Page 43 - Drumul_socialismului_1971_03

J W Í.IV T ‘
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 5 031 « SIMBĂTA 13 MARTIE 1971

Consfătuirea de liiom a acti¥olui de paitiri şl cadrelor de baza din industrie,

construcţii şi transporturi rilo judeţul Hunedoara

A
DIN CUVINTUL PARTICIPANŢILOR LA DISCUŢII

Tng COSTACHE TROTUŞ. partidului, să sporească con­ satisfacerea cerinţelor justi­ Har au plecat 12 000, evident că accslca sînt mobilizatoare. Problema pusă azi în dezba­ cadre în diverse forme de reşti se străduiesc să-şi în­
director genera) a) Centralei tinuu producţia de cărbune. ficate ale oamenilor muncii". s-au făcut m ari che ltuieli Har cu posibilităţi reale de tere vizează direct şi din învâ ţă m inl. deplinească exemplar sarci­
industriale Hunedoara. „îmi In subteran au fost introdu­ Oprindu-se asupra rezulta­ pe ntru angajare. Deşi avem îndeplinii. Problema pusă multe puncte de vedere acti­ In continuaie vorbitorul a nile ce le revin, pe primele
exprim deosebita satisfacţie se maşini şi utilaje noi, s-a telor obţinute în muncă de capacitate suficientă în că­ pe ordinea de zi a consfătui­ vitatea întreprinderii noastre, iiTsistat asupra necesităţii o- două luni ale acestui an de­
pentru posibilitatea creată extins susţinerea hidraulică. cei peste 31 000 de sala­ mine, la fiecare unitate s-ao rii noastre — a spus vorbi­ a organizaţiilor noastre dc par­ rientârii cercetărilor efectua­ păşind planul producţiei glo­
cadrelor din economie de a Printr-o mai bună organizare riaţi ai unităţilor economice în fiin ţa t cantine, s-a perfec­ torul — vizează tocmai găsirea tid, dc sindicat şi U.T.C.. a co­ te de institutele ministerelor bale cu 5 milioane lei. Re.i-
dezbate acum. la începutul a muncii, prin folosirea cu ale Consiliului popular ju­ ţionat in stru cta ju l în două căilor şi posibilităţilor de în­ mitetului de direcţie Noi am şi învăţămintul superior spre 1 izuri le dobîndde nc dau
noului cincinal, sarcinile ce randament sporit a maşini­ deţean, vorbitorul a arătat că centre din Valea J iu lu i, s-a deplinire şi depăşire a sarci­ considerat ca bune rezultate­ soluţionarea concretă a pro­ certitudinea că muncitorii
ne revin şi posibilităţile de lor. colectivul nostru a reuşit deşi s-au înregistrat succese, asigurat un cîştig destul de nilor şi angajamentelor, va­ le ce le-am obţinut în cinci­ blemelor practice ridicate dc Văii Jiului, în frunle cu co­
care dispunem pentru reali­ ca în cincinaj să obţină re­ în economia locală, în gospo­ rid ic a t n o ilo r angajaţi, totuşi lorificarea Joi intensă. nalul trecui Ele sînt urma­ procesul dc producţie din u- muniştii. sini ferm hotâriţi
zarea lor. zultate frumoase. Contribuţia dăria comunală şi prestaţiile flu ctu a ţia se m enţine rid ic a ­ Una din aceste căi este, în rea unor eforturi susţinute nitâţile economice sâ contribuie cu între,igo e­
brigăzii pe care o conduc la tă datorită unei selecţii insu­ condiţiile oţelânilor. scurta­ pentru descoperirea si valori­ I3azîndu-ne pc rezultatele nergie şi putere de muncă la
In cincinalul pe care l-am de servicii, în realizarea sar­ rea duratei dc elaborare a ficarea rezervelor de care
încheiat, Combinatul siderur­ aceste rezultate — a spus cinilor la export, mai sînt ficiente şi slabei preocupări şarjei. Am introdus şi con­ dispunem. In această direcţie, de pînă acum. pe hărnicia Şi progresul economic şi soci.il
vorbitorul — este
de 11000
gic Hunedoara a înregistrat tone extrase în 1970, realiza­ încă multe lucruri de făcut. faţă de noii veniţi. A ici va tinuăm .sâ introducem oxige­ comitetul de partid a impri­ priceperea colectivelor noas­ al patriei noastre.
Ing ALEXANDRU LUGO-
depăşiri însemnate atît la rea unor viteze de avansare Vor trebui luate măsuri pen­ trebui să insistăm pe ntru a nul ca intensificator, dar du­ mat întregii activităţi un stil tre m uncitoreşti, avem con­ JAN, directorul Trustului de
producţia globală, producţia în abatajul cu front lung de tru folosirea maşinilor şi uti­ perm anentiza cadrele, aceas­ rata dc elaborare a şarjei nu de muncă dinamic, viu, o vingerea că şi în v iilo r sar­
marfă vîndulă şi încasată, cit 33-35 metri pe lună şi a unor lajelor la întreaga capacita­ ta fiin d o necesitate impusă scade proporţional cu efortu­ permanentă consultare a ma­ cin ile ce ne stau în faţă vor construcţii Deva, dupâ cc a
şi la fiecare produs în parte. randamente de 8,5-9,5 tone pe te, utilizarea raţionala a ca­ de fap tu l că noile tehnologii rile ce sc fac pentru utiliza­ sei de comunişti si a celor­ ii înd eplinite ritm ic şi în prezentat un succint bilanţ al
A fost depăşită productivita­ post. pacităţilor de producţie, pen­ şi u tila je im p lică o pregătire rea acestui procedeu avansat. lalţi oameni ai muncii, urmă­ mod exem plar. activităţii constructorilor —
tea planificată pe salariat şi tru întărirea disciplinei în superioară, o specializare a De ce? Pentru eâ aceste c- rind perseverent eficienţa. Pe DRUKER ADOLE. directo­ materializat în predarea în
s-au Înregistrat reduceri la S-ar părea, analizînd cifre­ muncă. Aceste aspecte au fost m u n c ito rilo r“'. forturi nu sînt susţinutb su­ această cale am soluţionat rul Uzinei „Victoria" Călam 1970 a 152 apartamente pes­
consumul de materiale şi le, că la mina noastră toate analizate în comitetul exe­ R efeiindu-se la sarcinile ce ficient prin alic măsuri mai multe probleme grele şi s-a referit pe larg la efortu­ te plan şi punerea în funcţiu­
cheltuielile de producţie. Nu­ treburile merg bine. Dar, co­ cutiv şi s-au luat măsuri revin C entralei cărbunelui curente, cum ar fi aprovizio­ ne-iim îndeplinit sarcinile. rile pe care Ie întreprinde ne la termen a tuturor obi­
mai în 1970 producţia de oţe­ mitelui de direcţie, comitetul care vor duce )a remedierea Petroşani în acest an. v o rb i­ narea ichnico-malcrială. Din A pt învăţat din boeata expe­ comitetul de direcţie in ve­ ectivelor prevăzute — a evi­
luri aliate a crescut cu 40 la sindicatului n-au făcut totul lor. Vorbitorul a relevat fap­ torul a arătat ca acestea nu această cauză durata de în­ rienţă a conducerii de par­ derea reducerii importurilor. denţiat principalele măsuri
sută faţă de anul precedent, pentru respectarea normelor tul că judeţul nostru dispu­ v o r putea fi înfăp tu ite decît cărcare a şarjelor are o ten­ tid să ne consultăm neîncetat In această privinţă se proce­ adoptate în vederea îndepli­
au fost asimilate 20 de mărci de tehnică a securităţii, pen­ ne de rezerve însemnate în pi ¡n continuarea accelerată a dinţă de creştere. cu oamenii, sâ Je cerem pă­ dează uneori greşit încă de nirii sarcinilor de viitor.
noi de oţeluri. Faţă de posi­ tru întărirea disciplinei în ceea ce priveşte prelucrarea m ecanizării complexe, a spo­ Apoi. introducerea oxigenu­ rerea. să creăm un climat de Ia proiectare unde se preve­ Cunoscînd deficienţele ce
bilităţile combinatului aceste muncă. Este adevărat, acci­ r ir i i p ro d u c tiv ită ţii m un cii şi lui ca intensificator arc şi uit muncă creatoare, de expri­ de importul multor utilaje, s-au manifestat, am stabilit
realizări nu sînt prea mari. dentele an scăzut dar ele to­ materiilor brute care se ex­ a rea liză rii unui im p o rta n t aspect negativ, care trebuie mare liberă, nestingherilă. a materii şi materiale ee se pot ca lunar fiecare unitate sâ
Avem încă rezerve pe care nu tuşi există. Avem încă multe trag în vederea valorificării volum de investiţii. „C o n s ili­ sesizat sî contracarat, anume părerilor şi opiniilor şi ne-am produce sau obţine în ţară cu analizeze situaţia economico-
lor superioare, că sînt încă
le-am valorificat în anii tre­ nemolivate, maşinile nu sînt ul dc a d m in istra ţie şi-a pro­ degajările de praf. Aruncăm convins că această practică cheltuieli mai reduse. Un e­ financiarâ. sâ acţioneze ener­
cuţi". toate bine îngrijite. La in­ rezerve naturale care nu sînt pus in acest scop un program în atmosferă anual circa dă rezultate nebănuite. Vom xemplu concret. Noi avem dc gic în vederea ridicării efi­
Vorbitorul s-a referit apoi trarea în mină se pierde în­ exploatate. In acest scop. co­ care vizează îm bun ătăţit ea 30 000 dc tone dc praf me­ continua să muncim astfel, sâ făcut reparaţii la bateriile 1 cienţei activităţii economice.
De larg la posibilităţile de că timp mail ales de către mitetul executiv şi-a propus org an izării m un cii, a a p ro v i­ talic. Dc nici. pierderi, pe de ne perfecţionăm stilul şi me­ şi 2 de la cocserie, dar nuni Sîntem preocupaţi să gospo­
sporire a producţiei pe seama cei care nu lucrează în a­ captarea unor izvoare natu­ zionării teh nico -m ale riale şi 0 parte şi poluarea nlmosfe- todele de muncă se asigură din ţară cantită­ dărim mai judicios materia­
reducerii numărului de opriri cord. Vor trebui luate mă­ rale, construirea şi darea in s tru c tu rii organizatorice, r id i­ roi. pe Hc altă parte Orice e- Socotesc că am procedat ţile de sîlîcă şi şamolă nece­ lele pe şantiere, sâ aplicăm
ac', : 'entale ale instalaţiilor şi suri pentru îndreptarea aces­ exploatare a unor instalaţii carea continuă a pre gă tirii forl pentru împiedicarea a- bine antrenînd în întreaga sare. forurile de resort co- pe scară mai largă metodele
ag galelor, a folosirii lor la tor lucruri. de gnblură şi spălare a a­ profesionale a tu tu ro r s a la ri­ ceslni fenomen nu trebuie muncă de.partid cadrele teh­ munieîndu-ne că se va apela industriale în construcţii. De
întreaga capacitate. „Dacă to­ Vorbitorul s-a oprit apoi a­ gregatelor de carieră, a unui aţilor. In această ordine de considerat, ca exagerat. An nice şi în special cele cu la importul lor. altfel, începînd din 1972 vom
talizăm aceste opriri la nive­ supra necesităţii ridicării con­ cuptor vertical pentru var la idei — a spus v o rb ito ru l — fost aduse pînă acum două funcţii dc răspundere din în­ Dc asemenea, este anorma­ construi anual cite 1 600 a­
lul grupului de laminoare a- tinue a calificării profesiona­ lirad şi a unei fabrici dc că­ propunerea tovarăşului Petre clectrofillre pentru oţelărie, treprindere. Esle bine ca di­ lă situaţia ca pentru mate­ partamente din panouri pre­
jungern la concluzia că pe le a minerilor, cerinţă a pro­ rămizi de mare capacitate. dar după felul în care sc lu­ rectorul general, directorii, fabricate. Totodată avem în
undeva la noi un la­ movării noului în producţie In unităţile industriale ale Constantin c foarte im p o r­ crează hi instalarea lor nu inginerii şefi să participe la rializarea une! investiţii de vedere o folosire mai judici­
cred
tantă şi
20 milioane lei să nu găsim
că dispunem
minor n-a funcţionat aproape El a arătat că actuala formă consiliului popular s-a trecut Hc con diţii pentru realizarea avem garanţia să Ie vedem adunările de partid, sâ ascul­ 0 întreprindere care să se oasă a utilajelor, a fondului
un an. Este adevărat că de de calificare prin şcoala pro­ de la producerea de piese curînd in funcţiune. te acolo părerile şi cerinţele de timp, întărirea disciplinei
la lună la lună se înregis­ fesională nu este cea mai e­ simple la altele complicate şi ei". Socotesc că atunci cînd comuniştilor şi sâ ia măsuri­ angajeze sâ ne livreze o in­ în muncă şi alţi factori care
trează o reducere dinamică a ficientă şi a propus înfiinţa­ suhansamble, s-a dezvoltat Tovarăşul Roman s-a refe­ vorb im de rezervele pe rare le care se impun pentru a stalaţie hidraulică, ceea ce conduc la creşterea producti­
opririlor, dar înregistrăm to­ rea unor cursuri de perfec­ producţia pe bază de colabo­ rit apoi la necesitatea lu ă rii le avem la îndem înâ pentru rezolva operativ şi eficient nu ne dă garanţia dării în vităţii muncii, la îmbunătăţi­
tuşi pierderi de loc neglija­ ţionare pentru mineri şi e- rare cu industria republica­ u n o r măsuri, la nivel de m i­ realizarea sa rcin ilo r trebuie problemele. funcţiune la termenul pre­ rea activităţii economice a
bile. La blumîng. de exemplu, leclromecanici cu scoaterea nă. „Dar, pe bună dreptate, nister. pe ntru asigurarea a­ să ne cîn d im neapărat la con­ RODK A TATULICI, direc­ văzut a obiectivului planifi­
pierderile sînt mari datorită din producţie a unor tineri am fost criticaţi pentru ne- pi o v î/io n ă rii Ichnîco-m atei ia- d iţiile sociale, la cele în ca­ torul Fabricii „Vîscoza" Lu­ cat. trustului.
neglijenţei si slabei pregătiri care au deja 3-4 ani lucraţi le şi respectarea term en elor re lucrează oamenii. Avem peni", s-a referit pe larg la Cointeresarea materială a Deşi am demarat bine în a­
profesionale, chiar a unor ca­ în producţie. Refeiindu-se la rcalizurea bunurilor de larg contractuale, în tn ic ît unele secţii dotate la îna lt nivel preocupările colectivului în­ întreprinderilor care concură cest prim an al cincinalului
dre inginereşti". necesitatea îmbunătăţirii con­ consum şi de uz gospodăresc. u n ită ţi nu onorează con tra c­ tehnic, dar cu caic nu tin treprinderii pentru a răspun­ la realizarea produselor des­ actual, întîmpinâm unele gre­
Va trebui ca acestei activi­
Analizînd, in continuare diţiilor de muncă şi de trai, tele decît în u ltim a perioadă pasul do tările sociale În tr e ­ de cît mai bine cerinţelor ac­ tinate exportului este un utăţi din cauză că nu toţi
cauzele acestei deficienţe, to­ tovarăşul Petre Constantin a tăţi comitetul executiv să-i a trim e stru lu i. V o rb in d de­ prinderea constructoare — tuale nle economiei Ne-am factor de seamă in stimula­ beneficiarii s-au îngrijit din
varăşul Trotuş a relevat ca­ propus realizarea unor lucrări acorde mai multă atenţie. In spre re la ţiile existente înb-e I.C..S.H. — nu face astfel de îndeplinit cu bine sarcinile rea eforturilor colectivelor de timp de asigurarea documen­
litatea ncsalisfăcâlore a unor edililar-eospodâreşti în ora­ acest scop s^a şi înfiinţat un u n ită ţile centralei şi unitatea construcţii pentru că n-ar fi din cincinalul trecut la toţi lucrători în sporirea produc­ taţiilor şi eliberarea ampla­
reparaţii şi neasigurarea la şul Lupeni birou de proiectare pentru de transport — Regionala dc rentabile, p c n lm că ar indicatorii — a spus vorbitoa­ ţiei. Deoarece livrăm o se­ samentelor unor obiective. Ca
timp a pieselor de schimb ca­ Ing. AUREL LAPUŞCA, di­ produse şi tehnologii noi. Va căi ferate Deva — d ire cto ru l „încurca -o" construcţia unui rea. întregul spor al produc­ rie de utilaje altor unităţi urmare, din planul anual de
re au avut repercusiuni asu­ rector general al Centralei trebui însă să trecem la general al C.C.P a relevat vestiar care are valoare mică. ţiei l-am realizat pe baza constructoare de maşini caic investiţii aferent unităţilor ce
pra bunului mers al produc­ minereurilor neferoase Deva : schimbarea profilului unor necesitatea unei mai bune co­ D ar trebuie să vedem în spa­ creşterii productivităţii mun­ au sarcini de export, ar fi aparţin de ministere nu s-a
ţiei". Pe de alta parte — a „Dezbaterile care s-au în­ şcoli profesionale pentru a relări a p la n u lu i de transport tele acestei valori m ici satis­ cii. O atenţie sporită am a­ bine ca şi întreprinderea materializat in primele două
subliniat vorbitorul — au fost cheiat în toate unităţile noas­ asigura cadre care sâ pontă cu producţia de cărbune, con­ facerea unor CPrinţe în d re p ­ cordat şi vom continua sâ n- noastră să beneficieze de o luni decît 13 la sută, pe cînd
Înregistrate unele depăşiri tre de pe raza judeţului au contribui la realizarea noilor diţie a desfăşurării norm ale tăţite ale oamenilor. Din a­ cordâm calităţii producţiei. cotă parte din cîştigul ce se din planul Consiliului popu­
de consumuri specifice, atît demonstrat că s-au înregis­ produse la un înalt nivel a a c tiv ită ţii u n ită ţilo r pro­ cest punct de vedere, trebuie Dacă la începutul cincinalu­ obţine de la export. lar judeţean, unde am avut
la Hunedoara cit şi la Câlan. trat realizări suplimentare calitativ. ductive. sâ recunoaştem că nu sîntem lui ponderea producţiei de In urma analizei aprofun­ asigurate condiţii mai bune
Se aduc în acest sens nume­ planului, că s-au îmbunătăţit Este foarte adevărat tot re Desi s a irin ü e de plan au departe dc co n d iţiile a n ului calitatea I era de 61 Ia sută, date a rezervelor existente de lucra, am realizat 17 la
roase argumente, unele dintre indicii de calitate". Oprin- s-a spus în legătură cu pre­ sporit în acest an, prin m ă­ în care a in ţrn t în producţie la sfirşitul cincinalului era de în privinţa creşterii produc­ sută. De aici se desprinde
ele întemeiate, dar fapt este du-se asupra succeselor înre­ stările de servicii către popu­ surile luale de u n ită ţi şi oţclă rin Astfel de problem e peste 71 la sută. ţiei, am ajuns la concluzia necesitatea ca toţi beneficia­
că s-au consumat materiale şi gistrate de minerii din uni­ laţie. Deşi această activita­ consiliul de a d m in istra ţie al trebuie să sten. după părerea Adunarea generală a repre­ că întreprinderea noastră îşi rii sâ ne dea un sprijin mai
utilaje în plus In acest do­ tăţile centralei, vorbitorul a te a crescut cu 200 de unităţi centralei, consider — a în ­ mea. mai m u lt şi in alentia zentanţilor salariaţilor din poate aduce o contribuţie mai substanţial în asigurarea tu­
meniu va trebui ca în viilor arătat că acestea se dntorcsc nu reuşim să satisfacem so­ cheiat v o rb ito ru l — că a­ com ite tu lu i sindical al în tre ­ fabrică a dezbătut eu răspun­ substanţială la progresul e­ turor condiţiilor cerute de
specialiştii noştri sâ-si îndrep­ în mare parte mecanizării u­ licitările la construcţii, trans­ vem create co n d iţii pentru p rin d e rii. dere si seriozitate sarcinile ce conomiei. In acest scop sîn­ desfăşurarea unei activităţi
te şi mai mult alentia. nor operaţii, organizării su­ port de mărfuri, apă distri­ înd eplinirea pre ved erilor de Tovarăşul RRINCOVEANU le avem îp 1971 şi a Indicat tem hotâriţi sâ ne mobilizăm ixrdnice în construcţii.
S-a obţinut în anul trecut perioare a producţiei şi a buită şi altele. Pentru reme­ plan şi a an ga jam entelor pc POGEA, preşedintele Consi­ măsurile pe care trebuie să întregul potenţial uman şi Unele reconsiderări se im­
şi o reducere a rebutului, a­ muncii. creării şi începerii dierea acestor deficienţe au care m in e rii şi le-au asumat liului judeţean al sindicatelor. le luăm pentru asigurarea material pentru a da peste pun şi în legătură cu folosi­
cesta ajungînd la sul) un pro­ activităţii centrului de cerce­ fost luate o serie de măsuri în cinstea m are lui eveni­ s-a re fe rit în euvîntu] său la succesului. prevederile planului anual o rea proiectelor tip, deoarece
cent. Dar acesta reprezintă tare şi proiectare din Deva pe plan local. Ar fi însă ne­ m ent al să rb ă to ririi semicen­ co n trib u ţia pe care sindicale­ Pinâ la 8 mai. cînd vom producţie marfă suplimentară o parte din ele nu mai co­
încă o valoare de aproxima­ „L'rmînd indicaţiile seci'eta- cesar ca o parte din materia­ te n a ru lu i P a rtid u lu i C o m u­ le din m a rile în tre p rin d e ri sărbători o jumătate de secol in valoare de 6 milioane lei, respund soluţiilor şi metode­
tiv 60 milioane lei pe an O ruluî general ai partidului, to­ lele destinate prestaţiilor sâ nist Român. ale ju d e ţu lu i au adus-o în de existentă a partidului, vom lor actuale dc construcţie,
valoare destul de însemnată varăşul Nieolne Ceauşcscu, cin cin a lu l trecut la în fă p tu i­ realiza 75 la sută din anga­ din care 4 milioane Iei se vor prevâzînd consumuri exage­
a cărei reducere e imperios centrala şi-a îndreptat aten­ fie asigurate prin balanţă. Ing CORNELIU FULGA, rea sa rcin ilo r economice, ]a jamentele ce ni le-am asu­ realiza în cinstea glorioasei rate de material lemnos
necesară şl pe deplin posi­ ţia spre prospectarea şi ex­ Preconizăm, de asemenea, în­ director general al C o m bin a­ experienţa cîştigatâ de aces­ mat. Chiar şi acest fapt ara­ aniversări a semicentenaru­ Conştienţi de sarcinile cc
fiinţarea pe lingă I G.CL.-uri
lui partidului, sâ producem
bilă. ploatarea minereurilor sărace, tu lu i de exploatare şi in du s­ tea în m obilizarea colective­ tă că mai avem încă destule revin colectivului nostru de
Directorul general al Cen­ spre punerea în valoare a noi a unor activităţi de prestări tria liz a re a le m nu lui Deva, lo r de m ineri, siderurgişti, rezerve nev-alorificate. Efor­ în plus I 500 tone fontă şi
tralei industriale Hunedoara zone mineralizate Toate a- de servicii carc. bine organi­ s-a referit Ja rezultatele do- constructori, rncrgetîctenî, fo­ turile noastre v0r fi puternic 300 tone utilaje de turnare, lucrători, ne vom mobiliza
a arătat apoi că In faţa side- ceslca vizează perfecţionarea zate, să satisfacă cerinţele bîn dite de către colectivele restieri ele., în această direc­ sprijinite financiar. In acest să obţinem o depăşire a be­ toate resursele în scopul fi­
rurgiştilor stau sarcini deo­ metodelor de exploatare, a justificate ale oamenilor de m un citori, ingineri, te h n i­ ţie cincinal vom dezvolta şi mo­ neficiului planificat de nalizării exemplare a sarci­
sebit de importante atit în proceselor tehnologice. pro­ muncii". cieni din u n ită ţile forestiere In continuare vorbilorul a derniza^ considerabil fabrica, 1 500 000 Iei, iar productivi­ nilor de plan pe acest an.
ceea ce priveşte creşterea bleme în care sînt angrenaţi Tovarăşul Víchente Râlan în cin cin a lu l 1966-1970, sub­ spus : Tn adunările generale astfel îneît pînă în 1975 să tatea muncii sâ crească cu Ing DEZIRERIU OLAI/,
producţiei, dar mai ales îm­ lucrătorii din compartimentul s-a oprit apoi asupra nece­ lin iin d caracterul stim u la to r a!c salariaţilor care s-au în­ sporim volumul producţiei de 1 500 lei pe salariat. directorul Direcţiei teritoriale
bunătăţirea calităţii. Vor fi de cercetare. sităţii realizării unor obiec­ al m ă su rilo r luate dc pa rtid cheiat recent au fost ridica- peste două ori, elimjnînd CLEMENT NEGRUŢ. prim- pentru controlul calităţii pro­
puse în .funcţiune noi capaci­ Toate aceste probleme — a tive social-culturale pc plan cu p riv ire la conducerea eco­ ir cilcva probleme de mate prin aceasta o mare parte din sccrctar al Comitetului mu­ duselor. Infâţişind o serie
tăţi, se vor efectua reparaţii spus vorbitorul — nu vor local, arătînd că anual se nomiei. Actuala form ă de o r ­ însemnătate pentru îndepli­ importul de fire artificiale. nicipal Petroşani al P.C.R., de date care reflectă o îm­
la \ oele agregate siderurgice putea fi rezolvate dacă nu cheltuiesc 30 milioane lei din ganizare şi de funcţionare a nirea exemplară a sarcinilor OHEORGHE VASIU, prim- preşedintele comitetului exe­ bunătăţire substanţială a ca­
din cadrul combinatului. rezerva bugetară, sumă care com b in a te lo r de exploatare şi angajamentelor Am în ve­ secretar al Comitetului mu­ cutiv al consiliului popular lităţii produselor destinate
„Planul de producţie pentru vom da o deosebită atenţie ar putea ii destinată acestor şi in du strializare a le m n u ­ dere în special aproviziona­ nicipal Hunedoara al P.C.R.. municipal, a apreciat că bi­ exportului, vorbitorul a re­
1971 l-am pregătit mai bine ridicării permanente a califi­ scopuri dacă s-ar lărgi com­ lui şi-a dovedit eficacitatea, rea tcbnico-materială şi dis­ preşedintele comitetului exe­ lanţul rodnic prezentat în marcat contribuţia şi preocu­
cării profesionale vi
tuturor
ca în alţi ani. Avem asigura­ salariaţilor. Aceasta pentru petenţa Consiliului popular ca constituind cadru prieln ic ciplina in muncă Aici avem cutiv al consiliului popular faţa participanţilor la consfă­ parea organizaţiilor de partid
tă materia primă, au fost pre­ că în mină unele meserii îşi judeţean în aprobarea lor şi dc sporire a eficienţei econo­ încă largi posibilităţi nevalo­ municipal, a arătat că înde­ tuire reflectă nemijlocit pre­ şi a conducerilor de la C.S.H.,
gătite noi tehnologii, repara­ a fondului de saJarii pentru mice. Aceasta cere însă în rificate După părerea mea plinirea exemplară de către ocuparea susţinută a organi­ „Chimica" şi „Vidra" Orăştîe,
ţiile necesare, s-au asigurat schimbă profilul, se nasc me­ aceste lucrări. Vizind îmbu­ continuare perfecţionarea m e­ indisciplina, folosirea timpu­ toate colectivele de muncă zaţiei judeţene de partid pentru a realiza produse la
piesele de schimb. serii noi. pentru că tehnica todelor de lucru ale con siliu­ pentru transpunerea în viaţă
însăsi ne împinge înainte şi nătăţirea activităţii, primul lui de adm inistraţie. lui de lucru nu trebuie abor­ dm Hunedoara a sarcinilor nivelul cerinţelor pieţei ex­
Rezultatele măsurilor apli­ pentru a o putea stâpîni este vicepreşedinte al Comitetului Vorbitorul s-a referit apoi date doar din punclu! de ve­ aferente cincinalului trecut a politicii partidului nostru. terne.
cate au şi început să se vadă. nevoie de cunoştinţe temei­ executiv al Consiliului popu­ în spirit autocritic la unele dere al absenţelor motivate, constituie rodul activităţii Un aport însemnat la reali­ Au existat însă şi cazuri dc
In primele două Juni staţio­ nice". lar judeţean a propus lua­ neajunsuri ce se fac simţite nemolivate, învoiri. îmbolnă­ susţinute, al eforturilor spo­ zările economiei judeţului refuzuri ale unor produse a că­
nările au scăzut între 20 şi rea unor măsuri în vederea încă in activitatea unităţilor, viri, ci şi din cel al modului rite depuse de oamenii mun­ l-au adus şi minerii Văii Ji­ ror valoare în 1970 se ridic,\
liO la sută. s-au asimilat pro- Arătînd că în preocupările la uncie rămîneri în urmă în care este folosit timpul e­ cii. sul) conducerea organe­ ului. cei aproape 18 000 de la 200 milioane Ici. refuzu­
fiIe noi. S-a depăşit planul centralei un Ioc deosebit ÎI reducerii volumului marc de In consiliul de administraţie fectiv. unde întîlnim între­ lor şi organizaţiilor de partid. comunişti ai organizaţiei mu­ rile localizîndu-se îndeosebi
de producţie şi. prin munca ocupă creşterea valorii mine­ instrucţiuni care nu aduc îm­ — a spus vorbitorul — am ruperi din diverse cauze. Pe |)en!in materializarea politicii nicipale de partid, care au la I P.13. Rîroen, I b. Hune­
desfăşurată sul) conducerea reurilor extrase. tovarăşul bunătăţiri în metodologia de căutat soluţii şi într-o bună unele şantiere Hc construcţii, înţelepte a partidului nostru. constituit un adevărat cata­ doara şi I L Orăşlie. De ase­
organizaţiilor de partid, con­ Lâpuşcă a relevat faptul că lucru a consiliilor populare; măsură din reuşit să rezol­ de pildă, formaţii întregi îşi Consider însă că există su­ lizator in mobilizarea rezer­ menea, la Î L. Petroşani s-au
sumul de cocs a scăzut sul) se depun eforturi pentru ex­ asigurarea unei aprovizionări văm unele probleme. încă întrerup nu o dală activita­ velor de creştere a produc­ fabricat produse neomologale,
normă". Pe lingă măsurile tragerea unor noi substanţe corespunzătoare cu materiale mai trebuie să insistăm pen­ tea din cauza lipsei de mate­ ficiente rezerve de a ridica ţiei în toate sectoarele dc iar Combinatul dc industri­
pe o treaptă calitativ supe­
luate, vorbitorul a subliniat utile din minereuri, că s-au a unităţilor productive a păr­ tru asigurarea stocurilor de riale. In nlte întreprinderi a­ activitate. alizare a lemnului Deva nu
necesitatea acordării unui făcut propuneri pentru valori­ tinind Consiliului popular ju- lemn la începutul anului fo­ v ein He-a face cu întreruperi rioară realizările noastre în In faţa noastră stau sarcini a asigurat condiţii corespun­
sprijin mai eficient din par­ ficarea superioară a unor e- dcţiean. fie prin preluarea restier, efectivelor complete din cauza slabei calităţi a în­ cincinalul actual — remarca sporite în perioada «acestui zătoare de depozitare a man­
tea Ministerului Industriei sanltoane care prezintă in­ integrală a acestor sarcini de de oameni, ridicarea califică­ treţinerii şi reparării agrega­ în euvîntu) său vorbitorul. In cincinal. Înfăptuirea lor cu
Metalurgice pentru crearea la teres ecologic şi muzeistic. către Întreprinderea teritoria­ rii muncitorilor, utilizarea telor şi instalaţiilor. acest context m-aş referi la succes reclamă insistent cre­ galului dv horşâ. înregislrînd
trei cazuri de refuzuri la pro­
Hunedoara a unui centru de Vorbitorul a arătat că este lă de aprovizionare, fie prin capacităţilor de producţie. A ­ O rgan iza ţiile noastre s in d i­ o problemă deosebit de acu­ area de condiţii optime ca
cercetare şi proiectare, pre­ necesar să se coreleze pictu­ înfiinţarea de bază proprie. nul acesta l-am început însă cale puteau şi pot in terveni tă care stă în faţa organiza­ fiecare salariat la locul său duse cu umiditate peste nor­
cum şi înfiinţarea unui şan­ rile între sectorul minier şi Di\ ing PETRU ROMAN, mai bine, ceea re constituie mai eficient în aceste dire c­ ţiilor de partid si a colective­ de muncă sâ se simtă răspun­ mele admise
tier de construcţii în regie metalurgic, ceea ce duce la director general al Centralei o premisă a îndeplinirii inte­ ţii De asemenea, ele au da­ lor de muncă Este vorba de zător şi sâ participe cu în­ Cauza respingerii unor
proprie care. pentru început, o evaluare superioară a pro­ cărbunelui Petroşani, a rele­ grale a sarcinilor de plan şi toria să se ocupe mai insis­ gospodărirea judicioasă n me­ produse se d«iloreşle în ma­
să fie folosit la efectuarea dusului. ar stimula colective­ vat in cuvîntul său rezulta­ pe sortimente. tent şi mai bine, antrenînd talului Sncepînd de la mine­ treaga sa capacitate la fina­ re parte şi faptului că la con­
lucrărilor cu caracter social. le de mineri. tele obţinute de colectivele un la ic corp de specialişti. Hc rit şi pînă la produsul finit lizarea obiectivelor cc le n- trolul tehnic de calitate din
Tovarăşul Costnchc Trotuş In adunările generale care de mineri din r,unuia extinc­ I na Hm preocupările noas­ problem ele organizării m u n ­ — laminatele. vcm dc realizat. întreprinderi lucrează perso­
a insistat apoi asupra necesi­ au avut loc în toate unităţile ţiei de cărbuni in anii cinci­ tre principale în noul c in c i­ cii. Au dreptate in m ulte p r i­ AvinH în vedere perspecti­ Pentru reducerea importu­ nal cu calificare necorespun-
tăţii ridicării calificării pro­ — expresie a largului de­ nalului. mălinei că succesele, nal este valorificarea cit mai vin ţe tovarăşii care au c r i­ va. va trebui sâ ne îndreptăm rilor va trebui să ne con­ zâtoare. De asemenea, în ca­
fesionale a tuturor salariaţi­ mocratism al social fiţii noas­ sporirea producţiei s-au reali­ com plexă şi superioară a m a ­ tic a l aici caracterul imeori serios atenţia spre valorifica­ centrăm mai mult atenţia a­ drul direcţiei noastre ne-am
lor. cerinţă a modernizării tre — s-au dezbătut cu simţ de zat pe seama creşterii pro­ sei lemnoase, creşterea pon­ form al al eonii actelor colec­ rea superioară în sectorul de supra antoulilârii. punînd ac­ propus să iniţiem cursuri de
continue a producţiei, a sar­ răspundere sarcinile ce ne ductivităţii muncii, a deschi­ derii le m nu lui de valoare r i ­ tive In unele din acestea exploatare a pil ieri lor şi a centul pe specializarea ateli­ calificare si reciclare a
dicată în ansam blul a ctiv ită ­
cinilor calitative noi cc stau revin si s-a ai)rccint că sînt derii de noi mine, punerii În ţii. In legătură cu aceasta stab ilim sarcini de serviciu minereurilor aşn-zise sărace, erelor dc pe lingă exploatări­ personalului
în faţa sidcrurgiştilor. create tonte condiţiile pentru funcţiune a noi obiective ca­ v o rb ilo ru l a propus ca fa ­ rare nu au un c o n ţin u t su­ cu un conţinut mai redus de le miniere, în pix)ducerea uti­ Pentro evitarea refuzurilor
„Va trebui să nc reconsi­ realizarea sarcinilor de plan. ficient Hc m obilizator, iar Ia metal. lajelor, subansnmblelor şi la export vom insista în con­
derăm aproape total organi­ Primele două luni de activi­ re asigură materialele nece­ brica de cherestea de la H a­ s fîrş ilu l perioadelor de ana­ In strînsâ legătură cu gos­ pieselor de care au nevoie. tinuare — a relatat vorbito­
in
ţeg, proiectată să in tre
zarea In nive) de centrală, să tate dm arest an confirmă sare bunei desfăşurări a liză încheiem totul cu o c r i­ podărirea metalului se a­ Refeiindu-se la asigurarea rul — asupra prevenirii fa­
organizăm temeinic recicla­ prin rezultate certe holâiîica muncii în subteran. „Dar fun cţiune la sfîrşilul cin cina­ tică. flă intensificarea preocupării c.idrelor necesare unităţilor bricării produselor de calita­
rea cadrelor pentru a ne pu­ minerilor de a întîmnmn ziua nu toate exploatările au re­ lu lu i actual, să fie construită Sînt mulie probleme şi din pentru instruirea şi ridicarea miniere, vorbitorul a subli­ te necorespunzâtoare şi în­
tea îndeplini sarcinile ce re­ de 8 Mai — marea sărbătoa­ alizat planul extracţiei bru­ cu 2 ani mai devreme. în lru - cauza slabei calificări a unor gradului de calificare a mun­ niat faptul că sc impune mai tăririi autocontrolului în ca­
vin fiecăruia dintre noi" Vor­ re a partidului nostru — cu te. un număr însemnat de cît com binatul cheltuieşte n- muncitori. Sindicatele noastre citorilor Aplicarea măsurilor mullă grijă faţă de stabiliza­ drul întreprinderilor producă­
nual circa 7 m ilioane de Ici
bitorul a asigurat consfătui­ succese deosebite în muncă. sectoare au rămas sub cu transportul m a te ria lu lu i se ocupă de ridicarea ca­ stabilite de conducerea par­ rea muncitorilor, de ridica­ toare. Important este ca şi în
rea că siderurgiştii nu-şi vor V IC 1 IL N TL li A L A N . p rim - plan şi un însemnat pro­ lemnos în alte judeţe. Num ai lificării. dai intr-un mod tidului privind perfecţiona­ rea calificării acestora. A­ contractele încheiate de uni­
precupeţi eforturile pentru viccprcşedinte al C o m ite tu ­ cent din muncitorii care lu­ pe această bază, întreacă in ­ defectuos ; se ocupă mai rea pregătirii profesionale a ceasta este o condiţie esen­ tăţile producătoare să se
a-şi îndeplini cu cinste sarci­ lui executiv al C o n siliu lu i vestiţie pentru construirea fa­ ales de aspectele organizato­ salariaţilor va avea efecte fa­ ţială pentru ca la sfirşitul stipuleze cu exactitate condi­
nile şi angajamentele pe ca­ po pu lar judeţean : „C in c in a ­ crează în acord nu şi-au în­ b ricii s-ar am ortiza în 7.fi rice ale problemei. Tre­ vorabile asupra îmbunătăţiri! cincinalului actual producţia ţiile de calitate pe care tre­
re şi le-au asumat în întîm- lul pe care l-am încheiat a deplinit normele. Au fost de­ ani. buie să vedem mal îndea­ activităţii economice a între­ industrială a Văii Jiului sâ
pinnrea aniversării semicen­ însemnat şi pentru unităţile ficienţe şi în ceea ce priveş­ proape conţinutul în văţămin- prinderilor Deşi în ultimii ajungă la aproape 3 miliarde buie sâ le întrunească mărfu­
tenarului glorios al partidu­ con siliului popular în d e p lin i­ Dezbălînd sarcinile dc plan tulul. Expunerile tovarăşului de Iei. rile destinate exportului.
lui nostru. rea sarcinilor economice, re­ te respectarea normelor de pe 1971. precum şi rezervele Nicolae Ceauşcscu In rocen- ani aproape 3 000 de salari­ O expresie concretă a gri­ In mod deosebit cerem sâ
aţi din unităţile economice
PETRE CONSTANTIN, mi­ alizarea unor lucrări de in ­ tehnică a securităţii muncii, de care dispunem, colective­ la plenară a C C. aj P.C.R , jii partidului şi statului nos­ se acţioneze cu hotârîre şi
ner şef Hc brigadă la IvM. ve stiţii in valoare dc 1.5 m i­ mai cu seamă a operaţiilor le noastre şi-an sporit anga­ ca şi la adunarea generală a ale municipiului şi-au com­ tru fată dc îmbunătăţirea eficacitate în privinţa dotării
pletat studiile, peste 65 la su­
Lupeni In anii trecuţi minu liarde lei In toată această dc susţinere şi transport. jam entele in iţia le cu încă 2 reprezentanţilor salariaţilor tă din numărul lucrătorilor condiţiilor de viaţă ale mine­ ajustajelor Ia C.S. Hunedoa­
noastră a primit un ajutor perioadă, am s im ţit p e n n a ­ m ilioane lei la producţia de la uzinele „23 August“ au rilor o reprezintă investiţiile ra, punerii la punct a uscâ-
deosebit din partea conduce­ nt1 ni a ju to ru l conducerii 'I’oatc aceste probleme — a m arfă şi cu 100 099 lei valută clari ficat pe deplin locul si sînt calificaţi la locul de masive ee s-au făcut in pe­ toarelor de cherestea în uni­
muncă. O asemenea situaţie
rii centralei, a orcanelor lo­ p a rtid u lu i şi statului, efectul arătat vorbitorul — preocu­ la sarcinile de export, m ani- rolul sindicatelor în viata rioada 1966— 1970 pentru con- tăţile de industrie locală şi a­
cale de partid şi de slut. a to­ m ă su rilo r luate pentru dez­ pă îndeaproape conducerea festindu-şi hotărî rea Hc a Ic noastră economică si socială. nu sc poale considera ca so­ siruel'o celor 6 800 aparta­ sigurării depozitelor de man­
varăşului Nicolnc Ceuuşescu voltarea dem ocraţiei noastre centralei, fiecare unitate în înd eplini în mod exem plar Trebuie să nc însuşim punc­ I ¡sfărâmare, trebuind sâ ac­ mente Toloda'â, ridicarea gal necesare la Combinatul
personal în cadrul vizitei pe socialiste. Aceste măsuri şi ŞTEFAN TRII’ŞA. maistru tul nou Hc vedere asupra ţionăm mai energic pe linia nivelului de trai este puter­ de industrializare a lemnu­
care a întreprins-o şi la noi. in d ic a ţii ale conducerii de paite oţelar la C.S Hunedoara, muncii sindicale si să acţio­ ridicării cunoştinţelor ptxife- nic ilustrată dc creşterea cu lui Deva.
sionnlc ale tuturor lucrători­
Astfel se va reuşi ca pro­
vorbind despre an;ajámeme­
năm în consecinţă.
la Lupeni. Minerii noştri p a rtid p riv in d lărgirea a tr i­ In atenţia noastră stă şi re­ le pe care colectivele dc side- Tovarăşul CORNEL COVA- lor. Ar fi ulii în acest sens 36 la sută a câştigului sala* dusele prezentate la export
s-au străduit să aplice în b u ţiilo r şi competenţei con­ ducerea fiuctuaţiei persona­ i’iirgisti de la marile agregate 1 IOV. secretarul comitetului ca In Institutul de subingî- rialilor. sâ satisfacă exigenţele pieţei
s iliilo r populare ne obligă la lului. Numai in 1970 au fost Râspunzînd prin fapte a*
practică indicaţiile preţioase hunedorene şi le-au luat in de partid al I.C.o. Hune­ neri din Hunedoara să fie exlerne. sâ se încadreze in
ale secretarului general al creşterea răspunderii pentru angajaţi 13 000 de oameni, întrecerea socialistă, a arătat doara, a spus între altele : cuprinse şi pregătite şi alte cestei griji, colectivele mine­ normele de calitate stabilite.