Page 5 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 5
11//rf/rifrrirtrrf/rttnrtrttttftturtiuntitttrtMtNttnttnirnirtM»*rmr*
!
"ROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V Â !
Ş \
I ;
Declaraţia Agenţiei
Române de Presă privind
I I
situaţia din Orientul
Apropiat
O.N.U. Încheierea lucră
rilor Comitetului
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P.C.R. 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN consultativ
Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 3022 MIERCURI 3 MARTIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI :
j p / / / S / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / S f c » Ş
M a s u ri de în a lta c o m p e te n ţa ş tiin ţific a Sosirea tovarăşilor
pentru continua p e rfe c ţio n a re G.Husak şi V.
a o rg a n iz ă rii şi c o n d u c e rii e c o n o m ie i la Bucureşti
Ln invitaţia
Comitetului
Centrala industrială—organism eco Sporirea producţiei agricole- Central al Partidului Comu Mânesco, membru al Comite
tului Executiv, al Prezidiu
nist Român, tovarăşii Gustav
lui Permanent, secretar al
Husak, prim-secretar al Co CC. al P.C.R., Paul Nicules-
nomic investit cu largi atribuţinni sarcină de căpetenie a lucră mitetului Central al Partidu cu-Mizil, membru al Comite
lui Comunist din Cehoslova
tului Executiv, al Prezidiului
cia, şi Vasil Bilak, membru
al Prezidiului. secretar a) Permanent, secretar al C.C.
înfiinţarea centralelor in în cuvîntarea sa la consfătui tralelor. Consfătuirea de lu torilor din I.A.S. Comitetului Central a) Parti al P.C.R, Vasile Vlad, mem
dustriale şi a celorlalte or- re, sintetiza că crearea cen cru organizată de conducerea dului Comunist din Ceho bru supleant al C.C. al P.C.R.,
-'“nisme economice cu statut tralelor industriale a însem partidului şi, în mod cu totul In secţia sculârie a Uzinei slovacia, au sosit în seara şeful 9ecţiei relaţii externe
centrală constituie parte nat un pas important pe ca deosebit, cuvîntarea rostită de de utilaj minier Petroşani zilei de 2 martie a.c. la Bucu
organică, se încadrează ar lea perfecţionării planifică tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ca participant la prima cerea nemijlocită a produc lucrează şi strungorul Boari reşti, într-e vizită neoficială, a C.C. al P.C.R., de activişti
monios în ansamblul măsu rii şi conducerii activităţii e au rolul de a jalona sensu Consfătuire pe ţară a lucră ţiei şi aplicarea pe scară lar Francisc, care îşi depăşeşte de prietenie. de partid
rilor întreprinse de conduce conomice. rile perfecţionării activităţii torilor din întreprinderile a gă a tehnologiilor avansate lunar sarcinile de producţie La aeroportul Otopeni. oas Au fost de faţă Miroslav
rea partidului şi statului Intr-adevăr, înfiinţarea şi centralelor, în corelaţie cu gricole de stat am avut de lucru, folosirea judicioasă dovedind totodată o bună peţii au fost întîmpinaţi de Sulek, ambasadorul Republi
mă
să
convine
a bazei tchnice-materiale, re
prilejul
privind perfecţionarea orga funcţionarea — deşi pe o întregul ansamblu de măsuri încă o dată de importanţa pregătire profesională.
nizării conducerii şi planifi perioadă încă scurtă — a a cu privire la adîncirea pro deosebită pe care conducerea ducerea cheltuielilor pe uni tovarăşii Nicolae Ceauşescu, cii Socialiste Cehoslovace la
tatea de produs, ridicarea ca
cării economiei naţionale. In cestor organisme au demon cesului de perfecţionare în partidului şi statului nostru lificării muncitorilor etc. Foto : N. GHENA secretar general al Partidu Bucureşti, şi membri ai am
cei aproape 2 ani dc exis strat că deplasarea unor largi economie. o acordă acestui sector de De asemenea, am reţinut lui Comunist Román, Manea basadei.
tenţă centralele industria atribuţii, competenţe şi răs Problematica consfătuirii producţie, creşterii contribu că un accent deosebit se pu
le şi-au dovedit cu priso punderi de la ministere la este desigur foarte vastă. Din ţiei I A S.-urilor la constitui ne pe profilarea şi speciali
sinţă viabilitatea, au contri centrale are un temei solid aceasta consider însă că este rea fondului central de pro zarea unităţilor, pe realiza
buit efectiv la înlăturarea fe în realităţile economiei noas de o majoră însemnătate mă duse agricole şi la ridicarea rea unui volum cît mai mare
nomenelor de centralism ex tre naţionale, în imperative sura preconizată de către nivelului de viată al întregu de produse în întreprinderi in ¡\nm\mi
cesiv şi lărgirea democraţi le dezvoltării ei de viitor şi conducerea superioară de lui popor. Prezenta secretaru In care procesul de produc
ei economice, la apropierea în acest context se justifi partid de a atribui centrale lui general al partidului, to ţie este organizat după me
conducerii de producţie, la că pe baza conceptelor ştiin lor competenţe şi răspun varăşul Nicolae Ceauşescu, la tode industriale Din această
soluţionarea optimă a pro ţei moderne a conducerii. deri sporite în exercitarea această consfătuire relevă cu categorie de unităţi face par
blemelor majore ale produc Desigur, perioada de încer funcţiunilor lor, ceea ce va pregnanţă grija ce se acordă te şi I A.S. „Avicola" Mintia s m m m m rn
ţiei. cări, de definire a personali conduce în mod nemijlocit la ridicării pe noi trepte de — întreprindere specializată
Fiind unu) din participan tăţii centralelor nu a dat în soluţionarea cu eficienţă spo progres a agriculturii şi spo pe creşterea păsărilor pentru
ţii ta recentele lucrări ale rită a problemelor complexe ririi aportului sectorului de producţia de ouă. pe scena sălii „A ria" un in
consfătuirii de lucru a con că soluţii globale, definitive stat al agriculturii la forma Analizînd activitatea ferme De curind, în satul Poiana, cucerirea puterii politice de teresant şi atractiv montaj li-
către clasa muncitoare şi e-
ducătorilor centralelor indus acestei noi forme de organi ale actualului cincinal, la ri rea venitului naţional, la a- lor noastre in lumina sarci din comuna Balşa, a avut loc terar-muzical şi coregrafic
triale şi ai celorlalte unităţi zare şi conducere a activită dicarea nivelului calitativ al sigurârea satisfacerii în tot nilor reieşite din cuvîntarea un jurnal vorbit pe tema diticarea orinduirii socialiste intitulat „Inima cintă". închi
cu statut de centrală am con ţii economice. Se simţea ne întregii noastre activităţi e mai bune condiţii a cerinţe tovarăşului Nicolae Ceauşescu „Realizările cincinalului 1966 in patria noastră.,
fa
statat cu mîndrie şi satisfac voia acută a sintetizării ex conomice. lor de produse agroalimenta- constatăm / că există încă 1970 şi perspectivele 1971 - ln cadrul căminului cullurol nat măreţei aniversări a
partidului,
re ale populaţiei.
semicentenarului
ţie că asemenea caracterizări Făcînd o amplă şi temei mari rezerve de creştere a 1975. Cifre şi fapte". In con spectacolul a prilejuit aduce
au fost ■ Tnbbnimc într-o de perienţei.. de pînâ acum şi a AUREL LAPUŞCA nică analiză- a rezultatelor e producţiei şi a eficienţei eco tinuare a avut ioc un spec din Gurasada s-a desfăşurat, rea unui călduros omagiu de
nomice. Centru valorificarea
de curînd, un schimb de ex
plină unanimitate. De altfel, definirii precise a direcţiilor director general al Centralei conomice înregistrate în cin lor cît mai deplină ne con tacol prefentat de brigada către cele mai tinere vlâstaio
tovarăşul Nicolae Ccauşescu, şi orientării activităţii cen minereurilor neferoase Devo cinalul trecut de către între centrăm Eforturile asupra fi artistică recent promovată perienţă cu bibliotecarii şi ale patriei, conducătorului iu-
directorii oşezâmintelor cultu
prinderile agricole de stat, nalizării investiţiilor de peste pentru laza judeţeană a Con rale din zona lira. Ca apli 'bit al poporului nostru, care
cursului al X-lca al lorma
consfătuirea a jalonat toto 7R milioane lei ce ni s-au a ţiilor artistice de amatori. caţie practică, gazdele ou anul acesta împlineşte vene
dată direcţiile de dezvoltare cordat în vederea închiderii ir organizat un concurs ,,Cine rabila şi glorioasa virstă de
a
a producţiei în perioada
După două luni de Întrecere Închinată semicentenarului partidului cestui cincinal, a stabilit un circuitului pe baterii. Astfel In scrisorile trimise pe adresa ştie, cîştigă" pe tema „O o jumâtate de veac. In pro
vom avea posibilitatea ca în-
program concret de lucru ca cepînd din anul 1973 să creş redacţiei, prof. Mario Lăzăruţ, nouă etapă ¡n dezvoltarea a gram au figurat piesele co
rale «/Partid, călăuza noas
griculturii". C urgătorilor le-au
din Baia de Criş, şi comandanta
re are drept scop valorifica tem 550 000 găini ouătoare de unităţii de pionieri dc la fost oferite premii in obiecte. tră", ^Pămint legendar", do-
rea superioară, în condiţii de
la care să livrăm anual circa
BILANŢ RODNIC IN INDUSTRIA eficienţă cît mai ridicată, a 90 milioane ouă pentru con Şcoala generală nr. 2 Brad In continuare, formaţii artis uâ prelucrări de folclor, suite
de dansuri populare româ
tice de pe raza comunei Gu
ne informează că in cadrul
rezervelor existente în
pri
sum. înfăptuirea obiectivelor
vinţa obţinerii unor randa pe care ni le-am propus se celor două şcoli au avut loc rasada au prezentat un re neşti interpretate de elevii din
mente maxime la hectar şi va reflecta în final în obţine întiiniri ale pionierilor cu se uşit program artistic. Cei pre clasele III, V şi VI, recitări de
versuri, evoluţii ale soliştilor
zenţi au aplaudat dansatorii
cretari ai comitetelor comunal
pe cap de animal.
H U N E D O R E A N A vântarea tovarăşului Nicolae rea unui beneficiu de 20 mi şi orăşenesc de partid. A şi montajul căminului cultu vocali de muzicâ populară,
Indicaţiile cuprinse în cu
ral Gîmpuri Surduc, progra
ale tarafului şi orchestrei de
ceştia au vorbit copiilor de
lioane lei faţă de 9 milioane
Ceauşescu la consfătuire re lei cît am realizat în 1970, în spre Hunedoara de ieri şi de mul de brigadă (Gurasada), muzicâ uşoară, clemente de
prezintă pentru toţi lucrăto azi, au înfăţişat evenimente obiceiurile de nuntă şi dan gimnastică modernă. Cu acest
Primele două luni ale începutului de cin mc cherestea. 3 760 mc buşteni, 300 mc lemn triplarea contribuţiei unităţii surile din Cârmâzâneşti. montaj, pionierii de la Şcoa
rii din întreprinderile agri
cinal constituie pentru colectivele de mun de mină. 590 mc lemn de celuloză. 2 300 mc cole de stat un vast cîmp de noastre la constituirea fondu de maximă importanţă din la generalâ nr. 4 au cîţtigat
viaţa ţârii, iniţiate şi conduse
că din industria hunedoreană un bun pri prefabricate din beton, mobilă în valoare afirmare a ^iniţiativei şi lui centralizat al statului de de Partidul Comunist Român, Ieri, pionierii şi şcolarii de locul I pe municipiu în ca
lej dc afirmare a forţei şi talentului, a de G2 000 lei şi alte bunuri de consum. priceperii, un cadru propice produse agricole. la Şcoala generală nr. 4 din drul concursului pionierilor şi
hărniciei şi dăruirii, a competenţei şi răs îndeplinirea şi depăşirea în mod ritmic a iniţierii de acţiuni energice care s-a aliat mereu in pri municipiul Deva au prezentat şcolarilor.
punderii cu care acestea s-au integrat ple prevederilor la producţia fizică, asigurarea şi hotărite pe linia folosirii Ing. GH. DIACONESCU mul eşalon al luptei pentru
nar in procesul muncii pentru înfăptuirea unor calităţi superioare produselor, creşte directorul J.A.S. Mintia
exemplară a sarcinilor de plan şi a anga rea gradului de diversificare a sortimente cu maximă chibzuinţă a po
tenţialului uman şi material
jamentelor luate în marea întrecere socia lor fabricate au creat condiţii pentru ono existent în acest sector de
listă. rarea mai promptă şi la un înalt grad de e activitate. Intre altele, se im
Statisticile de la finele lunii februarie xigenţă a pretenţiilor beneficiarilor interni pun atenţiei măsurile preco
consemnează la nivelul industriei Judeţului şi externi. In acest fel pe ansamblul in nizate în legătură cu creş DIN lEAlIZÂRItE CINCINALULU1116-1970
o producţie globală suplimentară in valoare dustriei Judeţului s-a reuşit să se vîndă şi terea cointeresării materiale a
de 42.G milioane lei. să se incaseze peste prevederile planului lucrătorilor din I.A.S., atra
produse in valoare de 45,3 milioane lei. Un a
Sprijinite şi îndrumate competent şi efi gerea specialiştilor la condu-
treapta I în aval şi au fost
cace de organele şi organizaţiile de partid, port substanţial la sporirea veniturilor în La întrebarea „Cum aprecia^ rezultatele cincinalului începute lucrările la o nouă nele şantiere dc construcţii
şi de nelivrarea la timp a
conducerile centralelor industriale şi ale în treprinderilor economice i-a adus şi activi trecut?“ — adresată unor membri ai guvernului de re treaptă, ce cuprinde opt noi utilajelor tehnologice, care
treprinderilor. minerii, siderurgiştii, chimiş tatea de export. S-a terminat turnarea dactori ai Agenţiei romane de presă „Agerpres“ ■—■ răs centrale In acest cincinal au condus la râmîneri în
Pe şantierele industriale şi social-cultura-
tiî, cncrgcticienii, constructorii şi alte co le, printr-o mai bună pregătire a procesului pund, astăzi, ministrul energiei electrice, Octavian Groza, am avut mîndria să fim urmă temporare faţă de
lective dc muncă au reuşit să valorifice în de execuţie, raţionalizarea proceselor teh fundaţiilor noului ministrul industriei miniere şi geologiei. Bujor Almâşan, şi martorii intrării în funcţiu graficele de lucru, rezulta
mod superior potenţialul uman şi material nologice, creşterea gradului de mecanizare furnal de 1 000 mc ne a primelor două, din ce tele obţinute sînt importan
de care dispun. In această perioadă a exis şi industrializare a operaţiunilor de execu ministrul industriei uşoare, Ion Crăciun. le sase unităţi de pe malul te.
tat o preocupare susţinută pentru folosirea ţie, constructorii au realizat un volum de de la Hunedoara românesc ale marelui sis Pentru industria minieră,
mai raţională a capacităţilor de producţie lucrări de construcţii-montaj in valoare de Constructorii hunedoreni Cincinalul 196G—1970 re voltarea simţitoare a efi tem hidroenergetic şi de cincinalul recent încheiat a
şi a fondului de timp, organizarea optimă a peste 1G7 milioane Iei, cu 8,3 la sută peste au terminat turnarea fun prezintă una din etapele cienţei economice in pro navigaţie de la Porţile de însemnat o perioadă de e
producţiei şi a muncii, perfecţionarea con prevederile perioadei. daţiilor noului furnal de deosebit de fecunde în isto ducţia de energie electrică Fier. pe care-1 construim forturi susţinute şi de im
ducerii proceselor tehnico-cconomice la ţoa Departe de a ştirbi nota generală bună a 1 000 mc, a preîncălzitoare- ria energeticii româneşti — prin scăderea continuă a in împreună cu R.S.F. Iugo portante succese, a declarat
vestiţiilor
specifice
şi a
le nivelurile, îmbunătăţirea indicatorilor ca- realizărilor economiei hunedorene se cuvine lor de aer şi a altor insta a declarat ministrul ener cheltuielilor de exploatare, slavia şi care se situează pe ministrul industriei miniere
litalivi. Se icmarcă in mod special activi totuşi să subliniem neputinţa in care se laţii aferente, încheind ast giei electrice, Octavian Gro obţinerea de importante e primul Ioc din lume. după şi geologiei, Bujor Almâşan.
za. In această etapă, au fost
tatea desfăşurată la C.S. Hunedoara, Uzina zbat de mai multă vreme „Marmura“ Si- fel o primă etapă în ridi materializate cu succes pre conomii de combustibil şi puterea unitară a hidro- Această importantă ramură
„Victoria" Câlan. unităţile miniere din Va meria, U.E.L. Haţeg şi Şantierul T.C.M.M. carea acestui important a vederile mobilizatoare ale diminuarea continuă a con agregatelor dc acest tip şi a economiei a asigurat baza
lea Jiului. I.M. Barza, F.C. Orăştie, C.E.I.L gregat siderurgic. pe al doilea loc din Europa, de materii prime si de com
Valea Jiului de a se încadra în ritmul ca Directivelor Congresului al sumurilor specifice. după capacitatea totală.
Deva şi altele. denţat şi accelerat al rezultatelor celorlalte In ritm intens se desfă IX-lea al P.C.R. Astfel, pu O altă caracteristică im Sfîrşifcul cincinalului 1966 bustibili minerali metalur
Este deosebit de important faptul că a- unităţi din judeţ. şoară lucrările de turnare terea unitară maximă a portantă a realizărilor din —1970 a maroat şi alte suc giei şi construcţiilor de ma
şini, chimiei şi energiei e-
ccste depăşiri valorice au o „acoperire" co Bilanţul celor două luni este rodnic. Toţi a fundaţiilor coşului de grupurilor electrogene in cincinalul recent încheiat o cese : în anul 1970 produc leclrîce.
respunzătoare in produse fizice. In cele do indicatorii de plan au fost îndepliniţi şi de fum şi ale halei furnalu stalate dublat, treeîn- constituie puternica dezvol ţia de energie electrică a Faţă de continua şi ac
uă luni industria hunedoreană a pus la dis păşiţi. Stă în putinţa harnicelor noastre co lui. Se fac pregătiri pentru du-se de la grupuri de 100— tare a construcţiei de cen depăşit 35 miliarde kWh. centuata creştere a necesi
poziţia economici naţionale un surplus de lective muncitoreşti, a tehnicienilor, maiştri montajul construcţiilor me 150 MW, la cele de 200 MW trale hidroelectrice. In acest iar puterea instalată a a tăţilor de materii prime şi
talice şi al blindajului fur
peste 7 .10(1 tone fontă. 700 tone cocs meta lor, inginerilor şi economiştilor de a depune nalului. De remarcat că montate la Borzeşti, Luduş, interval a fost dată în ex juns la 7 100 MW. Numărul dc combustibili ale econo
lurgic, 5 200 tone oţel, 1 200 tone laminate, şi in continuare eforturi înzecite pentru a stadiul lucrărilor de con Mintia-Deva şi la cele de ploatare cea mai mare cen satelor electrificate a depă mici naţionale. industria
de
750 («ne fier in minereu marfă, 10 200 tone îmbogăţi acest bilanţ cu realizări tot mai strucţii este urmărit cu a 315 MW de la Craîova, con trală subterană, aceea 220 şit cifra de 10 000. minieră a executat. în pe
pe rîul Argeş, avînd
siderate a fi cele mai mari
de cărbune net şi importante cantităţi dc (valoroase pe măsura sarcinilor cantitative jutorul unor metode ştiin din tara noastră MW. Totodată, în cadrul a- In ciuda unor neajunsuri rioada 1966—1970, lucrări
minereuri neferoase. De asemenea, s-au pro şi calitative trasate de conducerea de partid ţifice de evidenţă, folosin- O dată cu sporirea puteri menajârîi complexe a aces întîmpînate pe parcurs în
du^se in acest scop staţia diferite domenii, neajunsuri
dus peste plan tone pigmenţi metalici. şi de stat şi a angajamentelor luate în ma electronică de calcul a lor unitare s-au mărit şi tui rîu au fost construite legate de condiţii meteoro (Continuare in pag;: a 2*o)
,75 tone produse din mase plastice. 1200 rea întrecere socialistă. I.C.S.H. valorile parametrilor aburu primele patru centrale hi logice vitrege, de reasigu
lui. fapt care a permis dez droelectrice care constituie rarea forţei de muncă pe li
Trimişii Agerpres, S. Maximl- ţional al clntectilul „Braşov— Grlgorlu „E virata Întrebărilor" din R.D. Germană a preferat
lian şi Tr. Catincescu, transmit : România" — li>71, vicepreşedinte şl clntecul „Mărie Laurc" de melodia dc mare succes a Iul
ln Braşovul devenii pentru a al Comitetului de radiodifuziune Alaln Marrlsaud. Temlstoclc Popa „Trecea fan
palm oară oraşul „Cerbului dc şl televiziune, a rostit cuvtntul CinlAreaţa bulgarA Miml Iva fara mllitarâ", Iar din reperto
aur“, a Început marţi seara dc satul. nova «l-a ales ca melodie „Du- riul propriu, o melodie a com
Concursul şl Festivalul etliţicl Pc scena Teatrului drnmalic pA noapte vine z!" dc Aurel Gi- pozitorului compatriot Gerd
io îi. participă in competiţie 30 din Braşov s-au aliniat apoi. ca roveanu, intcrpretlnd apoi me Natsrhinskl, intitulată „Roin-ta-
dc concurenţi, rcprczentiiwl so Intr-o paradA a vedetelor, con- lodia compozitorului bulgar Rom".
cietăţi dc radlotcieviv.iuno din In încheierea primei seri de
Europa, iar la recitalurile concurs, cliuăreaţa spaniolă
„hors-eoncurs". ciiuircţc de Dova, deţinătoarea a două pre
mare popularii ale ale mnsic- mii la festivalurile de la Bar
lialltilul, inclusiv trei dintre A început Concursul şi Festivalul celona şi Rio dc Jnnelro, a pre
laureatele precedentelor ediţii zentat populara melodie „M c)
ale /estivalului. Prin prc/.cnţa o lacrimă" de Ion Crlstlnoiu,
pozitorilor noştri, cea de-a palm de muzică uşoară „Cerbul de aur“ care parc sA fi întrunit plnă
a peste 30 dc melodii ale com
ediţie a „Cerbului dc aur" va acum cele mal multe sufragii
constitui, ra şi primele trei. u ii in toate ediţiile Cerbului dc
bun prilej dc afirmare a mu aur. Din repertoriul său, dc pe
zicii uşoare româneşti. curenţii, pentru a fi prezentaţi Taneio Russev „Stnl născută sie trei sule dc melodii, ue-a
După primele acorduri prin juriului şi publicului, dtipA cn- pentru a fi ItlbilA". adus la Braşov tradiţionalul
care orchestra dirijat A dP artis re a urmat prezentarea juriului In continuarea concursu „Los Gitanos“.
tul emerit Sile Dtnicu dA sem alcătuit din reprezentanţi ai lui. Derck John Tillcy, din Recitalurile Inaugurale ale
nalul dc deschidere a festiva radiotclc viziunilor participante. Tara Galilor, n dat glas melo festivalului au fost susţinute cu
lului, Valeriu RApcauu, pre Desrhizind scria probelor şi a dici lui Mişii lancu „Pentru ni mult succes de căl*e reputata
şedintele juriului şi al Comite emoţiilor, liuâra cintAreaţA el mic In lume" şi celei intitulate noastrA solistă Doime Badea şl
tului dc organizare a Con veţiană, Etiane Dambre, a in „Lume minunată“ dc J. Page dc apreciatul cîntArcţ francez
cursului şi Festivalului interna terpretat şlagărul Iul George Luck. ClntAreapt Regina Thoss Alaln Barrlerc. MINA LUPENI. - Di rijaraa vagoanelor cu cărbune.