Page 46 - Drumul_socialismului_1971_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 032 6 DUMINICA 14 MARTIE 19T1

cm ST.TBXJi

mxrful, adresez din partea Mlhal Viteazul — despre care a munci, cad pradă şomaju­ care se pot soluţiona — şi Pînâ la dispariţia nuţiunii va după părerea mea, insufici­ Stimaţi tovarăşi»
conducerii partidului cele mal s-a vorbit aici — de faptul că lui, trăiesc în mizerie. Este trebuie să le soluţionăm — mai trccc mult. foarte mult entă. Sint de acord cu tova­
calde felicitări tuturor oame­ alături de domnitorul român greu să vorbeşti de democra­ asigurînd condiţii ca fiecare timp — şi ca «atare este ne­ răşii c«arc au arătat că ar fi In faţa naastrâ sta* săf-
nilor muncii de naţionalitate au luptat mii şi mii de secui ţie între fabricant şi munci­ să aibă acces deplin în orice cesar să «ab udăm serios «aceas­ mai bine ca această prezen­ cini măreţe. Realizarea pro­
maghiară din patria noastră şi alţi oameni de naţionalita­ lor ! In condiţiile aşa-zisei li­ domeniu de activitate. Tinerii tă problemă. Ea «are o deose­ tă să fie întărită, de pildă gramului trasat de Congra*
despre care »-a vorfcrit aici — (Aplauze puternice, prelungi­ te maghiară sau germană. E bertăţi din aceste ţâri. oame­ înşişi vor înţelege ce este în bită importanţă şi pentru în­ nu atît la Comitetul de Stat sul al X-lea al partidei*! ce­
ti'ebule arătat cA ucenicii şl te). greu să nu recunoşti că Petru nii muncii sînt. în fond, lip­ avantajul lor să înveţe în ţelegerea Justă a relaţiilor în­ pentru Cultură şi Artă, cît re eforturi susţinute In toata
elevii de naţionalitate ma­ Rareş a primit sprijin de la siţi de drepturi elementare. limba proprie şi ce esle bine tre ţările socialiste, a princi­ mai ales Jos, în Judeţe. A domeniile. Noi am dezbătut
ghiară prcrvenlţl din şcolile Stimaţi tovarăşi, secui, care au considerat că Ji se refuză posibilitatea de să studieze în limba română, piilor ce trebuie să guverne­ apropia cadrele de probleme­ astăzi unele aspecte mal spe­
profesionale reprezintă un pro­ interesele lor slnt de a con­ a participa la conducerea în­ pentru că accesul la întreaga ze raporturile dintre ele. le concrete din unităţile de cifice, dar să na scăpăm din
cent de 13 la sută, faţă de Am trecuf de curînd la în­ lucra cu acest domnitor, cu treprinderilor, a vieţii econo­ activitate a societăţii, la cu­ bază este, de altfel, orienta­ vedere că, pînâ la armă, ce­
32 la sută cît este media pe făptuirea cu succes a cinci­ populaţia din Moldova, că se­ mice şi sociale. De ce oare ceririle ştiinţei şi culturii nu în acest cadru înţeleg să rea noastră generală. Totuşi, ea ce trebuie sâ preocupe pe
tnrâ Avem peste 11 500 ca­ nalului 1971—1975 Transpu­ cuii «tu luptat alături de oş­ patronii şi autorităţile din este posibil fără cunoaşterea abordăm şi problema naţio­ este necesar ca şi în organis­ toţi oamenii muncii — fie
dre didactice de naţionalita­ nerea în viaţă a importante­ tite Iul Ştefan cel Mare îm­ aceste ţâri nu admit ca sin­ limbii ţârii unde trăieşti. De nalităţilor conlocuitoare ; din mele centrale — învâţămînt, ci români, maghiari, germani
te ii!;u:hiarâ. I 430 de direc­ lor obiective ale noului plan potriva Jugului otoman. Oa­ dicalele şi reprezentanţii sa­ altfel nu se poate concepe faptul că naţiunea ale încă sau de alte naţionalităţi —
tori şi directori adjuncţi. Aici va face ca ţara noastră să menii de pe aceste meleaguri lariaţilor să-şi spună părerea astăzi un învâţămînt su­ o perspectivă îndelungată — cultură, activitatea economi­ toate orgnnele şi organizaţiile
că. socială, în organizaţiile
s-nu dat şi alte cifre conclu­ parcurgă în următorii ani o au înţeles întotdeauna că in­ asupra dezvoltării producţiei, perior fără studenţi care rezultă că şi existenţa naţio­ de partid sînt problemele
dente în acest sens In gene- etapă importantă pe calea teresele lor se împletesc, că a societăţii ? — pentru că pi- să cunoască 2-3 limbi de cir­ nalităţilor are o perspectivă obşteşti — ’ să lucreze şi ca­ in făptuiri i programului gene­
r;11. în tonte sectoarele învâ- dezvoltării bazei sale mate­ pentru a-şi crea o viaţă libe­ nâ la urmă aceasta constituie culaţie internaţională Nu pu­ îndelungată. Este deci firesc dre aparţinînd naţionalităţi­ ral de dezvoltare a Româ­
ţâmîntului nostru slnt crea­ riale şl a întregii vieţi social- ră. independentă, ei trebuie esenţialul. Esenţa democraţiei tem forma intelectuali cu şi necesar ca tn cadrul Aca­ lor conlocuitoare, oameni al niei socialiste. Soluţionarea
culturale In acest cadru, o n-
te condiţii pentru predarea tenţie deosebită se acordă să conlucreze, să lupte îm­ nu constă în vorbe, in confe­ înaltă pregătire, fără a asi­ demiei de Ştiinţe Sociale să muncii de naţionalitate ma­ problemelor specifice se poa­
şi însuşirea cunoştinţelor in dezvoltării în continuare a preună atît împotriva celor rinţe abstracte, ci în felul în gura condiţii ca tinerii să analizăm şi problema naţio­ ghiară. germană şl de alie le concepe numai în acest
limba maghiară. Mal sînt, tuturor judeţelor, ridicării lor ce veneau dinafară sâ-i co­ care oamenii muncii partici­ slâpînensoâ. in afară de lim­ nalităţilor. Să studiem aceas­ naţionalităţi. în această pri­ c.idru. Sarcina principală cs-
desigur, şi unele deficienţe în economice, culturale şi socia­ tropească, cît şi împotriva a­ pă nemijlocit la stabilirea di­ ba proprie, o serie de limbi tă problemă În mod concret, vinţă cred că sc impune să le dezvoltarea forţelor de
recţiilor de dezvoltare a so­
Aceasta
supritorilor proprii.
această direcţie, care vor tre­ le Cunoaşteţi prevederile pla­ esle caracteristica comună, cietăţii, la hotârîrea proprii­ străine, cum sînt rusa, germa­ pe fondul politicii generale facem chiar mai mult deeît producţie din societatea noas­
bui lichidate. Este bine însă nului în această privinţă, noi­ principală a acestei convie­ lor lor destine. na. franceza, engleza. Aceasta de dezvoltare economico-so- pînâ ncum Problema nu tre­ tră socialistă, a ştiinţei, cul­
ca atunci etnd facem un bi­ le întreprinderi industriale ce ţuiri I Ştiinţa istorică trebuie Dezvoltarea societăţii noas­ este o cerinţă obiectivă 1 Deci clalâ a ţârii, al interdepen­ buie privită static, în sensul turii, a întregii vieţi sociale.
lanţ — şl cred că raportul urmează să fie amplasate In să ţină seama de aceste îm­ tre esle holârîtâ de oamenii problema însuşirii limbii ro­ dentei care se creează In a­ că se poale rezolva o da<â Numai pe această bază va
a procedat just !n această judeţe. Realizînd ceea ce se prejurări, să redea faptele în muncii înşişi, de lupta lor u- mâne nu trebuie privită în cest proces. Să analizăm ro­ pentru totdeauna, ci esle ne­ creşte bunăstarea tuturor
privinţă — să examinăm lu­ prevede In plan — şi eu nm întreaga lor complexitate, aşa nltâ pentru a face ca viaţa sensul obligativităţii de a în­ lul pe care naţionalităţile îl cesar ca ca să fie continuu oamenilor muncii — români,
crurile In contextul generat convingerea că vom realiza cum s-au tntîmplat, pornind sâ devină cît mai frumoasă, văţa o limbă In plus ; ea este vor avea tn perspectivă în urmărită, întrucit însăşi pro­ maghiari, germani şi de alie
al dezvoltării activităţii de — vom putea trece, spre siîr- de la rolul popoarelor, al ma­ să corespundă cît mal bine legată, pînâ la urmă, de asi­ cadrul statului nostru. Aşa movarea cadrelor este o ac­ naţionalităţi. Dacă nu vom
gurarea în fapt a egalităţii.
învâţămînt, cultură şi ştiin­ şltul cincinalului, şl Ia am­ selor în dezvoltarea societăţii; năzuinţelor fiecăruia dintre Dacă un tînâr, Ieşind din lo­ cum am spus mai înainte, a­ tivitate zilnică, permanentă ; face acesl lucru, mul le din
ţă din România. Dacă vom plasarea altor obiective, asl- numai studiind şi evidenţiind noi. pentru a asigura conti­ calitatea savi Judeţul său, nu ceste naţionalităţi vor conti­ dacă la un moment dat nu 1
privi modul cum se rezolvă gurînd continuitatea ai pla­ tot ceea ce a contribuit şî nua înflorire a patriei, a fie­ poate 6â se înţeleagă cu alţii, nua să aibă un loc şi un rol se acordă atenţia cuvenită, «eea ce discutăm aici — fie
această problemă pentru o nul următor. S-a vorbit nici contribuie In întărirea priete­ cărui judeţ, oraş sau comu­ el nu se va simţi cu adevărat clar, bine definit, îşi vor se poate în(r-adevâr să nu că le vom considera specifi­
naţionalitate sau alta. rupt de necesitatea de a construi niei şl colaborării între oa­ nă De felul cum fiecare vom egal şi liber. Dacă, de pildă, păstra multă vreme o anu- mai fie soluţionată în mod ce sau nu — nu vor puten
de situaţia şi de rezultatele mal multe întreprinderi de- menii muncii din patria noas­ acţiona şi vom contribui la el ar dori să urmeze faculta­ milâ identitate proprie, ca şi corespunzător De aceea, con­ fi soluţionate De aceea, eu
îi rog pe toţ i tovarăşii ca.
obţinute pe întreaga ţară, de cît am stabilit în plan în ju­ tră vom realiza o istorie cu realizarea amplului program tea de fizică, nu o va găsi în naţiunile. Toate aceste pro­ sider că organele noastre
nivelul general la care am deţele cu populaţie secuiascâ. adevărat marxjst-leninistâ! Să de propăşire a României so­ Sf. Gheorghe şl, din păcate, bleme trebuie să-şi găsească centrale şi Judeţene trebuie întorşi acasă să pună în cen­
ajuns, desigur, nu vom pu­ Eu aş dori, în primul rînd. preluăm din trecutul istoric cialiste depinde viitorul nos­ nici chiar în Tg. Mureş, cl Ja o fundamentare teoretică, şti­ să se preocupe continuu de trul activităţii lor probleme­
să ne străduim să realizăm
tea trage concluziile cores­ ceea ce este planificat în n- lot ce esle progresist, ceea ce tru. a] copiilor noştri, depin­ Cluj. la Bucureşti sau ia Iaşi. inţifică. pe care să se spriji­ promovarea în toate domeni­ le generale ale dezvoltări
punzătoare Or, faţă de ni­ cest cincinal t în Covasna sînt uneşte popoarele, să înlătu­ de pînâ la urmă dezvoltarea Este de Înţeles că nu va fi ne elaborarea politicii prac­ ile de activitate a oameni­ societăţii noastre socialiste.
răm ceea ce reprezintă in­
independentă a ţârii, a între­
velul de ansamblu al dezvol­ prevăzute Investiţii de circa gului popor. (Aplauze furtu­ posibil să creăm facultăţi de tice în problema naţională Şi lor muncii de naţionalitate Organele şi organizaţiile
fluenţa fostelor clase domi­
tării ştiinţei. Invăţămîntulul 2,8 miliarde lei, urmtnd a se nante. exploatatoare. Să lă­ noase). fizică în toAte localităţile şi a naţionalităţilor conlocuitoa­ maghiară, germană, pe baza partid trebuie sâ se preoc
şi culturii din ţara noastră, construi 7 întreprinderi, Iar săm — cum a spus un tova- nici să edităm toate lucrările re din România, precum şi criteriilor noastre generale, pe permanent de rezolvarea,
condiţiile asigurate oamenilor în Harghita Investiţiile din r«ăş aici — la o parte mitu­ Stimaţi tovarăşi, de fizică atît In limba româ­ a relaţiilor dintre state. S-a tlnînd în primul rînd seama în spiritul politicii noastre
muncM a părtinind naţionali­ fondurile statului vor depăşi rile, nostalgiile, prejudecăţile nă cît şi în limba maghiară şî arătat — şi sînt de acord — de pregătirea profesională şi marxîst-lenîniste. atît a pro­
tăţilor conlocuitoare, Inclusiv 5.2 miliarde lei, reprezentînd şi să vedem realităţile I Şi a­ Pe lingă multe probleme de ale altor naţionalităţi conlo­ că este necesar să creăm la politică a cadrelor respective, blemelor de ansamblu ale
naţionalităţilor maghiară şi un volum de peste 2,1 ori ceste realităţi arată că oa­ ordin mal general care s-au cuitoare. Nici pentru români Academia de Ştiinţe Sociale de capacitatea acestora de dezvoltării societăţii noastre,
germană, nu alnt cu nimic mal mare decîit în perioada menii muncii — români, ma­ dezbătut aici, au fost ridicate nu dorim să traducem o serie şi Politice un sector sau un a-şi îndeplini sarcinile pe cît şi a problemelor specifice
mai prejos ; dimpotrivă, în 1966—1970. Realizarea noilor ghiari, sîrbl, germani — au şi unele probleme specifice de lucrări, ci vrem să le a- institut care să studieze pro­ care le primesc, de ataşa­ unor naţionali lăţi sau cate­
ale oamenilor muncii de na­
cîteva domenii oamenii mun­ obiective prevăzute va pune luptat şi muncit întotdeauna ţionalitate maghiară. chizlţionâm în limbile în ca­ blemele naţiunii, precum Şl mentul lor faţă de politica gorii sociale Urmărind aceas­
cii aparţlnînd acestor naţio­ sarcini deosebit de mari, mai împreună ; tocmai datorită a- In cincinalul actual avem re au fost scrise, tinerii ur- un sector sau o secţie pentru partidului şi de orînduirea ta. nu trebuie să scăpăm din
nalităţi au chiar un acces ales că în această perioadă cestul fapt ei au putut să fa­ In vedere ca — o dală cu mînd să le citească în origi­ problema naţionalităţilor con­ noastră socialistă Este nece­ vedete esenţialul — unirea
mal mare tn unităţile de fn- vor trebui, de asemenea, mo­ că faţă furtunilor, să Infrîngâ progresul economic şi social nal. Acestea sînt cerinţe evi­ locuitoare (Vil aplauze). sar ca, în cadrul măsurilor tuluror eforturilor pentru în­
făptuirea în cele mai bune
dente ale învâţâmîntulul mo­
vâţămînt. dernizate şl dezvoltate unele unele tendinţe de dominaţie — să acordăm o atenţie mal dern şi trebuie să ţinem sea­ Desigur, unu) din princi­ pe care le luăm în legătură condiţii a programului ela­
Toate acestea arată că din unităţile existente. Do­ care ar fi lichidat pînâ la ur­ mare învâţâmtntului, formării ma de ele. Eu apreciez pozi­ piile fundamentale care stau cu reciclarea, cu reîmpros­ borai de Congresul ai X-lca
resc deci în primul rînd ca
mă existenta naţională atît
partidul şl statul nostru în­ oamenii muncii, organizaţiile a unora, cit şi a altora. A- cadrelor de specialilate pen­ ţia tovarăşilor care au plis la baza activităţii noastre în pătarea cunoştinţelor profe­ al partidului.
făptuiesc neabătut ceea ce de partid să asigure realiza­ ceasla este realitatea şi tre­ tru toate sectoarele. De altfel, aici problema însuşirii limbii acest domeniu este acela că sionale. economice şi de con­
este înscris în Constituţie şi rea la timp şl în bune condi- buie s-o privim în faţă, aşa este ştiut că dezvoltarea so­ române, considerînd aceasta problemele din România le dúcele ale cadrelor noastre, Asigurarea bunului mers al
în legile ţârii, faptul că toţi ţiunl a lucrărilor de Inves­ cum este I Numai astfel vom cietăţii de astăzi esle indiso­ drept o condiţie Importantă rezolvă România. oamenii sâ avem permanent în vede­ construcţiei socialiste in Ro­
cetăţenii se bucură de drep­ tiţii prevăzute: dacă vom putea trage învăţămintele ne­ lubil legată de aplicarea în ca tinerii maghiari să benefi­ muncii din ţara noastră, fără re şi naţionalităţile conlocui­ mânia priveşte întreaga na­
turi egale la Învâţămînt şl reuşi acest lucru, vom găsi cesare, vom ajunge la conclu­ tonte domeniile a cuceririlor cieze de toate posibilităţile de nici un amestec dinafară, toare ţiune. întregul popor, consti­
cultură ; depinde numai de posibilităţi să amplasăm în zii corespunzătoare pentru ştiinţei. Este de înţeles că şl afirmare în viaţa noastră so­ din partea nimănui ! (Aplau­ Trebuie să acordăm atenţie tuie o sarcină naţională fun­
capacitatea şi sîrgulnţa fie­ aceste Judeţe şl alte obiecti­ viitor. tinerii de naţionalitate ma­ cială. ze prelungite). Nu stntem ex- tuturor celorlalte probleme damentală : ea este. totodată,
căruia de a-sl dezvolta neîn­ ve. Sper că vom putea face Răsturnarea burgheziei 9I ghiară vor beneficia din plin Pentru că discutăm despre clusiviqti. nu dorim de loc ridicate aici, privind folosi­ şi o înaltă îndatorire inter­
grădit pregătirea profesiona­ acest lucru, că vom realiza tn moşferlmll de la conducerea de rezultatele dezvoltării în- învâţămînt, cred că trebuie să se interpreteze că ne Izo­ rea limbii în administraţie, naţională. pentru că de felul
vâţâmtntulul, ştiinţei şl cultu­
lă. de a-şl îmbogăţi orizontul mod corespunzător Investiţii­ ţârii a fast, de asemenea, re­ luate mai rapid măsuri pen­ lăm în vreun fel de alte sta­ în justiţie, Inclusiv tipărirea cum soluţionăm aceste pro­
de cunoştinţe Fireşte, asigu­ le planificate Nu vreau să mă zultatul luptei comune a oa­ rii din tara noastră. Se pre­ tru a asigura o mai bvinâ le­ te ; dimpotrivă, pornind de unor hotârîri şi decizii in bleme. cum asigurăm înain­
vede ca, încă din acest an.
rarea condiţiilor ca toţi să mal refer şi la alte Judeţe — menilor muncii români şl al gătură a şcolii cu practica ; Ja existenţa în perspectivă a limbile naţionalităţilor con­ tarea ţării pe calea socialis­
pontă urma Invâţâmîntu) li­ la Cluj, Arad sau Satu Mare celor aparţlnînd naţionalită­ să fie create noi licee — de este necesar să ne preocupăm naţiunii, noi concepem d locuitoare. Sâ rezolvăm aces­ mului şi comunismului de­
ceal este o problemă de vi­ — care au alt nivel de dez­ ţilor conlocuitoare Este ştiut cultură generală şl de specia­ de organizarea corespunză­ dezvoltare lalgâ a colaborării te probleme chiar dacă cer pinde şi contribuţia noastră
litate — cît şl secţii cu pre­
ilor Este necesar cn — după voltare Mai rămas în urmă. că burghezia română şi cea dare în limba maghiară ; de toare a atelîerelor-şcoalâ, un­ multilaterale între naţiunile eforturi in plus ! Sâ dăm fie­ la dezvoltarea şi creşterea In­
generalizarea învâţâmtntulul dintre Judeţele din această mnghiarâ s-au înţeles întot­ asemenea, urmează să fie in­ de tinerii sA poată într-ade­ socialiste, ca naţiuni egale în căruia sentimentul că punte fluenţei socialismului în lu­
de 10 ani — să creăm baza parte a ţârii, este Sălajul, dar deauna cînd a fost vorba de troduse în «ceste şcoli o serie vâr să-şi însuşească cunoştin­ drepturi, care cooperează şl folosi limba pe care o înţele­ me ! Noi privim sarcinile na­
materială şl condiţiile cores­ şi pentru acest Judeţ se pre­ exploatarea şî asuprirea oa­ de discipline care să asigure ţele la nivelul tehnicii celei se întrajutorcazâ în construc­ ge mai bine — ş» din aceas­ ţionale şi internaţionale ea
punzătoare pentru a genera­ vede în cincinal o dezvoltare menilor muncii, fie că aceştia însuşirea mal bună a cunoş­ mal înaintate. ţia societăţii socialiste şi co- ta societatea noastră nu va un lol unitar. In slrînsâ con­
liza învâţâmîntul liceal. Pen­ destul de accentuată, pe baza erou români, maghiari sau de tinţelor de specialitate. Mă voi referi pe scurt la muhiste pe baza respectului avea decit de cîştigat: solu­ cordanţă şi condiţionare re­
tru aceasta însă ne trebuie unul volum de Investiţii de alte naţionalităţi ; şi la fel au Observaţiile referitoare la problemele literaturii în lim­ reciproc, a neamestecului în ţionarea unor asemenea pro­ ciprocă. Orice neglijare a u­
peste 2,6 miliarde lei ; de n-
timp. Consider că realizările semenea, Judeţul Bistriţa are procedat şl exploatatorii de acest domeniu de «activitate bile naţionalităţilor conlocui­ treburile Interne Dorim însă bleme contribuie la întărirea ncia sau alteia din aceste
din ultimii 20 de ani în tnvâ- prevederi însemnate de dez­ naţionalitate germană. Luptînd sint în general juste şl consi­ toare, îndeosebi a celei ştiin­ ca problemele făuririi socia­ unităţii şi coeziunii întregului sarcini se poate ref led «renega»
tâmîntul din România — voltare. împotriva exploatării şi asu­ der că Ministerul Invâţâmîn- ţifice şl tehnice N-am să vor­ lismului şi comunismului în nostru popor (Aplauze puter­ tiv în activitatea de construc­
drumul parcurs de la situa­ pririi, pentru răsturnarea pu­ tulul va trebui să la măsuri­ besc de literatura beletristică, România să fim lăsaţi să le nice). ţie socialistă.
ţia grea moştenită din trecut Realizînd obiectivele plani­ terii moşierilor şl capitalişti­ le necesare, aducînd îmbună­ deoarece am avut nu de mult rezolvăm noi. cu lipsurile Şi Vom acţiona şi în viilor,
Consider că este necesar să
In generalizarea invâţâmîntu- ficate pentru cincinalul actual lor. oamenii muncii — ro­ tăţiri proiectelor care s-au e- o consfătuire pe această temă greşelile noastre ! Noi să ne se întocmească un plan con­ cu toată fermitatea, pentru
b'i de 10 ani, la dezvoltarea în aceste Judeţe ca şi în cele mâni. maghiari, germani — lol>ornt, spre a fl soluţionate şi ml 6e pare că aici lucru­ «ndunâm şi să dezbatem a­ înfăptuirea programului de
din Moldova şi din celelalte
rapidă a învâţâniîntulul me­ regiuni ale patriei, vom ob­ au înţeles că trebuie să-şi u- cit mal corespunzător proble­ rile sînt clare. In orice caz, ceste probleme — aşa cum cret de măsuri pentru solu­ dezvoltare socialistă elaborat
diu şi superior — reprezintă ţine noi şl importante pro­ neascâ întotdeauna eforturile, mele ridicate aici Ne gîndlm problema literaturii — şl mai ţionarea problemelor ridica­ de Congresul al X-lea şi.
împreună ; el
să acţioneze
un succes remarcabil cnre nu grese în amplasarea raţiona­ şi-nu creat propriul lor par­ să creăm şl unele şcoli pro­ ales a celei ştiinţifice şl teh­ facem de mulţi ani şl cum te în plenară, iar organele în acelaşi timp, vom milita
am făcut şi astăzi — să a-
putea fi obţinut decît în lă, armonioasă pe teritoriu a tid de clasă — Partidul Co­ fesionale cu secţii de predare nice — In limba maghiară şi nalizâm şl ce e bine şi ce â noastre centrale, inclusiv pentru întărirea continuu a
a altor naţionalităţi o consi­
condiţiile socialismului. (Vii industriei, a forţelor de pro­ munist Român — au luptat în limba maternă, creînd po­ der într-adevâr importantă. râu. Să vedem, desigur, şi Consiliul oamenilor muncii colaborării cu ţările socialis­
aplauze). ducţie. Vom putea asigura în slri.nsă imitate. Datorită sibilitatea ca tinerii care do­ In această privinţă este nece­ ce au făcut alţii, să luăm ce de naţionalitate maghiară, să te. cu mişcarea comunistă şi
urmărească permanent modul
Este cunoscută preocupa­ astfel ca. la sftrşltul cincina­ luptei unite a întregului po­ resc să poată învăţa în a- sar să găsim o soluţie cores­ e bun din experienţa lor, să în care sint puse în «aplicare muncitorească Internaţională,
rea partidului nostru de a lului — după 1975 —, Româ­ por, sub conducerea partidu­ cesle unităţi şl în limba pro­ punzătoare Chiar dacă ne va tragem învăţăminte şi din prevederile cuprinse în acest cu toate forţele anliimperin-
asigura condiţii organizatori­ nia socialistă să dea, într-un lui, au putut fi înlăturate de prie Sînt. de asemenea, în costa ceva In plus. trebuie să greşelile pe care le-au avut plan Toate măsurile pc care lisle.
curs de elaborare unele mă­
ce cn oamenii muncii de na­ anumit sens, un exemplu de la putere clasele exploatatoa­ suri menite să aducă îmbu­ punem la îndemîna tinerilor — şi să stabilim noi înşine le vom lua trebuie să aibă Esle necesar sâ ţinem per­
ţionalitate maghiară şl de al­ soluţionare organizată şi con­ re, am putut trece la fâurî- nătăţiri în această privinţă si unele lucrări ştiinţifice şi teh­ cum să ne făurim viaţa no­ ca scop întărirea unităţii, a manent seama de situaţia » _
te naţionalităţi să participe ştientă a acestei sarcini deo­ rea societăţii socialiste în în învâţâmîntul superior (Vii nice de bază în limba pe ca­ uă. cum să construim socie­ prieteniei şi colaborării inire ternaţională în care trăim
la întreaga «activitate a or­ sebit de Importante a dezvol­ România ! Toate aceste victo­ aplauze). re o cunosc cel mal bine E- tatea socialistă şi comunistă oamenii muncii din patria să elaborăm politica noastră
ganelor puterii de stat. la tării societăţii. (Aplauze pu­ rii istorice sînt rodul luptei Noi abordăm problema în- dilurile noastre trebuie să — orînduirea care creează noastră, fără deosebire de internă şi externă în strînsâ
conducerea vieţii sociale. Cu­ ternice). Desigur, nu spun că şi muncii comune a tuturor văţâmîntului de pe poziţia prevadă în planurile lor ti­ cele mai bune condiţii de naţionalitate in jurul parti­ corelaţie cu realităţile lumii
în această privinţă am făcut
noaşteţi cum sînt ei reprezen­ totul sau că pînâ în 1975 vom locuitorilor de pe teritoriul mai xist-leninistă, pornind de părirea unor asemenea lu­ manifestare a personalităţii dului şl guvernului. în lupta contemporane. Trebuie sâ
taţi în Marea Adunare N«n- patriei noastre. (Aplauze pre­ la necesitatea de a crea pre­ crări — repet pe cele strict umane pe tărîmul creaţiei participăm activ la diviziu­
pentru înfăptuirea programu­
ţională. în consiliile popu­ rezolva totul. Economia ro­ lungite). Desigur, în ampla misele ca tinerii, fără deose­ necesare, inlrucît pe toate nu materiale şi spirituale şi asi­ lui de dezvolt,are socialistă 1 nea internaţională a muncii
activitate desfăşurată de po­
mânească mal trebuie să par­
lare. în întreaga structură de curgă încă o cale lungă pentru porul nostru după 23 August bire de naţionalitate, să aibă le putem publica împreună gură fericirea şl bunăstarea României (Aplauze puterni­ şi su dezvoltăm colaborarea
stat, economică şi sociolă — a ajunge la nivelul ţărilor pentru înlăturarea înapoierii acces In toate domeniile noas­ cu consiliul dumneavoastră, omului, a întregului popor. cu toate statele lumii, pentru
şi nu vreau să mal exempli­ dezvoltate industrial. înfăp­ din trecut $1 construirea orîn- tre de învâţămînt; acolo un­ cu Consiliul naţionalităţii (Aplauze pu(ernlce). ce). că nu se poate concepe dez­
fic aceasta cu cifre Aceste tuind însă ceea ce ne propu­ duirîi noi s-au făcut şi gre­ de problema limbii se impu­ germane şi consiliile altor In acelaşi timp. în munca voltarea şi progresul econo­
cifre stau la îndemîna oricui ; nem în cincinal ne vom a- şeli. au fost şl lipsuri — şi ne ca o necesitate, ea trebuie naţionalităţi, va trebui să stn- Mulţi tovarăşi s-au referit, noastră de educaţie va trebui mic. cultural şi social al unei
ele vorbesc despre faptul că propla mult de nivelul aces­ eu înţeleg unele amărăciuni rezolvată ca atare, asigurtn- bilim un cadru cît mai bun în cuvîntul lor. la activitatea sâ ţinem seama că se mai naţiuni fără o colaborare largă
muncitorii, ţăranii, intelec­ tor ţâri ; toate Judeţele şi zo­ care au existat in această dvi-se condiţiile ca tinerii să pentru desfăşurarea acestei culturalii dc masă. la presă fac simţite pe alocuri anu­ cu ţoale statele lumii. în a­
tualii din ţara noastră, fără nele patriei vor cunoaşte o privinţă. Ele sînt insă acum poală învăţa în limba pe care activităţi, să asigurăm edita­ şi radioteleviziune ; toate a- mite influenţe ale trecutului cest spirit acţionează Parti­
deosebire de naţionalitate, puternică înflorire I Pe aceas­ de domeniul trecutului: tn o cunosc cel mai bine. Tre­ rea celor mai Indicate lu­ cestca au. într-adevâr, un rol şi sâ combatem cu hotărîre dul Comunist Român — ?i
corespunză­
crări, în tiraje
participă activ la conducerea ta ne bazăm cînd afirmăm că ciuda acestor greşeli şi lip­ buie să respectăm libertatea toare. important în formarea omu­ orice manifestare retrogradă, viaţa a demonstrat jurieţea
întreprinderilor, a unităţilor actualul cincinal va schimba suri am obţinut succese re­ tinerilor de a alege ce fel de lui nou. a conştiinţei socialis­ de naţionalism, din parloa politicii noastre Internationa­
Consider pe deplin îndrep­
economIco-sociale, a statului. .şi mai mult înfăţişarea pa­ marcabile ! Oricine priveşte şcoală să urmeze Şi în ce tăţite cr itici le şi propunerile te. în dezvoltarea vieţii spi­ oricui ar veni ea Sâ avem în le ! Sin tem ferm hotărîţi sâ
Putem spune că ultimii «ni triei noastre I De altfel. în pe­ harta ţârii şl vede ceea ce limbă să înveţe! Şi aceasta, făcute aici privind literatura rituale a întregului popor. vedere că asemenea manifes­ mergem pe această cale şi în
se caracterizează tocmai prin rioada următoare avem în am realizat în aceşti ani în pînâ la urmă, este o latură Inclusiv a naţionalităţilor tări pot fl cu atît mai dău­ viitor, avînd convingerea că
intensificarea particlpâri-1 ce­ vedere sl alte măsuri privind domeniul dezvoltării econo­ importantă a democraţiei so­ politică în limba mnghiarâ, conlocuitoare Apreciez că nătoare cînd îşi fac loc In rin- ne facem astfel datoria faţă
germană şl altor naţionalităţi;
lor ce muncesc la conduce­ dezvoltarea Judeţelor, precum miei, ştiinţei, culturii nu poa­ cialiste ! această mxiblemâ a scăpat în- ceea ce s-a realizat pînă a­ durlle populaţiei româneşti. de poporul nostru, dc cauza
rea vieţii economice şl socia­ şi o mal bună sistematizare te să nu constate că. intr-a­ M-am referit la aceste pro­ truc ilvn din atenţia Editurii cum în acest domeniu con­ Noi sîntem partizanii fermi socialismului şi păcii. (Aplau­
le. a întregii activităţi de stat a comunelor si satelor. Vom devăr, în România socialis­ bleme deoarece mai există u­ Politice Este clar că noi tre­ stituie un lucru bun, dar şi ai dezvoltării fiecărei naţiuni ze puternice).
Cunoaşteţi cu toţii măsurile începe încă din acest cincinal mul s-a afirmat ca o forţă nele păreri — e drept, ele nu buie să asigurăm lilerAtura aici se Impune să înlăturăm şi naţionalităţi, dar, în ace­
care s-au luat în această pri­ crearea de noi centre, care uriaşă, rldicînd la viaţă nou.â, s-au exprimat aici, ci în alt politică necesară — $i am în unele neajunsuri, creînd con­ iaşi timp, ne ridicăm tot atît In încheiere doresc să-mi
vinţă. Inclusiv hotârîrlle ul­ într-o perioadă de 15—20 de de neconceput în trecut, în­ cadru — că ar trebui sâ-i o- vedere nu numai pe cea de diţii pentru dezvoltarea largă de ferm împotriva oricăror exprim încrederea că parti­
cipanţii la această
plenară
timei plenare a Comitetului ani să devină importante a- tregul popor, pe toţi oamenii bligâm pe tineri in ce limbă popularizare, ci şi lucrări a activităţii culturale de ma­ manifestări străine unităţii şl
nostru Central ; cred efi nu şezâri urbane ; în fiecare Ju­ muncii, fără deosebire de na­ să înveţe. De exemplu, pe ştiinţifice, sociai-polilice. Se să. Este esenţial ca toate ac­ colaborării dintre oamenii vor acţiona cu toate forţele
numai
maghiari, să urmeze
ţionalitate. (Aplauze puterni­
mai există astăzi în Româ­ deţ vom crea 7-8 asemenea ce, prelungite). şcoli maghiare. Consider că impune ca şi Academia noas­ tivităţile ailturale să aibă un muncii, fără deosebire de na­ lor la mobilizarea oamenilor
noi centre — circa 250 pe în­
nia om al muncii — munci­ treaga ţară — ceea ce va face De la aceste realităţi tre­ aceasta ar fi o greşeală seri­ tră de Ştiinţe Sociale şi Po­ conţinut ideologic corespun­ ţionalitate. Privind în per­ muncii de naţionalitate mn­
tor, ţăran, intelectual — care ca, într-adevâr, condiţiile de buie să pornim în Judecarea oasă, o încălcare a libertăţii litice să contribuie mai mult zător. să contribuie la edu­ spectivă, va trebui făcut to­ ghiarâ pentru a contribui ac­
tiv — în strînsâ nnitate cu
să poată spune că este îm­ viaţă ale populaţiei din ţoa­ problemelor, fâcînd totul pen­ şi dreptului democratic de a la rezolvarea acestei proble­ caţia comunistă a tineretului, tul pentru întărirea priete­
piedicat să la parte la con­ le judeţele să se schimbe în tru a Întări unitatea oameni­ urma forma de învâţămînt me, spre a putea asigura în­ a omului nou Va trebui să niei dintre naţiuni şi naţio­ toţi oamenii muncii, români,
ducerea şi organizarea pro­ mod radical. Aceasta înseam­ lor muncii sub conducerea pe care o doreşte fiecare. O­ armarea ideologică şi politică folosim maî bine. în mod co­ nalităţi, ţinînd seama de spe­ germani ş! de alte naţionali­
ducţiei, la dezbaterea şi re­ nă a trece efectiv la crearea (partidului nostru comunist. bligaţia pe care o avem — şi a tuturor oamenilor muncii ordonat. presa şî publicaţiile, cificul fiecăreia. In ce ne tăţi — la înfăptuirea sarcini­
zolvarea problemelor vieţii în mod conştient a premise­ Trebuie să înţelegem că de pe care Ministerul Invâţă- Nu doresc să întru în alto emisiunile de radioteleviziu­ priveşte, sâ acţionăm în aşa lor d£ dezvoltare socialistă n
economice, sociale şl de stat lor făuririi societăţii comu­ pe aceste meleaguri nu avem mîntulul şl organele locale probleme mai de amănunt ne pentru educarea oameni­ fel, îneît românii, maghiarii, României. Sînt convins că şi
pe motiv că este de altă na^ niste în patria noastră I unde pleca, că aici trebuie să trebuie să o ducă la îndepli­ care s-au ridicai aici în le­ lor muncii ¿Je toate naţiona­ german’i, sirbii, ncrai-nenii, în acest cincinal el nu vor
ţionalitate. Adunările gene­ Am mal vorbit şi în alte construim socialismul, că aşa nire — este de a crea baza gătură ai munca educativă : lităţile. să acordăm mai mult evreii şi oamenii muncii de precupeţi nimic pentru ridi­
rale ale salariaţilor care au împrejurări despre modul în cum ne vom făuri noi înşine materială corespunzătoare, de în general sînt de acord cu spaţiu emisiunilor în limba alte naţionalităţi care locu­ carea patriei pe culmi tot
avut loc recent tn toate în­ care abordăm noi problema viata, aşa o vom trăi ! Nici a pune la dispoziţie manua­ sugestiile făcute şi consider maghiară şl germană (Aplau­ iesc. în număr mai mare sau mai înalte de progres şi civi-
treprinderile şi Instituţiile naţională şi. deci, şi proble­ românii nu pot fi mutaţi, nici lele necesare, astfel ca tinerii că va trebui ca, încă din a­ ze). Să unim toate mijloace­ mai mic, pe aceste meleaguri, liZ4ţie, pentru creşterea bu­
s-au caracterizat tocmai prin- ma naţionalităţilor din Româ­ germanii, nici maghiarii î In să poată învăţa în limba pe cest an. să trecem la reali­ le noastre de educaţie pentru să simtă realmente că Româ­ năstării materiale şl cultura­
tr-o dezbatere vie şl deschisă, nia. Pornim, în această pri­ aceleaşi oraşe, în aceleaşi co­ care o ştiu mal bine. Cunos- zarea în practică a măsurilor a contribui activ la realiza­ nia este patria lor comună şi le a întregnlul popor. (A­
printr-o largă participare a vinţă, de la realităţile istori- mune unde ei trăiesc împreu­ cînd că avem zeci şi chiar necesare pentru îmbunătăţi­ rea programului partidului, să acţioneze în strînsâ uni­ plauze prelungite). Vă urez
oamenilor muncii români, co-socîale, iar aceste reali­ nă de secole vor trăi tot îm­ sute de mii de tineri care în­ re«'! simţitoare a muncii de care îşi propune ca — o da­ tate pentru a asigura aici. în tuturor succese cît maî mari
maghiari, germani şi de alte tăţi atestă că în Transilvania preună milenii ! împreună, vaţă în limbo mnghiarâ sau educare în toate domeniile tă cu făurirea bazei mate­ această patrie, victoria socia­ în activitatea dumneavoastră,
naţionalităţi la găsirea solu­ trăiesc şi muncesc împreună deci, să găsim căile pentru a germană, este normal să ne de activitate. riale a noii societăţi — să lismului şi comunismului I multă sănătate şl fericire!
ţiilor de a îmbunătăţi acti­ — de sute şi sute de ani — ne clădi cît mai bine viaţa în preocupăm de a edita manua­ In ce priveşte Academia de asigure formarea unei înalte (Aplauze puternice). (Aplauze puternice, prelun­
le corespunzătoare, în aşa fel
vitatea de producţie, econo­ români, maghiari, germani : pairi« noastră comună. Nu ca dreptul egaj la învăţătură Ştiinţe Sociale şi Politice, es­ conştiinţe, a unor concepţii gite).
in
avem nici o perspectivă
mică şi socială, de a asigura împreună, ei au înfăptuit lot să constituie o realitate din te necesar ca ea să acorde o avansate despre raporturile
mersul ferm înainte al socie­ ceea ce s-a realizat pe aceste altă parte, tovarăşi, aici tre­ toate punctele de vedere De atenţie mai mare studierii sociale şî naţionale între oa­
buie să construim socialismul!
au
meleaguri ; împreună ei
tăţii noastre pe calea socia­ luptat împotriva exploatatori­ (Aplauze puternice). aceea. împreună cu oamenii problemelor de ansamblu «ale meni, a unor relaţii cu ade­
lismului, ridicarea nivelului lor şi «asupritorilor, fie că Poate că, într-adevâr. noi de specialitate, cu consiliile dezvoltâriii societăţii noastre vărat socialiste şl comuniste. E R A T A
d© civilizaţie şi bunăstare a aceştia erau români, maghiari facem o mare greşeală că. ab­ naţionalităţilor maghiare şi socialiste şi. în acest context, Consider totodată că este
întregului popor. sau de alte naţionalităţi. Aşa sorbiţi de preocupările şi pro­ germane este necesar să so­ a problemei naţionale, a ro­ necesar să acordăm o atenţie In ştirea despre plenara Judeţean Mnreş al oamenilor
Pe baza faptelor putem a­ cum am arătat şl la plenara blemele noastre zilnice, nu în­ luţionăm cît mai rapid aceas­ lului naţiunii socialiste şi «a sporită promovării cadrelor Consiliului oamenilor muncii muncii de naţionalitate ma­
firma că avem rezultate re­ Consiliului oamenilor muncii făţişăm aşa cum trebuie, în tă problemă sub toate aspec­ perspectivelor ei. Ace«asta se de naţionalitate maghiară, de naţionalitate maghiară ghiară.
marcabile în toate domeniile dc naţionalitate germană. es(e cadrul muncii educative des­ tele Nu există în aceasta nici impune cu atît mai mult cu germană şi de alto naţiona­ din ţara noastră, publicată De asemenea, plenara a
de activitate, că la obţinerea greu să deosebeşti sau să mă­ făşurate în rîndul maselor, un fel de „pericol de izola­ cit în lumea de astăzi circu­ lităţi. Este un lucru într-ade­ în ziarul nostru de ieri. ulti­ ales în Blroal Consiliului pe
lor au adus o contribuţie sor! exaK contribuţia şi rea­ realităţile din lumea capita­ re“ , cum au spus unii tova­ lă diferite teorii, potrivit că­ vâr îmbucurător că există în mele paragrafe se v<yr citi tovarăşii ; Bodor Pal, seriilor,
preţioasă şi oamenii muncii lizările fiecărei nnţionn 1 i t âţ i. list, chiar şi din ţările cele răşi aici (Aplauze), pentru că rora naţiunea «ar aparţine loate sectoarele de activita­ corect astfel : redactor-şef la Comitetul de
de naţionalitate maghiară : pentru că ele se contopesc în- mai dezvoltate ca Statele U- practic nu se ponte izola ni­ trecutului, nu ar mai fi dc Plenara a eliberat, la cere- radioteleviziune, Domokos Ge-
de toate aceste realizări ale Ir-un tot unitar. Chiar dacă nile, Republica Federală a meni, nici românii, nici ma­ actualitate. n-.ar avea |x?r- te oameni pricepuţi, care îşi 1 rea sa, pe tovarăşul dr. Ma- za. scriitor, directorul Editu­
socialismului în domeniul un nşezâmînt cultural sau un Germaniei. Anglia şi altoie. ghiarii, nici germanii ; ei tot spective de dczvoli.are şi deci indcolinesc în cele m«ai bune 1 ros Tibor dîn Birou şi din rii „Krtterion4*. Halasz Zol-
material şi spiritual benefi­ monument de ari<5 poartă în Aceste ţări ou atins, desigur, împreună vor trăi si munci n-«ar mai merita să ne ocu­ condiţii sarcinile pe care le ‘ funcţia de vicepreşedinte a! tam muncitor la Uzinele ..U-
ciază deopotrivă şi oamenii m.ai mare măsură «amprenta o dezvoltare supcrioar.â din — în acelaşi judeţ, în acelaşi păm dc ea. Or. trebuie sâ nu ; nu este domeniu în care Consiliului oamenilor muncii nio1' din Satu Mare, Fazekns
muncii de naţionalitate ma­ unei naţionalităţi sau altern, punct de vedere tehnic şi eco­ oraş, în «aceeaşi corn Lină. în să nu activeze. în diferite de naţionalitate maghi.arâ. Ea jos, prim-secretar al Co­
ghiară. la fel ca întregul nos­ aceste edificii şi opere nn au nomic. dar pe plan social. în «aceeaşi înt 1 eprindere sau coo­ avem în vedere că. pentru funcţii de conducere — de Plenara a ales în Birou şî mitetului judeţean Harghita
tru popor. putut fi re«alizate decît prin ce priveşte condiţiile de viaţă perativă ? (Aplauze puternice). o îndelungată epocă, inclu­ jos şi pînâ sus — şi oameni în funcţia de vicepreşedinte al P.C.R , preşedintele Consi­
Pentru activitatea rodnică munca comună a celor ce au ale unor largi categorii ale Trebuie să privim viata mai siv perioada construcţiei co­ ai muncii de naţionalitate al Consiliului pe tovarăşul liului popular judeţean. şi
desfăşurată în cadrul cincina­ locuit — şi locuiesc şi astăzi populaţiei.există profunde fe­ realist, să nu o idealizăm. Să munismului, naţiunea rămî- maghiară. Sîni numeroase AntaIfi Andras, confcienţiar Szabo Albert. muncitor la U­
lului si pentru contribuţia — pc aceste meleaguri. In­ nomene negative ; milioane, nu creăm din fiecare lucru o nc o importantă categorie sectoarele unde ei sînt bine universitar la Institutul me- zinele „înfrăţirea" din Ora­
valoroasă adusă la realizările tr-adevăr. piuă )n urmă. osie zccl de milioane de oameni problemă de slut. J'înă |«n ur­ social-istoricâ. un factor de reprezentaţi, dar exislâ şi li­ dîco-farmaceutic din Tg Mu* dea.
obţinute în făurirea socinlis- greu să separi victoriile Iul sînt lipsiţi de posibililalea de mă eau vorba de probleme bază ai progresului societăţii. nele unde prezenţa lor este, * rcl. preşedintele Consiliului (Agerpres)