor economice. să
ale C.C. al P.C.R. De la Con acestor importante rezerve seamă de investiţii realizate. deosebită creşterii rolului de R 13,4 la sută din planul anual rare, sâ se aplice practic re versificarea producţiei de organizeze specializarea di
ferinţa Naţională si pînâ a interne. Acestea necesită cadre. dar conducător politic al organi- I la total investiţii şi 13,8 la zultatele cercetărilor efectua preparate culinare. ferenţiată a producţiei, sâ
cum pe linia îmbunătăţirii Aici s-a vorbit foarte mult nu orice fel de cadre. Trebuie zaţiîlor de partid în toate H sută la construcţiî-montaj. te, în scopul obţinerii şi asi se ocupe cu toată răs
conducerii economiei s-a luat — si în mod justificat — de sâ asigurăm cadre temeinic domeniile de activitate, com Adunările de dări de sea milării unor noi mărci de oţe Un capitol important ai ac punderea de concentrarea ac
un ansamblu de măsuri, foar spre productivitatea muncii. calificate. Să determinăm ca petentei lor în exercitarea mă şi alegeri în organizaţii luri, îndeosebi aliate, cu ca tivităţii economice pe anul
te eficiente şi. aşa cum a a- Este adevărat câ am obţinut fiecare un ¡tale sâ se preocu dreptului de control conferit le de parlid. adunările gene racteristici fizico - mecanice 1971 îl constituie sarcina rea tivităţii de cercetare şi apli
preeiat în repetate rînduri to la acest indicator de bază pe în permanenţă de pregă de Statutul partidului, îm rale ale salariaţilor, analizele superioare. lizării exemplare a producţiei carea rezultatelor obţinute.
varăşul Nicolae Ceauşescu, a rezultate bune. cu care ne tirea cadrelor necesare de bunătăţirii stilului de muncă şi studiile efectuate de comi întreprinderile producătoa destinate exportului. In acest In aplicarea prevederilor
ceste măsuri şi-au dovedit putem mîndri. dacă ne com muncitori calificaţi, de maiş tetele judeţean, municipale şi re de “materiale de construc sens, în informare se subli Congresului al X-iea al
viabilitatea. In unele cazuri parăm cu ceea ce am reali tri, sâ treacă la organizarea in lumina recentelor hotârîri orăşeneşti de partid au scos ţii se arată în informare niază câ rezultatele pozitive P.C.R., a tuturor sarcinilor ce
mai există însă reţineri, oa zat în urmă cu citi va ani. activităţii de reciclare a ca ale plenarei Comitetului Cen in evidenţă câ în multe în - dispun de considerabile obţinute obligă toate între revin organizaţiei judeţene de
recare încetineală în ce pri Dar. eonfrunlînd rezultatele drelor, de împrospătare a cu tral al partidului nostru. Tre treprinderi nu sînt încă posibilităţi de creştere a pro prinderile cu sarcini de plan partid Hunedoara din progra
veşte eforturile şi formele cu posibilităţile şi condiţiile noştinţelor tuturor salariaţi buie, de asemenea, ca orga suficient valorificate rezer ducţiei. concretizate în incom pentru export sâ asigure o a mul de edificare multilatera
prin care trebuie sâ determi existente, cu cerinţele pro lor. nele şi organizaţiile de par vele privind ci'eşterea pro pleta folosire a unor capaci provizionare corespunzătoare lă a socialismului in patria
năm. sâ ajungem la aceste gresului obţinut pe plan mon Tovarăşul Gheorghe Pană tid sâ acţioneze pentru spo ducţiei şi a productivită tăţi şi reasigurarea în în «t secţiilor producătoare, sâ noastră, şi în lumina indicaţi
îmbunătăţiri în cadrul tutu dial. cu ţările sub raport in s-a referit, apoi, la principa rirea rolului organismelor co ţii muncii, folosirea capaci tregime a desfacerii pro organizeze şi sâ controleze ilor date de tovarăşul Nicolae
ror unităţilor si colectivelor dustrial dezvoltate pe care lele sarcini ale muncii de lective de conducere, pentru tăţii maşinilor şi agregate duselor. La „Marmura" Si- producţia destinată exportu Ceauşescu, este necesar ca
de muncă. vrem sâ Ie ajungem din ur partid. In centrul întregii ac atingerea oamenilor muncii lor, reducerea consumuri meria capacităţile actuale lui. sâ identifice noî posibili organizaţiile de partid să-şi
Recent a avut loc la Comi mă. realizările obţinute în tivităţi politice, a muncii la conducerea întregii vieţi lor specifice şi cele pri din cariere nu satisfac tăţi pentru depăşirea preve perfecţioneze continuu activi
tetul Central consfătuirea cu creşterea productivităţii mun partidului nostru stă activi economice şi sociale a jude vind creşterea rentabilităţii. nici măcar cantitativ cerin derilor de plan la export. tatea. să-şi sporească compe
directorii centralelor indus cii nu sînt de natură sâ ne tatea economică. Munca poli ţului. In unităţile miniere, realiza Concomitent, trebuie sâ se tenţa şi contribuţia la înfăp
triale şi ai tuturor unităţilor satisfacâ. Desigur, realizarea In încheiere, exprimînd rea exemplară a sarcinilor de ţele secţiilor de prelucrare şi stabilească măsuri pentru re tuirea exemplară a- sarcinilor
cu statut de centrală, unde aceslui obiectiv nu este uşoa tică se măsoară şi ea. la convingerea sa şi în primul plan sporite pentru 1971 şi în exportul. In cadrul întreprin ducerea cît mai substanţială ce le revin.
această problemă a fost pe ră. dar avem fabrici moderne urma urmelor, cu rezultatele rînd a conducerii superioare tregul cincinal — se subli derii de prefabricate din be a importului. In actualele condiţii trebute
larg discutată. Unii dintre to penlru care s-au f.icut chel obţinute în economie. Tre de partid, tovarăşul Gheor- I niază în continuare în infor ton Bîrcea. din lipsă de des In domeniul investiţiilor,— să crească substanţial apor
varăşii care au luat cuvin tul tuieli mari ce trebuie sâ se buie sâ ridicăm munca poli glie Pană a subliniat câ or- j mare — impune intensificarea facere, la secţia tuburi ,,Pre- se arată în informare — ju tul organizaţiilor de sindicat
la adunarea de astăzi pe reflecte în creşterea produc tică Ia nivelul exigenţelor, ce ganizaţia judeţeană Hunedoa- | preocupărilor pentru asigura mo“ se lucrează într^un sin deţului Hunedoara îi sînt a in realizarea rabinilor eco
drept cuvînt au arătat câ tivităţii. Avem şi oameni mi rinţelor noastre din economie, ra este o organizaţie bună, i rea aprovizionării tehnico- gur schimb. Slaba preocupa locate pentru cincinalul ac nomice. respectarea legisla
concluziile consfătuirii orga nunaţi care pot sâ determi din cultură, din viaţa socia puternică, ceea ce con- ] materiale la nivelul necesaru re penlru asigurarea desface tual fonduri în valoare de ţiei muncii, întărirea discipli
nizate la Comitetul Central ne o sporire substanţială a lă. In această idee, subliniez corespunzâ rii ¡si găseşte reflectarea în peste 12 miliarde lei, din nei noastre socialiste.
sînt de o deosebită impor productivităţii muncii. necesitatea stringentă ca fie stituie o garanţie fermă câ ţj lui, organizarea stocurile de produse finite, care aproape 90 Ia sută Este de datoria activului
ton re a activi lăţii în frontu
tantă pentru activitatea zil In continuare. tovarăşul care comunist, ca fiecare ce ajutată de toţi comuniştii, de rile de lucru. îmbunătăţirea care sc ridică la valoarea de sînt destinate dezvoltării nostru de partid din indus
va
toţi cetăţenii din judeţ
nică. Gheorghe Pană. apreciind in tăţean angajat sâ cunoască utilizării fondului de ţinu* circa 10 milioane lei. Toate în continuare a industriei. trie ca, tinînd seamă de nea
S-a vorbit astfel la această teresul existent în judeţ pen temeinic hotărî) ile partidu depune eforturi sporite şi va şi a forţei de muncă, astfel acestea impun ca unităţile Vor fi construite obiective junsurile manifestate în acti
consfătuire despre rolul adu tru modernizarea utilajelor, lui, legile statului nostru. Cu asigura ca şi în viitor jude îneîi sâ se asigure o creşte producătoare de materiale de noi ca : furnalul nr. 9 şi ban vitatea din anul trecut şi de
nărilor generale ale salaria întreţinerea lor. penlru for atît mai mult se pune nece. ţul Hunedoara sâ se situeze construcţii împreună cu cen da nr. 3 de aglomerare la rezervele nevalorificate încă
ţilor ca organisme de condu marea cadrelor, ridicarea spe sitatea studierii aprofundate printre judeţele cele mai bu re mai mare a vitezelor de n- tralele industriale sâ între Combinatul siderurgic Hune in cadrul unităţilor economi
cere colectivă. Deşi nu sînt cializârii şi calificării, folosi şi cunoaşterii temeinice a ne din ţară. urînd tuturor vansare în galerii şi abataje, prindă acţiuni urgente pentru doara. grupul nr. 4 la Cen ce sâ ne mobilizăm toate for
de mult create, au obţinut re rea în condiţii cîl mai bune hotărîrilor In nivelul cadre o sporire mai substanţială a desfacerea producţiei dîn stoc. trala termoelectrică Mintia, o ţele, astfel îneît măreaţa
zultate dintre cele mai bune. a utilajelor — şi pe aceasta lor. Or. mai sînt încă tova comuniştilor, oamenilor mun randamentelor în abatajele concomitent cu un ajutor mai fabrică de ciment si una dc sărbătoare a aniversării se
Insă aceste adunări trebuie bază obţinerea unei produc răşi care nu slăpînesc unele cii de pe aceste meleaguri frontale dotate cu susţinere substanţial din partea minis ipsos, două unităţi noi n- micentenarului gloriosului
şi mai bine oman i vale. să-şi tivităţi mai înalte — a insis probleme ale politicii gene multă sănătate, „Noroc bun" I metalică şi t â i o re mecanică. !e industriei uşoare la Pe nostru partid comunist să ne
îndeplinirea
Referitor la
exercite atribuţiile în mai tat pe necesitatea de a nu ne rale a partidului nostru, nu şi fericire. < programului de cercetare geo terului tutelar. De asemenea troşani §i D a. o fabrică de găsească cu sarcinile şi anga
mare măsură decît pînâ a mulţumi cu ceea ce s-a rea- trebuie sâ se grăbească intro cherestea la Haţeg şi altele. jamentele substanţial depăşite