Page 45 - Drumul_socialismului_1971_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V A !

| m Dezbateri de politică |

î externă în Senatul ilalian f

I mInterviul primului minis- |

| tru al Indiei |

| mIncidentele de la San |

Juan
I |

| m Curier, Atlas |

ANUL XXIII. Nr. 5032 DUMINICA 14 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

CUVINTAREA TOVARĂŞULUI Vizita în ţara noastră a delega­

ţiei Guvernului Revoluţionar

Provizoriu al Republicii
NICOLAE CEAUŞESCU Vietnamului de Sud

Delegaţia Guvernului Re­ denţâ nnţion«!lâ. împotriva
voluţionar Provizoriu al Re­ cotropitorilor imperialişti.
la plenara Consiliului oamenilor muncii care se află în ţara noastră, peţii au luat cunoştinţă de
In cadrul întrevederii, oas­
publicii Vietnamului de Sud,
re,! li zări le oamenilor muncii
ro­
la invitaţia guvernului
mân, a vizitat sîmbătă oraşul din judeţul Braşov, de per­
Braşov. In drum spre acest spectivele dezvoltării multila­
de naţionalitate maghiară membrii delegaţiei au străbă­ prevederile actualului cinci­
terale
deschid
pe
important centru
care le
industrial,
tut zona petroliferă a Ploieş-
nal.
In numele delegaţiei, Ngu­
ţiu lu i şi au admirat frumosul
peisaj al Văii Prahovei. yen Duc Van. ambasado­
Sosiţi la Braşov, membrii rul Republicii Vietnamu­
Stimaţi tovarăşi, la conducerea activităţii eeo- lui fabrici din Industria ce). De altfel este an adevăr delegaţiei Guvernului Revo­ lui de Sud. a mulţumit
l’i^xtclt clvlarsak, nomico-sociale constituie una uşoară la Miercurea Ciuc şi cunoscut de mult că numai luţionar Provizoriu al Repu­ pentru primirea priete­
din laturile esenţiale «ale po­ Odorheiul Secuiesc, trei linii industrializarea — şi, in con­ blicii Vietnamului dc Sud au nească, pentru mesajul trans­
do ii să încep piin a a- liticii partidului nostru, o ex­ noi de flotaţie la Combina­ diţiile noastre, industrializa­ fost primiţi dc tovarăşul Con­ mis. pentru sprijinul moral şi
drcsa membrilor Consiliului presie a democraţiei socialis­ tul minier Bălan, precum şi rea socialistă — poate deschi­ stantin Drăgan. membru al material pe care populaţia ju­
oamenilor muncii de naţio­ te în continuă dezvoltare şi alte capacităţi de producţie de calea, poate asigura în Comitetului Executiv al CC. deţului Braşov, ca şi întregul
nalitate maghiara. tuturor perfecţionare, reprezintă un în cadrul unor întreprinderi mod real accesul oamenilor al P C R . preşedintele Consi­ popor român, îl acordă luptei
pui ticipnnţilor Ia «această a­ factor fund.amental aJ victo­ muncii la cuceririle civiliza­ liului popular judeţean, care. drepte a populaţiei sud-viet-
mai
vechi.
Aceasta
este,
dunare un salul călduros din riei socialismului şi comunis­ pînă la urmă. expresia con­ în numele locuitorilor dc pc nnmezc pentru independentă
partea Comitetului Central mului în Romănîa. (Aplauze ţiei, ale ştiinţei şi culturii, aceste meleaguri, a transmis naţională, democraţie şi pro­
al partidului noslru. (A- puternice) cretă a preocupării partidului industria cere oameni cu cu­ poporului vietnamez un căl­ gres social.
nostru de a ridica la o viaţă
plnuzc puternice). noştinţe temeinice în stare să duros salul. sentimentul de Membrii delegaţiei Guver­
Plenara lărgită a Consiliu­ Stimaţi tovarăşi, înfloritoare toate judeţele ţă­ stâpîneascâ tehnica nouă. la­ solidaritate cu lupta eroic«! nului Revoluţionar Provizoriu
lui oamenilor muncii de Plenara dumneavoastră are rii, de a face ca egalitatea tă de ce punem un atît de pentru libertate şi indepen- al Republicii Vietnamului de
naţionalitate maghiară din loc |a puţin timp după în­ în drepturi între cei ce mun­ mare accent pe industrializa­ Sud au făcut apoi o vizită la
România a făcut bilanţul ac­ cheierea eu succes a cincina­ cesc din patria noastră, fără re, pe dezvoltarea economioo- uzina de tractoare, vinde au
tivităţii sale şi al contribuţiei lului 1966-1970 şi la începu­ deosebite de naţionalitate, să soclală — oa bază a asigură­ fost întţmpinaţi de Constan­
oamenilor muncii de naţio­ tul muncii pentru înfăptuirea devină o realitate în prl-mul rii adevăratei egalităţi în tin Petcu, directorul adjunct
nalitate maghiară la realiza­ noului plan cincinal 1971­ rînd pe târîmul existenţei drepturi între toţi oamenii al uzinei, de membrii comi­
rea cu succes a planului cin­ 1975. Cunoaşteţi realizările materiale. muncii, fără deosebire de na­ Plenara Consiliului judeţean al oamenilor tetului de direcţie, precum şi
cinal 1966-1970. obţinute în cincinalul trecut In acelaşi timp, trebuie să ţionalitate. (Aplauze puterni­ de numeroşi muncitori In
După cum a reieşit din im­ din comunicatul publicat nu menţionez că şi in alte zone ce). înlîmpinarea oaspeţilor au
portul prezentat şi din discu­ de mult şi din prezentarea pe ale ţării s-au depus eforturi O dată ou dezvoltarea for­ venit, de asemenea, un grup
ţiile care au avui loc în ple­ larg în presa noastră a aces­ şi s-au obţinut rezultate în­ ţelor de producţie s-au obţi­ muncii de naţionalitate germană de tineri vietnamezi care fac
nară, în aceşti ani au fosl tor rezultate — alît pe an­ semnate pe lini-a industriali­ nut succese de seamă in do- practică în marea întreprin­
obţinute succese dc seamă în samblul ţârii, cit şi pe fieca­ zării socialiste. Noi promo­ menîol Invâţâmîntului, ştiin­ dere braşoveanâ.
toate domeniile de activitate ; re judeţ — şi de aceea nu mă văm consecvent această linie, ţei şi culturii, în ridicarea
n dată cu ridicarea genera­ voi referi la ele. Trebuie lo­ fiind convinşi că progresul e­ conştiinţei socialiste a între­ Ieri, la Deva. s-au desfă­ — inginer şef la Uzina dc pre­ români, maghiari şi de alte După ce le-a fost prezentat
lă a nivelului dc trai al în­ tuşi să menţionez că cincina­ gului popor. In legătură cu şurat lucrările plenarei Con­ parare Barza, Ghünter Glalz. naţionalităţi, la transpunerea acest puternic pilon al indus­
tregului popor s-au găsit so­ lul pe care l-am încheiat re­ conomic şi social al tuturor siliului judeţean al oamenilor muncitor la U.V. Călan. Diet­ în viaţă a politicii partidului, triei noastre constructoare de
luţii corespunzătoare la nu­ cent a ridicat ţara noastră pe judeţelor patriei este condi­ toate acestea s-au prezentat muncii de naţionalitate ger­ hilde Kennst — învăţătoare la înălţarea edificiului comun maşini, oaspeţii au vizitat cî-
meroase probleme legale de o treaptă superioară de dez­ ţia primordială a făuririi so­ aici multe date şi nu doresc mană. Au participat secretari în satul Romot. Wilhelm Klci- al României socialiste multi­ teva din secţiile de produc­
«activitatea şi condiţiile de voltare eeonomico-socială. a cietăţii socialiste multilateral să mai revin asupra lor. Ţin ai comitetelor municipale, o­ bcl, director la IC.RM, Pe­ lateral dezvolt.itc ţie.
viaţă ale oamenilor muncii de marcat o perioadă importan­ dezvoltate, a asigurării tre­ însă să menţionez — aşa cum răşeneşti şi comunale de par­ troşani. şi Ghünter Schmidt, Intr-o atmosferă de puternic înainte de a-şî lua rămas
naţionalitate maghiară şi de tă în edificarea socialistă a cerii la edificarea comunis­ de altfel s-a făcut şi în ra­ tid, reprezentanţi ai Consiliu1 profesor la Şcoala generala entuziasm, participanţii la lu­ bun de Ia constructorii de
alte naţionalităţi. României. mului. lată de ce noi privim portul prezentat, precum şi lui judeţean al Frontului U­ din Orâştie. crările plenarei au adresat o tractoare, oaspeţii au urat co­
Pe asemenea, in plenară «au Pretutindeni se văd roadele problema industrializării so­ în cuvîntul unor tovarăşi — nităţii Socialiste, ai organelor Exprimind deplina adeziu­ telegramă conducerii partidu­ lectivului fabricii succese si
iusl semnalate o serie dc de­ politicii mnrxisl-leniniste a cialiste nu numai sub aspec­ că în cincinalul trecut s-au de stat, ai organizaţiilor de ma­ ne şi recunoştinţă a popu­ lui şi statului, personal tovară­ mal mari în viitor.
ficienţe şi greutăţi care s-au partidului dc amplasare lei i- tul creării unor uzine într-o obţinut rezultate bune şi în să şi obşteşti, muncitori, ţă­ laţiei germane faţă de juste­ şului NICOLAE CEAUŞESCU. La amiază, la hotelul Sport,
manifestat şi se mai manifes­ lorialâ raţională a industriei, zonă sau alta a ţârii, ci ca ce priveşte lărgirea accesului rani şi intelectuali de naţio­ ţea politicii naţionale mar- în care îc spune printre altele: din Poiana Braşov, tovarăşul
tă încă în diferite sectoare, de dezvoltare susţinută a o- o trăsătură fundamentală a oamenilor muncii de naţiona­ nalitate germană. xist-leniniste a partidului „Desfăşurindu-şi lucrările in Constantin Drăgnn, membru
unele neajunsuri privind re­ gricullurii, de edificare a jxdIiticii de construcţie socia­ litate maghiară şi de alte na­ La lucrările plenarei au nostru, vorbitorii au venit cu preajma aniversării semicen­ al Comitetului Executiv al
zolvarea unor cerinţe specifi­ construcţiilor soc ia)-cult ura le listă şi comunistă ; partidul ţionalităţi la cuceririle învă- luat parte tovarăşii loachîm propuneri menite să contri­ tenarului partidului, plenara C.C. al P.C.R., preşedintele
ce n!c naţionalităţii maghia­ pe întreg cuprinsul ţării. S-au nostru va aplica şi în viitor ţâmîntului, ştiinţei, culturii. Moga, prim-secretar al Co­ buie la îmbunătăţirea activi­ Consiliului judeţean Hunedoa­ Comitetului executiv al Con­
re. .S-au adus o seric de cri­ prezentat şi aici dale elocven­ în mod neabătut această o- Constituie o realitate ce nu mitetului judeţean Hunedoa­ tăţii consiliului, angajîn- ra al oamenilor muncii dc na­ siliului popular judeţean, a
tici la adresa unor ministere te în «acest sens Este sem­ rientnie marxist-leninistâ! (V ii poate fi ignorată faptul că ra al P.C.R., preşedintele du-se să muncească cu abne­ ţionalitate germană se face oferit un dejun în onoarea
si organe centrale. s-au for­ nificativ că în cincinalul 1966­ aplauz.e). Desigur. în condiţi­ în Jnvăţâmintul preşcolar şi Consiliului judeţean ai Fron­ gaţie şi dciruire pentru trans­ mesagera sentimentelor nobile delegaţiei Guvernului Revolu­
mulat numeroase propuneri 1970 toate judeţele au cunos­ ile în care în unele judeţe genera! obligatoriu avem as­ tului Unităţii Socialiste. Da­ punerea în viaţă a hotărîrilor care animă pe loti comuniştii ţionar Provizoriu al Republi­
perlm lichidarea lipsurilor cut o dezvoltare puternică — locuiesc, alături de romăni, vid Lazăr, secretar al Comi­ Congresului al X-lea al P.C R. şi oamenii muncii dc pe aceste cii Vietnamului de Sud.
si soluţionarea problemelor, ntît cele dm Tmnsilv.onia, cît oameni ai muncii de alte na­ tăzi în tara noastră peste tetului judeţean de partid. Oamenii muncii de naţionali­ meleaguri şî transmite condu­ In timpul dejunului, desfă­
pentru îmbunătăţirea «activi­ şi cele din Moldova, dîn Ol­ ţionalităţi — maghiari, ger­ 2 290 de unităţi în limba ma­ Sabin Roticiu, vicepreşedinte tate germană — au subliniat cerii partidului, dumneavoas­ şurat într-o atmosferă caldă,
tăţi' Consiliului oamenilor tenia şi Munteni,a, practic din mani şi alţii — aceasta îm­ ghiară — din care 1 230 şcoli al Comitetului executiv n 1 vorbitorii — vor întîmpina cu tră personal, iubite tovarăşe prietenească, s-a toastat pen­
mimeii de naţionalitate ma­ întreaga tară. Judele cum bracă şi un caracter care ţine şi grădiniţe numai cu limba Consiliului popular judeţean. realizări deosebite în do­ NICOLAE CEAUŞESCU. ex­ tru prietenia frăţească dintre
ghiară. Desigur, multe pro­ sînt Covasna. Harghita. Sălaj, de aplicarea consecventă a rle predare maghiară şi peste Tovarăşul Nicolae Pilly, meniul economic, cultural şi presia dragostei şî devotamen­ cele două popoare. pentru
puneri îşi voi găsi rezolva­ Satu Mare. care erau râmase ) 060 de secţii maghiare în preşedintele Consiliului jude­ cdilitar-qospodâresc. gloriosul tul nemărginit, n ataşamen­ dezvoltarea în continuare a
rea in cadru! măsurilor ge­ mai în urmă. .au cunoscut în politicii naţionale, de asigu­ cadrul altor unităţi şcolare. ţean al oamenilor muncii dc semicentenar a] partidului tului profund faţă de politica relaţiilor de colaborare între
nerale dc perfecţionare a vie­ cincinalul trecut progrese în­ rarea deplinei egalităţi în Există, de asemenea, nume­ naţionalitate germană, a pre­ nostru. marxist-leninistă a partidului, Repuhlîca Socialistă România
ţii economice si sucial-poli- semnate ee au schimbat mult drepturi între toţi cetăţenii roase licee şi secţii care asi­ zentat o informare despre ac­ Plenara a cooptat în Con­ liotărireo nestrămutată dc a-şi şi Republica Vietnamului de
tiec din ţara noastră. viaţa oamenilor, condiţiile dc patriei. Trebuie să ne fie clar gură cuprinderea absolvenţi­ tivitatea desfăşurată de con­ siliul judeţean al oamenilor închina întreaga capacitate Sud.
Apreciez ră lucrările ple­ muncă şi de trai a sule de că dacă nu am industrializa lor claselor a VIJl-a de na­ siliu pentru mobilizarea oa­ muncii de naţionalitate ger­ îndeplinirii obiectivelor trasate In cursul serii, delegaţia
narei au fost deosebit de rod­ mii de'cetăţeni. In ce priveş­ în mod armonios întreaga ţa­ ţionalitate maghiară în pro­ menilor muncii germani, mană pc tovarăşii : Ghünter de Congresul al X-lca al Par­ Guvernului Revoluţionar Pro­
nice. ca c!c vor exercita o te secuii, de exemplu, s-ar ră. dacă am menţine vechea porţie de peste 24 la sută. alături de oamenii muncii Clatz, Mihai Sneidcr. Karol tidului Comunist Român, pen­ vizoriu ai Republicii Vietna­
puternică influenţă asupra putea spune că dorinţa lor de stare de înapoiere a unor zo­ faţă de peste 19 la sută cît români, maghiari şi de alte Graf, Ghünter Schmidt şi F- tru înflorirea continuă şi mul­ mului de Sud s-a Înapoiat în
aeliv ilăţii viitoare a consili­ veacuri de a avea o industrie ne. oricît am vorbi de ega­ reprezintă media pe ţară. naţionalităţi, la îndeplinirea rich Schelker. tilaterală a patriei noastre Capitală.
ilor oamenilor muncii de na- dezvoltată în zonele unde litate în drepturi, de faptul Privit, deci. in contextul ge­ sarcinilor economice din pla­ In încheierea dezbaterilor a socialiste.*' (Agerpres)
ţmnalita'c maghiară, vor con­ trăiesc s-a împlinit sau a în­ e«â în şcoală se învaţă mai neral. accesul oamenilor nul de stat pe anuj 1979. la luat cuvîntul tovarăşul Ioachim
tribui la soluţionarea practi­ ceput să fie împlinită de abia mult sau mai puţin limba muncii de naţionalitate ma­ gospodărirea şi înfrumuseţa­ Moga, care în numele biroului
că a problemelor ridicate — în cincinalul încheiat de cu- maghiară, germană sau ro­ ghiară la aceste forme de rea localităţilor unde trăiesc Comitetului judeţean de partid
creind cele mai bune condiţii rînd. (Aplauze). In 6 locali­ mână — inegalitatea. de fapt. învăţămint depăşeşte media şi muncesc, participarea lor a adresat calde aprecieri ac­
ca oamenii muncii' de n«aţio- tăţi din «această zonă s-au tot ar râmîne ! Nu vreau să activă la conducerea treburi­ tivităţii şi eforturilor depuse
A­
rah'tatc maghiară. împreună construit un număr impor­ se înţeleagă, prin aceasta, că înregistrată pc ţară. grăi­ lor obşteşti Au fost consem­ de oamenii muncii de naţio­ ÍN INTÎMPINAREA
ceasta
constituie
o
cai întregul popor, să-şi spo­ tant de întreprinderi în c.are folosirea limbii materne n-ar toare expresie a posibili­ nate dc asemenea acţiunile cu nalitate germană din judeţ
caracter culiural-educativ des­
rească aportul la înfăptuirea lucrează zeci de mii de mun­ avea importanta sa ; dar tre­ tăţilor largi ce le au oamenii făşurate în rîndul populaţiei în industrie, pe ogoare, în
programului dc dezvoltare a citori. In perioada 1966-1970 buie să ne fie limpede tutu­ muncii de naţionalitate ma­ germane. învâţâmînt şi cultură, în ac­
tivitatea obştească In lumina
patriei noastre socialiste. în judeţul Covasna. pe baza ror că egalitatea adevărată ghiară de a învăţa în limba Pe marginea informării şi cu\1ntării tovarăşului Nicolae SEMICENTENARULUI
Activitatea consiliilor oa­ realizării unui volum dr in­ — socială şi naţională — se proprie în şcolile de cultură a programului de activitate Ccau.şeseu la recenta plenară
menilor muncii dc naţionali­ vestiţii de peste 1,5 miliarde poate realiza numai o dată generalii. In ce priveşte lice­ au luat cuvîntul tovarăşii : a Consiliului oamenilor mun­
tate maghiară şi de alte na­ de lei, au fost construite şi cu dispariţia claselor exploa­ ele de specialitate, procen­ Karol Graf — vicepreşedinte cii de naţionalitate germană
ţionalităţi se înscrie pe linia date în funcţiune trei fabrici tatoare. cu trecerea mijloace­ tul de cuprindere în acest« al cooperativei meşteşugăreşti din Republica Socialistă
generală a partidului nostru importante la Tg. Secuiesc ; lor de producţie în mîinile şcoli a absolvenţilor clasei a „Viaţă nouă“ din Orâştie. România vorbitorul a subli­
de asigurare a cadrului orga­ s-au creat noi capacităţi de clasei muncitoare, ţărănimii, VlII-a este de 6 la sulă, fiind Frnncisc Remmel — redactor niat sarcinile ce revin în
nizatoric corespunzător pen­ producţie la Combinatul tex­ maselor populare, cu dezvol­ aproximativ la acelaşi nivel la revista „Neuer Wec“, Frich continuare consiliului în ve­ tic. montajul literar a cules
tru consultarea tuturor cate­ til de la Sf. Gheorghe. s-a tarea unitară a tuturor zone­ cu media pe ţară. In legătu­ Schelker, medic din Petro­ derea îmbunătăţirii activită­ ,,50 de ani de lu p tă “ entuziaste aplauze, iar rea­
goriilor sociale, a tuturor oa­ asigurat dezvoltarea între­ lor ţârii, cu crearea bazei şani, Friederich Hut'ter — ţii de educare patriotică ri lizatorii lui s-au bucurat dc
menilor muncii, fără deosebi­ prinderii miniere Câpeni. In materiale necesare ridicării ră cu şcolile profesionale — inginer la l.C.S. Hunedoara, internaţionalistâ a oamenilor La Clubul „Constructorul" o caldă apreciere. Progra­
re dc naţionalitate, asupra judeţul Harghita, prin reali­ nivelului de trai, material şi Alfred Krolacsek — tehnician muncii de naţionalitate ger­ din Hunedoara s-o desfă­ mul dc la Silvaşu de Jos
principalelor probleme ale zarea unui volum de investi­ cultural al tuturor oamenilor la Uzina „Victoria'* Călan, Al- mană din Judeţul nostru, a- şurat fa2a ]>e municipiu a a cuprins şi o suită de
politicii interne şi externe a ţii de aproape 2,5 miliarde muncii, fără deosebire de na­ (Contihiioie io pqgr:d tjâ) frpd Bone, muncitor tipograf Iragerii lor şi mai active, a- concursului „Sil de ani dc scurte scenete. prezentate
României socialiste. Partici­ Jei, au fost date în ex­ ţionalitate. (Aplauze puterni- din Petroşani, Kheill Ottmar lâturi de oamenii muncii luptă şî înfăptuiri sul) eon­ de artiştii amatori din cla­
parea nemijlocită a maselor ploatare în anii cincinalu- ii u cerea P.C.R.". organizat sa a Vril-a Reuşita între­
de Comitetul judeţean al
U.T.C. La confruntare au gului spectacol a purtat
participat reprezentanţii u- amprenta muncii serioase de
lor de in . Ijorare în legătură tecişlilor din toate şcolile rare au dat dovadă la pre­
In «ansamblul măsurilor a - cu calitatea reparaţiilor la o gătirea lui profesorii Emil
doplale de conducerea par­ serie dc utilaje este sporită generale, clasaţi pe primele Seorobcte şi Constantin Con-
tidului cu privire la îmbună­ funcţionarea ireproşabilă a utilajelor agricole pe dc altă parte şi de lipsa trei locuri în cadrul fazei stantincscu.
tăţirea organizării, planifică­ din reţeaua de aprovizionare pe şcoală. Câştigătorii —
rii şi conducerii agriculturii a unor piese de schimb, fapt Vaier Popovîci, Ildiko Ra-
un loc de seamă îl ocupă re­ ce impune ca şi conducerea lint Merinda Miclutâ — Concursuri,
organizarea activităţii IM.A. întreprinderii de aproviziona­ dc la şcoala generală nr 4, simpozioane
Acestor unităţi li s-a încre­ re nr. 12 Simeria să depună care vor reprezenta muni­
dinţat sarcina să fie nu sim­ eforturi mai substanţiale pen­ cipiul Hunedoara la faza pc
ple prestatoare de servicii, ei cerinţă esenţială în munca mecanizatorilor tru a satisface cerinţele be­ judeţ a concursului, au Căminul cultural din Să-
un factor activ, dinamic în neficiarilor. făcut dovada unei temeinice laşu dc Sus a găzduit o
realizarea mecanizării totale Deoarece pînă la începere«! pregătiri, a unei cunoaşteri amplă manifestare închina­
a muncilor agricole, în exe­ din plin a lucrărilor agricole aprofundate a momentelor tă semicentenarului partidu­
cutarea lor la timp şi de bu­ după cum bine se ştie, de lajelor. Astfel, pînă la data spre remedierea a.şa-ziselor Totodată nu toate reglajele de primăvară a mai rămas de însemnătate vitală din lui Concursul gen „Cine
nă calitate, in dezvoltarea de 20 februarie ac, aproape „mici defecţiuni" eonstat«!te s-au făcut în mod corespun­ o perioadă de timp, există viata partidului nostru ştie. ciştigă" pe tema : „Pa­
susţinută a agriculturii pe ca­ modul în care s-nu reparat în toate unităţile s-au pregă­ la o parte din utilajele care, zător. Asemenea situaţii s-au realmente posibilitatea reme­ Pe locurile II şi III s-au gini din lupta şi acti­
şi revizuit utilajele, de asigu­
lea producţiei intensive Ma­ tit pentru lucru tractoarele, privite cu indiferenţă. pot înlîlnit mai frecvent la sec­ dierii defecţiunilor constatate clasat şi reprezentanţii şco­ vitatea Partidului Comunist
terializai ea unui asemenea rarea funcţionării lor irepro­ plugurile, semânâtorile. gra­ provoca serioase greutăţi în ţiile din Lăpuşnic, Gurasada, de către comisiile de recep­ lilor generale nr. 2 şi res­ Român", ciştigat de tînărul
deziderat incumbă răspun­ şabile. In legătură cu aceas­ pele cu discuri, stelate şi re­ desfăşurarea lucrărilor agri­ Hurjuc, Pricaz şl altele. ţie. De altfel, în acest sens pectiv 3, ale căror răspun­ (oAn llurseseu, a fost viu
ta. potrivit indicaţiilor
dale
deri deosebite privind utili­ dc conducerea partidului, şi glabile, cultivatoarele, sapele cole. în îndeplinii e«i indicato­ La secţiile aparţinătoare s-au şi stabilit, sarcini precise suri bune au întregit armo­ urmărit dc participanţi, ca
zarea cu randament maxim la nivelul judeţului nostru au rotative şi celelalte maşini rilor de plan ni S.M.A. Şi în S.M.A. Baia dc Criş, Hune­ si termene de îndeplinire a nios intrenga desfăşurare o si expunerea „Principiile ee
a mijloacelor mecanice, a tu­ fost constituite comisii dc re­ care se vor folosi în primă­ realizarea producţiilor stabi­ doara. Deva. Simeria, Călan, lor. Se cere însă o exigentă întrecerii stau (a baza relaţiilor inlcr-
turor utilajelor aflate in do­ vara acestui an. De aseme­ lite de cooperativele agricole. Ostrov, Geoagiu şi Haţeg si o răspundere sporite din nnţionalc alo partidului şi
tarea staţiunilor de mecani­ cepţie formate din specialişti nea. progrese simţitoare se Semnale de alarmă există în s-au întîlnit defecţiuni de partea conducerilor S M.A., a „Românie scumpă, (o sfatului nostru". Filmul ro
sî maiştri care s-au deplasat
zare a agriculturii, precum şi în staţiunile de mecanizare remarcă şi în privinţa calită­ fiecare unitate Deşi sc poale aceeaşi natură la un nu­ şefilor de secţii si a tuturor numesc „Castelul condamna­
a celor de care dispun coo­ si Ia secţii pentru a verifica ţii reparaţiilor, ceea cc deno­ aprecia că la S.M.A. IIia. Do- măr destul de însemnat mecanizatorilor faţă de cali­ slăvim“ ţilor" a constituit tema sim­
perai ¡vele agricole deservite. stadiul şi calitatea reparaţi­ tă că s-au depus eforturi în­ bi a, 1-Inţcg şi Orâştie calita­ dc utilaje. cce.i ce evi­ tatea reparaţiilor şi reviziilor pozionului la a cărui reali­
Un prim şi serios examen semnate pentru a evita ne­ tea intervenţiilor este mai denţi, izâ faptul că super­ efectuate la fiecare tractor şi Elevii clasei a Vl-a de la zare au colaborat cu compe­
asupra felului cum lucrătorii ilor efectuate la tractoare şi ajunsurile semnalate în anii bună deeîl la celel.ilie uni­ ficialitatea şi lucrul de min­ maşină, cunoscut fiind că dc Şcoala generală din Silvaşu tentă profesorii Speranţa
din cele 11 staţiuni de meca­ la maşinile agricole. Ce con­ trecuţi cînd unele utilaje ieşi­ tăţi. totuşi şi aîci au fost gă­ imală nu au fost excluse în aceasta depinde nemijlocit de Jos au prezentat pe sce­ Gbeorghîu şi Elena Ercău.
cluzii s-au desprins cu «acest
nizare a agriculturii din ju­ te din reparaţie sau revizie totalitate din «activitatea me­ buna funcţionare a utilajelor, na căminului cultural din Aceste trei acţiuni se în­
deţul nostru s-au pregătit sa txriiej ? cădeau“ la prima intrare in site unele tractoare cu jocuri canizatorilor. a factorilor che­ creşterea aportului mecaniza­ localitate montajul literar : scriu printre cele mai reuşi­
nepermis de muri la direcţie,
răspundă cerinţelor impuse O primă constatare pozitivă brazdă. ¡¿ir la semănători, pluguri, maţi să creeze condiţii opti­ torilor la sporirea producţiei „Românie scumpă, te slă­ te manifestări pe care le-am
de noul cadru organizatoric a reieşit în legătură cu pre­ grape şi maşini, de împrăş­ me funcţionării fără între­ agricole şî la ridicarea efi­ vim". Rrodat eu versuri şi organizat spre a omagia a­
51 constituie campania agri­ ocuparea conducerilor S.M.A. Controlul efectuat a evi­ tiat îngrăşăminte erau lipsă rupere, la întreaga capacita­ cienţei economice a activităţii cîntcce cu adine fior patrio­ propiata aniversare.
colă din primăvara acestui Si a mecanizatorilor pentru denţiat insă şi unele deficien­ piese sau cele montate aveau te a tractoarelor şi maşinilor unităţilor de mecanizare a
an. Succesul în desfăşurarea respectarea termenelor stabi­ te ce se cer grabnic înlătura­ un ¿rad avansat de uzură. agricole. Accentuarea motive- agriculturii.
Snsămînţârilor este holârît, lite în vederea pregătirii utî- te. Este vorbo îndeosebi de-