Page 47 - Drumul_socialismului_1971_03

HE.T t. jy ; *i'i •m T B U

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 032 O DUMINICĂ 14 MARTIE 1971

r

Energetica mm

Interviu cu acad. Remus Râduleţ Ava ia... h â

A R A D (prin telefon). DupA un la nceaslA oiA. rolcnţlnlul «Ic
Remo« RAduleţ, membru al c lto rllo r pt o r* d t Imcro. Sau un alt exemplu edifica­ finim obositor de tu Brăila U luptA al echipei este net supe­
Acade-miel Reţmbllcll Socia­ Pentm a spori productivita­ tor i ţări ca U.R SS. şi Arad, JucAiorl) Jiului au sosit joi rior celui din toamnA Relativ la
liste România, membri co­ tea muncit cu un anumit S.U.A. deţin 13 la sută din scara In oraşul de pe Mureş, un­ meciul cu U.T.A., mA prcocupA
de aslăzl vor susţine primul meci
iui rezultatul ci efectul lui asupra
respondent al Academiei aa- procent, e necesar ca, fără populaţia globului, In schimb oficial din returul Diviziei A, In tinerilor: O lufringcre sever;\ i-ac
xone de «tilnţe din Leilpzlg, a-i impune muncitorului con­ posedă 50 la antă âIn rezer­ compania dublei campioane na­ dcmornlizn şi eventuala victorie
l-nr Ingimfn. In orice caz, jocul
profesor la Institutul politeh­ diţii mal gnede de muncă, să vele energetice, au o produc­ ţionale, U.T.A. intllmvcn nOastrA este deschis oricărui rezultat. Jitii
cu jucătorii Jiului a avut loc In
nic Bucureşti, a /ost zilele sporească In primul rînd pro­ tivitate considerată azi drept holul hotelului „Asloria", la ora n-arc complexe în fata echipei
trecute oaspetele municipio- centul de energie electrică. etalon. Deci, toate statele, in­ J-VIS. cind echipierii se fntlrcpiau U.T.A. Slot convins că tinerii vor
lupta pe vlri(A şi pc inuarle".
spre uh cinematograf, la o vizio­
luí Deva şi ce acest prlleJ, la diferent de nivelul de dezvol­ nare colectivA cu scop deconoc- N A fD IN : „riac.A <IAin primul
lanl, cu 24 de ore Înaintea me­
solicitarea redacţiei noastre, tare la care se găsesc, 6Înt ciului. gol, şi mai ales daeA-l dau cu,
conftirm tradiţiei, cIştigAm".
a răspuns la unele întrebări interesate sâ-şl creeze o soli­ Ne aflAm la Arad cu «copul DODU: „Vom senulc un rezul­
privind domentol ştiinţei e­ dă bază energetică. Nu de­ precis do a urinAM «cest prim tat egal".
TO NCA: „Vom învinge cu 1—0.
nergetice geaba In zilele noastre mar­ meci al returului, de care se lea­ Eu ccl pu(iii sini convins că voi
gă Justiilcntc speranţe ntc supor­
Savantul Remua Rfidoleţ, fa Intelectuală şl materială terilor echipei Jiul. Justifllnte, lupta pentru acest rezultat şi
întemeietor al şcolii româ­ In domeniul exportului Rorse- pentru cA, aşH după cum se ştie, penlru na sA-mi mcn(iu locul In
cchlpA“.
Jiul are de npArat In relur fn-
neşti de oercetare electroteh­ lor de energie are un preţ IVou tă ti in construcţii h novo its «Aşi supravieţuirea sa In prima COTOltMANf: „Nu sintcni «teja I
nică bazată pe teoria cîmpo- foarte ridicat. Ţara noastră divizie, dnr şi fllndcA echipa va fhfvintl şl nici mi e slgiir cA
1 ui, a fost mulţi ani pre­ a reuşit într-un timp scurt Intra pe teren Intr-o formulA vom fl".
nouA, remanlaiA ntJt conccpţionul
Apreciind Iu limitele
şedinte al Comisiei electro­ sâ-şl Justifice certificatul de sint numai cîleve avantaje cit şl structural. declaraţiile ele mai sus, cuvenhe
trebuie
mărfuri perisabile, prin fap­
tehnice internaţionale. Prinţii calitate şl maturitate în do­ Tendinţe moderne în tul câ se pot racorda la insta­ faţă de docurl. «.Reţeta" antrenorului BAiAncs- sA nu ultAm cA U.T.A. s-a pre­
gătit Intens In perioada prccom-
lucrările sale cele mal im­ meniul energeticii. In mo­ După construcţia sub apă cu virea/.A întinerirea echipei ailt pcliţlonalâ, rA nici, In Arad, ghi­
la propriu cit şi la figurat. De
portante enumerăm i teoria mentul de faţă, la Porţile de transportul mărfurilor laţiile de ventilaţie 6au frigo­ a calei, o porţiune din batar- olifcl, formula picfenmtâ de nn-, dul la al treilea titlu de campion
generală a cimpoiul electro­ Fler se montează în centrala rifice. dou este dinamitată lâsin- trenorui B. Anescu spune totul : c atotdominani, cA. dc uhlmA
magnetic ; electrotermia — In noastră cele mal mari turbi­ pe ape Şantierul naval Galaţi ne du-«e apa sâ năvălească în Stan — M; Popescu, .Cdramnlls, orA, au fost obtlnum dezlegările
Popovici
Dodu, Tonca, Urmcş, Sandti, Pc-
mult discutate alé Iul
care a dat prima teorie a im­ ne hidraulice de pe glob. pregăteşte o premieră în a­ vechea matcă transformată. ronescu, l. Constantin, LlLnrdi, şl Kun n, Iar ultimul va Juca
)
perante! echivalente a şarjei, Trei dintre acestea. împreu­ Nave port-containere — no­ cest nou mijloc de transport; Partea rămasă este amenaja­ Naldtn. Deci; o linie de apArarc vlrf do atac In meciul cu Jiul.
complet nouA, Iar rea de mijloc
Axcnte
şl
Intre
internaţionalul
totdeauna scurte, a cuptoare­ nă cu generatoarele se fa­ ţiune de dată relativ re­ două nave port-contalnere cu tă ca cheiuri pentru acostare, cnnscmncazA prczcn(a debutantu­ Fl. Oumitrescu.
un deplasament de 7 000 tone,
înaintea meciului, pc stndlonul
lor de inducţie fără fie r; brică la noi 1 centă, Intrată in vocabularul primele din seria de nave de mârindu-se astfel spaţiile de lui Urriicş; înaintarea nr fl sufe­ U.T.A. va avfcn lot o manifestare
sudura electrică In capete şi — încă acum douăzeci de constructorilor de nave. Ac­ producţie. rit modiMcArl tn crttlil Iii care Mi- sportivA fcstivA inclilnniA sArhA-
Itai Marinii v - fl fost suspendat
prin puncte, unde a prede­ ani aţi creat o şcoală româ­ ceptarea In transportul naval acest tip, care vor naviga pe Folosirea batardoulni este dupA tncriul de cnpA de Ja BrAt- luririi semicentenarului partidului
mările şi oceanele lumii.
care se va încheia cu trecerea in
terminat puterea necesară şl Consamnl de energie elec­ nească de cercetări în dome­ mondial a acestui tip de na­ un succes al gîndlrl! tehnice Ja po o ctftpA; In urma udei ati­ rcvisiâ ,1 sportivilor din toate
dependenta ei de curentul de trică creşte şl trebuie să niul electrotehnic. Care este ve are la bază avantaje mul­ în ţara noastră, care va con­ tudini ncsportIVc. Intlhcrlrea e- secţiile clubului.
cliipct va continua pe parcursul
SearA' de slmhAtA, pentru JucA-
aducţie ş a. Este autor al nu­ crească mal repede decît spo­ preocuparea actuală a cerce­ tiple. Astfel, s-a calculat că 0 soluţie Ingenioasă tribui la sporirea rapidă a următoarelor rheciurl şl, In viziu­ toril Jiului, n fo3t rerervAiA vl-
meroase manuale de fizică şl rul de productivitate. De a­ tătorilor din acest domeniu? transportul pe distanţe mari flotei marine. nea antrenorului BAIAhcacu, cbn- zlonArll programului dc la tele­
stA In necesitatea ca „totl com­
electrotehnică pentru învăţâ- ceea, problemele energetice — In otteva cuvinte ar fl cu navele containere asigură Căutări febrile, soluţii Inge­ GH. STOICA ponenţii flit contribuie In proce­ vizor.
In încheiere se cuvine sA men-
m în tul superior, coordonator româneşti, care ne stan astăzi dificil de enumerat aria lar­ obţinerea unei productivităţi nioase, noi „premiere“ — lată sul dc înnoire a echipei, concu- (fonâm cA dupA atmosfera dc op­
şi principal autor al „le x i­ tn faţă, sint de cea mal ma­ gă de cercetare a specialiş­ de trei ori mai ridicate de­ atmosfera care există în rîn- rlnd la ocuparea posturilor“ . timism co UomlnA In nlnul echi­
Dnr &A dAm cwvtntul antreno­
pei
avem ccl pu(!n toate motí­
conului tehnic român" (18 vo­ re Importanţă i ele duc la tilor. Se poate Insă releva cît In cazul transportului cu durilc constructorilor noştri rului şl cllorvn JucAtorl care vor velo sA spcrAm In revenirea Jlit-
lume). sporirea productivităţii mun­ problema studierii curenţilor cargouri obişnuite. navali. O inovaţie experi­ prefaţa acest meci atit de Impor­ iul Ia cursul sâu normnl, chiar
tant pentru el înşişi :
— In ultima vreme se vor­ cii, cu alte cuvinte, la ridi­ electrici variabili In conduc­ Containerele sînt paraleli­ mentată şi omologată nu de I. B A LAN E SC U i „începem retu­ dacA rezultatul meciului de as-
tAzl nu-l vh fl favorabil;
beşte tot mal des despre e- carea nivelului de trai al tori mari. Problema este de pipedice, rectangulare, de mult de inginerii unul şan- rul cu spernn(e Justificate prin
nergeticâ. Poate fl considera­ populaţiei Dovadă conclu­ mare Importanţă, mal ales dimensiuni normalizate şl dé 1ier naval se Intitulează „Li­ nivelul do pregAtlie şl Joo atins N, STANCIU
tă aceasta ca o problemă vi­ dentă In acest sens este gri­ astăzi, cind agregatele elec­ construcţie uşoară Mărfurile nie de axe cu elice cu pas
tală a secolului nostru ? ja şl atenţia pe care o acordă trogene au dimensiuni mari sînt dispuse în ele într-o a­ reglabil". Această elice înlă­ Circumscripţia financiară
— Fără îndoială, energeti­ partidul şi statul nostru dez­ şl pierderile de curent sînt numită ordine, grupate după tură o serie de greutăţi din o municipiului Deva aduc*
mecanismul de propulsie al
ce a devenit in epoca noas­ voltării bazei energetice a însemnate, mal ales în păr­ reguli dinainte stabilite. Un navelor maritime şl fluviale. la cunoştinţa tuturor proprie­ UJNI
tră o chestiune de prim or­ României socialiste. ţile lor masive şl chiar în avantaj deosebit esté şi fap­ Dar despre ce este vorba ? In tarilor de clădiri, autoturis­
din fiind înscrisă pe agenda In vechime, oînd nu se fo­ tolele din oare sînt fabrica­ tul că aceste containere per­ locul Inversoriilul, care era me, motociclete, că termene­ 18.00 Scena şl eeraaol 1
progresului tuturor ţârilor in­ losea decît energia animală te. Dar... nu e cazul să dau mit mecanizarea şl chiar au­ greoi de manevrat şi ae de­ le de plata impozitelor sint : • Implicaţiile actualităţii
diferent de nivelul dezvol­ sau cea a lemnelor, erau so­ explicaţii didactice Pe scurt, tomatizarea operaţiunilor de fecta Uşor, s-a încastrat In — pină la 31 martie 1971 In dramaturgie;
tării lor. Pe scurt, definiţia cotite bogate acele popoare şl pe dnţelesul tuturor, stră­ încărcare-descărcane. De asé- butucul elicei un sistem me­ faza mijloace transport in • In memorlam: Inslf Vul­
can — întemeietorul tfca-
energeticii ar fi cam aceastai ce reuşeau sâ-şl asigure doar dania cercetătorilor în dome*- menea, în ele, mărfurile sînt canic de variaţie a înclina­ • întregime, iar impozitul pe d u m in ic a tTUlul românesc din
ştiinţă-tehnicâ. avînd ca e- nevoile de alimentaţie. Sau, nlul electrotehnicii este de mal bine protejate împotrivă ţiilor palelor elicei. In felul ” clădiri şi primele de asigu­ Transilvania;
biect descoperirea, inventari­ mergînd mal departe, de e­ a „scoate" maximum posibil şocurilor, ca posibilităţi de rare jtimâlate din debitul a- 8,30 Matineu duminical pentru • Filmo documentare de­
dicate anlvorsArlI P.C.R.;
erea şi exploatarea surselor xemplu, vechea Grecie era dintr^un kilowat. (Exemplul evidenţă şl numărare mult acesta se obţin viteze dife­ nudl; copil : mlounatA — 18.30 Revista economlcA;
• Dtimbravâ
rite de înaintare a navei sau
de energie, transformarea, în antichitate socotită o ţa­ poate f! extins la gaze natu­ mai uşoâre, pe tipuri de se poate schimba rapid sensul După 31 martie se percep adaptare după Mlhall 19,15 Publicitate;
Sidoveanu ;
transmisiunea şi utilizarea e­ ră bogată, cu o cultură care rale, cărbuni etc.) Deci, pe containere standardizate. de mers, deoarece viteza nu majorări. • Film serial „Fiul mArll“ ; 19,20 100! de serlţ
nergiei. precum şi construcţia a Influenţat întreaga cultu­ de-o parte, efortul de a pro­ Timpul de staţionare a na­ mai este reglată de turaţia ★ 10.00 Vlafa natului; 19.30 Telejurnalul de senrA|
şi exploatarea sistemelor e­ ră antică Dar azi, Grecia 6e duce şl deţine cît mal mulţi vei în porturi se micşorează motorului. Vind casă cu grădină, vie 11.30 Albumul compozitorilor ro­ • Agenda polItleA;
mâni: Mlhall Jora;
nergetice. găseşte oarecum In urma al­ kilowaţi, Iar pe de altă parte şl există şl posibilitatea de Soluţia este relativ ilmplâ, şl motor tăiat lemne perfec­ 12.00 De straja patriei; 20.00 50 de ani In 50 de evocArl.
— Care este efectul asupra tor ţări — ne referim la ţă- de a fdlo8t aceşti kilowaţi la a fl redus personalul de de­ cu un preţ de cost destul de tă ttare. Hunedoara, Roma­ 12.30 fn reluare, IA cererea tele­ O emisiune de evocare a
anilor de lupte, acţiuni s|
dezvoltării generat-umane întreaga lor valoare. In con­ servire. La acestea se adau­ scăzut. Iri piu«, exploatarea nilor, 63. spectatorilor. Revista ope­ reallzflrl ale Parlldulul Co­
retei;
Român, a anilor
munist
produs de energetică ? rlile dezvoltate. Cu alte cu­ cluzie, totul pentru exploata­ gă uşurinţa cu care contai­ sistemului este simplă, Iar ☆ 13.15 FothAl: SteauA — Farul lucraţi în Istoria României
vinte, nedlapunlnd de surse nerele poţi fl trecute de la
— Singurul mijloc de ridi­ rea maximă a energiei. navă la mijloacele dé trans­ posibilităţile de defectare sînt Vind casă 2 corpuri situa­ Constanţa. Transmisiune ca o perlondâ ptlnA dc
glorie. In flecare zl vor fl
care a productivităţii muncii energetice bogate, nici pro­ port feroviare, rutiere san minime. tă in Simeria. Informaţii, Şo­ dir«ctfl dc Ia 9tndlonul Re­ prezentate evenimente din
publicii;
în industrie este o echipare ductivitatea muncii nu se ri­ Interviu consemnat de aeriene, micşorarea cheltuie­ seaua naţională ¿9, Simeria. 15.00 Emisiune In limba maghla- Istoria actlvKAţll dc o Ju-
energetică mai bogată a mnn- dică la o cotă prea ridicată. C. DROZD lilor pé tona de rriârfâ trans­ Metodă care va ☆ r A ; mâtate do secol, dusâ dc
partid pentru libertate şi
portată. Cn aceste containe­ Vind chitară electrică cu 18.30 Finalele campionatelor eu­ o viaţă mal bunA a po­
ropene do Atletism In baIA,
re se pot transporta şl nñele contribui la sporirea amplificator. Telefon î l 580, Transmisiune dlrcctA de 1« porului român.
Azi — Anul 1921 ;
Sofia;
Deva. 18.00 „Unul din doi* — emlalu- 20,10 Romanele Iul Maurîac :
flotei noastre & ne-concurs. Transmisiune „SflrşltuJ nopţii* (ID I
Vind casă cu grădină, De­ de In Casa do culturA a 20,55 In Intlmplnarea «entícenle-
va, st/, Petro a sa nr; 12, Infor­ sindicatelor din Bala Atare.
Ştiţi ce este batardoul 7 Es­ Temă: Exploratori celebri; naruhil P.C.n. „Ocolul (A-
te un dig care închide o por­ maţii orele 14-20. 19,10 1001 de seri; rll In 8 luni". Emhfuner
ţiune dintr-un lac, riu, golf. TÎr 10.30 Telejurnalul de «earfli eoncure. Etapa a Ii-a, Parti­
20.00 Despre natura lucrurilor —
din interiorul căruia se scoa­ Fiii şl nepoţii felicită fami­ reportaj; cipă echipele reprezentati­
d e v a î Pa tuciul gheţu lia IAR ADAM, din Jeledinţi, 20,35 Fltni artistic: „Jocul de cu­ ve din Judeţul Brăila ş(
(„Patrln“) ; Degetul de fler te apa, putîndu-se executa pe buri" — premlerA pe tarA; din municipiul Bucureşti.
(„A rta “) ; SIMERIA : Monştrii „uscat" lucrările la instalaţia cu ocazia nunţii de aur. 22,20 Pe aripile clocfrllcl. P ro ­
(„Mureşul")? HUNEDOARA i ce urmează sâ funcţionezi gram de muzIcA populnrA Transmisiune de la BrAlla;
Ultimul samurai („Slderurgls- ★ lnstrumcntalAi 22,05 Program de muzIcA uşoa­
l i i r i ; Oro scorpionului — se­ sub apă. Această metodă a Angajez femeie pricepută 22,45 Telejurnalul de noapte ; ră I
riile I II („Constructorul*) | Pro­ fost folosită la construirea menaj, cameră separată, în­ 22,55 Campionatele europene de
cesul („A r ta '); C A L A N : D. D. călzire cu gaze, Hunedoara, Atletism 1n saIA — finale, 22,35 Telejurnalul de ooApte;
Intră In acţiune („ li Iunie“) ; hidrocentralei de la Porţile înregistrare dc la Sofia; 22,45 Tclesportj
TIvLIUC : Jandarmul «e In­ de Fier. str. Chizid, nr. 92, telefon 23.15 Includerea emisiunii. 23,00 închiderea emisiunii.
so ar A („Minerul“) ; Q H E L A R : Procedeul â fost apo! extins 216?, intre orelâ 16-16.
Aşteaptă plna se tntunecA
( „Minerul'1) ; P E T R O - şl în cbnstrucţllle navale Şl
ŞANJ : Ursul şl păpuşa anume la construcţia calelor
şi Aşteaptă pini «e tntunecA
(„7 Noiembrie“ ); LUPENI 1 de lansare Care sînt avanta­
Pan U'olodljowskl — eerllla jele ? In primul rînd este e­
I—II („Cultural*); Mireasa e­ liminat lucrul greoi sub apă.
ra In negru („Muncitoresc“ );
I.ONEA: Răzbunarea sflntulul Totodată se scurtează timpul PE LUCIUL 6HEŢII"
(„Minerul“); AN1NOASA ; In de construcţie a calei. In plus
arşiţa nopţii („Muncitoresc”) ;
PAKOŞENI: Tlffany memo­ se pot degaja obstacolele na­
randum („Energia“); P E TR ILA : turale şi se consolidează mal
Vagabondul — seriile 1—TI eficient fundaţiile calei. Cincmatograjul awslriac ritmul cuceritor, coloritul
(„Muncitoresc") ; V U LC AN 1 cunoscuţi admiratorilor pati­
Doi bArbaţl pentru o moarte întreţinerea uşoară, elimi­ nu a şocat niciodată lumea fantastic al tablourilor de najului artistic. Cei doi foşti
(„Muncitoresc") ; URTCANI : narea pericolului de răstur­ cu filme epocale, ci s-a balet pe gheată. campioni dovedesc şi acum
Sentinţa („7 Noiem brie*); nare a navelor în construcţie menţinut onest tn limitele Scenariul lui Kurt Nach­ nişte calităţi coregrafice su­
R A R B A t e N I : Visul
(1 -Iui Gentil („C August“) j sau reparaţie, precizia spori­ industriei de amuzament, mann este îndeajuns de perbe, dinamism, ritm, apti­
OltAŞTIE: Klng-Kong evadea­ tă în lucru, posibilitatea con­ pâstrînd, pe undeva, vese­ abil, ba chiar spiritual, a- tudini lirice, li revedem cu
ză („P a tr ia "); Petrecerea („Fla- lia valsantă şi strălucirea plăcere in costumele splen­
LAra“); G EO AG IU -B Al: 8tâ- strucţiei simultane a mal barocă a Vienei imperiale,
pln pe situaţie ; HAŢEG : SA multor nave sau construirea dide ale Wiener Eisrevue-u-
ublzi o pasAre clntAtoare unor nave mari la care «e cu acele admirabile Belve­ lui, evoltiînd suplu pc o-
(„Popular“); B R A D ; Şarada Fabrica „Marmura" Simeria. Aici se şletuiesc dalele mozai cate care var înfrumuseţa mul­ dere, Hojburg şi Ring, Vn
(„Steaua roşie"); GURABAR- te Interioara. aplică procedee tehnologice Cronica filmului glinda setnteietoare a ghe­
Z A : Paria („Minerul*); IL L A 1 Foto 1 V. ONOIU moderne ca sudura în flux, lucru insă e sigur; revista tii, Dacă putem regreta
In ghearele Invizibile ale dr, pe gheară austriacă e ine­ ceva, e faptul că scenele dc
Mabuse („Lumina"). montare® în bloc-secţil şi sec­ galabilă. Celebra Wiener Eis­ revistă sînt relativ puţine.
ţii plane, construcţii monolit,
revue nc-ă convins de citeva Totuşi spectacolul final al
ori — prin intermediul unor tingind cu brio un scop unic celor două trupe rivale este
pelicule mai mult decît a­ şi bine definit : amuzarea o feerie de neuitat.
greabile — că întrece in spectatorilor sub o for­ Alături de balerinele şi
măiestrie, farmec $i fante­ mă directă, fără „subtili­ balerinii de la Wiener
tăţi" scirtîitoare. In centrul
Judeţul Hunedoara, angre­ mativ 50 la sută din totalul zii celelalte ansatnbluri de story-ului filmului stă un Eisrevue, apare figura bono­
Iunie,
patinaj artistic din
mă a unui actor mare, Paul
nat puternic, alături de cele­ investiţiilor reprezintă par­ curţi ar fi „Paris sur glacen, cuplu de patinatori artistici Hörbiger, ultimul mohican
lalte judeţe ale ţării, în 0- mm iiziaii tea de coristruCţii-montaJ, în­ CU starul finlandez platinat, care au artns culmea carie­ al perioadei reprezentate dc
pei*a făuririi societăţii socia­ treprinderile şi organizaţiile Mikko Virtailon, sau Hollij- rei de amatori; au ciştigat Willy Eritsch, Martha Eq-
liste multilateral dezvoltate, de construcţii au un rol pri­ day in tcc“, revistă ameri­ titlul de campioni mondiali. gerth şi Gustav Fröhlich,
va cunoaşte şi în acest cin­ mordial. cană întemeiată de neuita­ Cum se intimplă de regulă mari vedete ale cinemato­
cinal o creştere economică Este imperios necesar ca tă Sonja Hertie. — gazetele sportive ne de­ grafului austriac interbelic.
importantă In acest sens, organizaţiile de partid şi „Pe luciul ghetii" , fiim lectează adesea cu astfel de Să-i mai amintim pc Peter
istorioare — sfirşitul carierei
pentru lărgirea şi moderniza­ conducerile şantierelor sâ ia renlizdt de Frdnz Antei, re­ de amator coincide cu mo­ Kraus, Wolf Albach Relty
rea bazei tehnico-materiale, IK IilII măsuri urgente pentru orga­ aduce pe ecran prestigiosul mentul iniţial al unei veri­ şi Peter Fröhlich, care sea­
iiideţului nostru l-au fost a­ nizarea mai raţională a pro­ ansamblu vicnez, oferind tabile curse a impresarilor mănă leit cu tatăl ilustru.
locate încă din primul an al ducţiei şl a muncii, folosirea spectatorilor de cinema o Muzica lui Ertvin Haltetz
unor ansambluri de balet pe
cincinalului importante fon­ la capacitatea maximă a uti­ oră şi jtimătate de veselie, gheată. c mult prea plăcută s-o
duri de investiţii Este demn lajelor, maşinilor şi instala­ putină intrigă amoroasă şi,
de remarcat câ cea mai mare s-or putea trage concluzii fa­ câmil Deva şi altele. Comite­ Recenta consfătuire de lu­ ţiilor, concentrarea forţelor înainte de toate, o voioasă Marele cîştig al filmului putem uita uşor, cum este,
parte din fonduri sînt desti­ vorabile. Dacă se analizează tele de direcţie ale acestor u­ cru a activului de partid şl la un număr restrîns de obi­ desfătare a ochilor care pot este participarea cuplului — de altminteri, şi acest film.
şi
vedetă Marika Kilius
nate sferei producţiei mate­ însă în profunzime activita­ nităţi beneficiare nu au reu­ cadrelor de bază dîn indus­ ective, creştere^ gradului de contempla grdţlozilatea şi Hans-Jürgen Bäumler, bine­
riale. tea de investiţii din primele şit să desfăşoare o Activitate trie, construcţii şi transpor­ industrializare şi mecanizare AL. COVACI
O cerinţă esenţială a înfăp­ două Juni ale anului se des­ de Investiţii nici măcar la turi a stabilit ca obiectiv a procesului de execuţie, ex­
tuirii amplului program o prind unele aspecte care scot nivelul sarcinilor mînîiiiale central realizarea în primul tinderea numărului de schim­
constituie accelerarea ritmu­ în relief încă importante re­ stabilite prin pion. Una din trimestru a Cel puţin 23 la buri şi folosirea cu maximum
lui de transformare a inves­ zerve nevalorificate. 13,4 la cauzele principale care au sută din planul anual de in­ de randament a timpului de T e a tr u r a d io fo n ic p e n tru co pil.
tiţiilor în fonduri fixe şi sută reprezintă o medie pe condus la această situaţie es­ vestiţii, îndeplinirea acestui lucru. De asemenea, se im­ „SâgeatA n lb a s trâ " — s c e n a riu de
tf.30 Piese I n s t r u ­
O v id iu Z o tt a ;
creşterea subslanţialâ a efi­ Judeţ faţă de care dispersiile te slaba preocupare a bene­ obiectiv prcţupiine câ în lu­ pune extinderea metodei de m e n ta le . 9,99 S o liş ti şl o rc h e s tre
cienţei lor economice Privi­ cu sens negativ sînt multe Io ficiarilor respectivi atît in na martie beneficiarii şi con­ organizare şi remunerare a de m u z ic ă u ş o a ră ; 9.30 B u le tin de
s l l r i : o.ns va pin ce o pe ra ?; io.or,
tă în complexitatea ei — număr Este adevărat că prin­ faza de pregătire a condiţii­ structorii sâ materializeze 9,f> muncii în acord global pe A v a n p r e m ie r ă c o tid ia n « ; io.l1»/
pregătire, execuţie şi recep­ cipalii beneficiari de investi­ lor de materializare a inves­ la sută din fondurile anuale ţoale şantierele din Judeţ. In PROGRAMUL 1: G.fin Jiulclln de Succese ieri, succese a zi; 10,3(1 A.
7-a a r t â ; ll.OO T ra n s m is iu n e a c u lt-
ţie — se poate aprecia că ac­ ţii : Întreprinderea electio- tiţiilor, cit şi în faza de exe­ de investiţii. acest fel se va reuşi sâ se Ştiri ; G.Oil Concernul dimineţii : c e r iu lu i o r c h e s tre i s im fo n ic e n
tivitatea de Investiţii din Ju­ centrale Deva, Centrala căr­ cuţie. Ţinînd seama de experien­ scurteze durata de execuţie 7,00 Radiojurnal; 7.45 Avanpre­ F i l a r m o n ic i i „ B a n a t u l " d in T i m i ­
0.00 Sumarul
mieră cotidiană;
13.00
deţul nostru a înregistrat în bunelui Petroşani. I.M. Bar­ Este ştiut câ. în genoral. ţa acumulată, de potenţialul a obiectivelor şi în acelaşi presei; fl.Ofl Ilustrate muzicalé ; ş o a ra ; B u le tin V a r ie tă ţi m u z ic a le ;
14.00
ş t ir i;
14,03
de
A ­
ultimul timp o îmbunătăţire za, C.S Hunedoara. Direcţia datorită condiţiilor atmosfe­ uman, tehnic şi material e­ timp sâ se asigm'e o înaltă e- 3.<J0 Ora satului; in.00 nadlomaga- gen d ă fo lc lo r ic a ; 14.30 C in e ştie
zinu). femeilor:
io .*40 Rra$ov —
substanţială. In cincinalul judeţeană P.T.T.R. Deva, Di­ rice neprielnice din primul xistent, se poale aprecia ca o ficienţâ economică a fondu­ România 1971 Prime audiţii; ii,00 c îş llg â . T e m a : A r h it e c t u r ă p o p u ­
J5.00
lară ro m ă n e a s c A ;
C ln te c u l
trecut, şi în special îh 11*70, recţia Judeţeană de gospodă­ trimestru al anului, se plani­ asemenea sarcină importantă rilor alocate. Buletin de ştiri; 11,05 iniilnire cu p fim în tu lu i s tră m o ş e s c ; 15,33 pe
s-a executat suplimentar un rie comunală şi alţii au reu­ fică un volum mai restrîns şi de mare valoare economi­ Este necesar sâ se acţione­ melodía populará şi Interpretul a r ip ile v a ls u lu i; 15,45 P u b lic it a te
12.00 De toate pentru
preferat ;
volum însemnat de lucrări, şit să obţină rezultate pesie de investiţii. Temperatura ri­ că este pe deplin realizabilă. ze în continuare pentru redu­ loti; 13.00 Radiojurnal. t.1.15 Nou­ r a d io ; 1G.10 M u 2icA ele p r o m e n a ­
d ă ; 1G,30 Se ria l r a d io fo n ic p e n tr u
multe obiective de împortan media realizărilor In nivelul dicată şi precipitaţiile atmo­ Va trebui însâ ca organizaţii­ cerea ponderii lucrărilor de tăţi dlscograflee cu Hervé VII- t in e r ii a s ru l m to r l. „ V u l t u r i i d in
lard: 1.7.30 Orchestra dc muzică
dc
ţâ majoră pentru economia judeţului. sferice reduse dîn lunile ia­ le de partid din întreprinderi construcţii în totaltil investi­ populară a nndioicieviziunh: 14.00 S a rm iz c g c lu s A " — s c e n a riu V i i :
L p is o d ttl
T u d o r Popesuu.
naţională au fost puse în In mod cert câ prin plan nuarie şi februarie au oferit şi şantiere să îndrume şi sâ ţiilor, prin amplasarea maşi­ Unda veselă; 14.,91 Solişti <le mu- „ f a i n a p a p i r u s u l u i" ; 17,00 B u le ­
funcţiune înainte de termen nu se stabileşte o eşalonare însâ posibilitatea desfăşură­ controler/.e în mod permanent nilor şi instalaţiilor în spa­ 2ieâ uşoară . Iô.00 Buletin de tin de ş t i r i ; 17.05 A lm a n a h s u n o r;
Ştiri;
15,0.1 Caravana
fanteziei;
şi la parametri înalţi de ex­ strict aritmetică a execuţi­ rii intense a procesului de şi eficace comitetele de di­ ţii libere, reducerea finisaje­ IS.50 SJjoiI şl muzIcA; l«,]5 Me­ 111.00 M o m e n te d in Istoria c u l m ­
„ C ip r i a n
ro m â n e ş ti.
u l
P o r u m -
ploatare. De asemenea, inves­ ei. „Marmura" Simeria însă construcţii-montoj. In ase­ recţie. cadrele de specialişti lor exterioare $i utilizarea lodii recent lansate: 1.7.3« Teatru b e s c u “ — s c e n a riu de Io n e l I / r i s -
scurt. Cînteeul lebedei de A
P.
tiţiile ariului IPT I au fost. în menea împrejurări era de pentru punerea în valoare a unor materiale ieftine din re­ ceitóv; n.on Radiojurnal ; in.iş tc a ; 10,30 P a g in i d in o p e r c la „ N o .
general, analizate, fundamen­ a realizat în primele două aşteptat ca acolo unde condi­ tuturor rezervelor interne. U- surse locale. Seleciiunl din opereta „ o noap­ no. N a n c tle " dc Y o u m a n s ; in,4â
N u m e d ra g i p e p o r t a tiv ; io.no B u -
luni doar 0.5 la sută din pla
tate şi pregătite mai bine ca ţiile tehnîco-materia’e erau nitâţile beneficiare. împreu­ Stă în putinţa beneficiari­ te la Veneţia- de Johann Strauss: J }e 19.Oii Romanţe-
19..75 Noi înregistrări dc muzIcA
Elena Constantlncscu,
în alţi uni. Tn acest fel s-a nul anual şi 7.3 la sută din asigurate să se avanseze în nă cu proiectanţii, organele lor, proiectanţilor şi construc­ populará; 20.00 Tableta dc seară ; RlKa Z a ra i şl B o b b y So lo ; 2o.ni»
prevederile primului trimes
reuşit ca planul de investiţii tru, „Avicola" Mintia — 4.1 mod substanţial procesul de de avizare şi furnizorii trebu­ torilor din judeţul nostru de 20.05 Zece melodii preferate; 20.4ú B u le tin dc ş t i r i ; 20 dă R evisla l i ­
Jocuri populare şl clntcce (le pe­
pe primele două luni la nive­ materializare a investiţiilor. ie sâ stabilească cele mai trecere; ■-U.OO MuzIcA dc dans ■ te ra r;, ru d lo ; 20..75 P r im e a u d iţii
ue m u zicA u ş o a ră ; 20.45 în r e g is ­
lul judeţului să fie îndepli­ la sută şi respectiv 25,3 la Din cele expuse se des­ potrivite măsuri menite sâ a depune eforturi înzecite 21,2S P C R. — f,n. Consemnări de tr ă r i de la fe s tiv a lu r ile i n t e r n a -
Pdul Diaconnscu;
lî» 30 Revista
im n n le
..C h im o y "
sl
b e lg ien e
nit. materîalizîndu-se 13.4 1a sută, C.M.N. Deva 0,2 la su­ prinde în mod clar câ în ac asigure în cel mai scurt timp pehtru înfăptuirea pianului şlngArelor cu Oigi Marga. Raphaël •zi wVn r>Ur- r> J 1'32 C a n to n o ic ;
sută din fondurile alocate tă şi respectiv 44.1 la sută. tivitatea de investiţii a ju­ posibil documentaţiile tehni­ de investiţii în concordanţă Şi Peter Holm: 22.00 Radiojurnal; 21,40 ! r r? _ 50 tn Intîmpinn-
22,10 Panoramic sportiv: 22.30 Ro-
ten s e m ic e n te n a r u lu i P C . l l, S lu -
penlru primul an al cincina­ Aspecte asemănătoare se deţului în primele două luni ce. amplasamentele, finanţa­ cu exigenţele cantitative şi mAriţe; 22.30 Moment poetic: 23 00 d lo u l de poezie C in le c e lc tfi.-il ;
In ritm de dans. 24.00 Buletin de
lului. semnalează şi la Regionala ale anului nu s-an obţinut rea. utilajele şi materialele calitative impuse de etapă Ştiri; 0.03—0.00 Estrada nocturnă. 22.00 Vîi in v ită m la dans ; 2,7,HO
dc Ştiri ;
2,7.03
M u z ic ă
B u le tin
Raporlînd acej> prorent la C F. Deva, I M, Hunedoara, rezultate pe măsura posibili­ necesari. actuală de dezvoltare a în­ PROGRAMUL II: C.00 Matineu s im fo n ic ă : 0,02 C on c e rt s im fo n ic
nivelul sarcinilor perioadei, .întreprinderea de industrie a tăţilor. Datorită faptului câ aproxi- tregii noastre societăţi. duminical. 7,00 Radiojurnal; 8.00 p o p u la r ; 0,35—1.09 B u le tin de ş tiri.