Page 53 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 53
Instituirea medaliei
50 a aniversare a
Partidului Comunist
Român“
Cu prilejul aniversarii munist Român, celor care
seni ¡centenarului Partidulu i au desfăşurat o activitate
Comunist Român. Consiliul îndelungată în mişcarea
de Stat al Republicii So muncitorească, precum şi
cialiste România a emis un celor care au merite deose
decret privind instituirea bite în înfăptuirea politicii
medaliei ,.A 50-a aniversa partidului de construire a
re a Partidului Comunist socialismului în Republica
Român“. Socialistă România Prin
Medalia „A 50-a aniver acelaşi decret, a fost apro
sare a Partidului Comunist bat Regulamentul privind
Român" se conferă membri descrierea, locul ierarhic şi
modul de purtare a meda
lor de partid care au adus liei „A 50-a aniversare
ANUL XXIII. Nr. 5 034 MIERCURI 17 MARTIE 1971 o contribuţie deosebită la a Partidului Comunist
4 PAGINI - 30 BANI
constituirea Partidului Co- Român'*.
V A LOR IFIC ARE DE PL IÑ A SÏAI
3
In ziua de 16 martie a a de probleme esenţiale din tări să-şi sporească preocu
vut Ioc la Palatul Repu domeniile examinate ; au parea pentru reducerea con
blicii şedinţa Consiliului fost relevate realizările obţi sumului de cocs. precum şi
de Stat. prezidată de tovară nute. neajunsurile constata pentru proiectarea şi realiza
şul Nicolae Cenuşescu, pre te. făcîndu-se pe această bază rea în ţară a unor otita je
pentru industria siderurgică,
şedintele Consiliului de Stat.
propuneri cu privire ta îmbu
Imperativ fundamental pentru liului dc Slot. la şedinţă au nătăţirea activităţii Ministe spre a se reduce pe această
fn afara membrilor Consi
rului Petrolului, Ministeru
cale importul.
partiei-pat ca invitaţi miniş lui Industriei Metalurgice şi In concluzie, preşedintele
tri şi alţi conducători ai or altor organe de stat. Consiliului de Stat a arătat
că este necesar ca. atît Con
ganelor centrale de stat. pre
toate colectivele industriale cum şi preşedinţi ai unor fectuat de comisiile perma siliul de Miniştri cît şi mi
Referindu-se Ia controlul e
nisterele şl celelalte organe
comisii permanente ale Ma
rii Adunâr» Naţionale. nente ale Marii Adunâr? Na de sinteză să valorifice pro
ţionale.
tovarăşul
Nicolae
Consiliul de Stat a anali Ceauşescu. preşedintele Con punerile ce au fost făcute in
Avem de înfăptuit în acest cincinal un vast, tăţilor şi suprafeţelor productive ; executarea (o zat rapoartele comisiilor per urma controalelor efectuate
îndrăzneţ şi mobilizator program de creştere timp şi de calitate o lucrărilor de întreţinere şi manente ale Marii Adunări siliului de Stat. a sublînîatcâ de către comisiile permanen
acest control are ca obiectiv
economică, de ridicare calitotivă o tuturor la reparaţii de agregatelor concomitent cu exploa Naţionale privind controlul te ale Marii Adunări Naţio
turilor activităţii producţiei materiale. Acest im tarea raţională o acestora ; asimilarea şi exe exercitat din însărcinarea analiza problemelor esenţia nale şi să Informeze apoi
le. de ansamblu, ale fiecărui
perativ fundamental obligă colectivele tuturor cutarea in producţie proprie a unui volum spo Consiliului de Stat asupra domeniu de activitate a sta Consiliul de Stat asupra mă
întreprinderilor industriale, de construcţii şi rit de piese de schimb şi subansamble, organi activităţii Ministerului Petro tului. analiza sistemului de surilor luate pentru Înlătura
transporturi, centrolele industriale, organele şi zarea şi intensificarea autoutilârii şi autodo- lului şi Ministerului Industri organizare, a stilului şi me rea deficienţelor semnalate,
organizaţiile de portid, întreaga mosă a sala lării ; îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-ma- ei Metalurgice. Au fost ana todelor de muncă ale orga pentru ridicarea eficienţei
riaţilor - indiferent de poziţia ce o ocupă in teriale şi desfacerii producţiei ; lizate. de asemenea, rapoar nelor de stat. a modului de întregii activităţi din aceste
ierarhia producţiei - să acţioneze energic şi Sporirea accelerată a productivităţii muncii tele cu privire la calitatea înfăptuire a principiului mun sectoare.
consecvent pentru valorificarea deplină, cu ma prin : ridicarea gradului de mecanizare şi auto construcţiilor noi de locuin cii şi conducerii colective, a Tn continuarea lncrârîlor.a
ximă eficienţă o tuturor resurselor de core matizare ; utilizarea raţională a forţei de mun ţe. administrarea şi întreţi eficienţei activităţii. Cunoaş fost adoptat decretul privind
dispune economia şi in primui rînd, industria că şî a timpului de lucru ; calificarea şi ridi nerea fondului locativ de terea aprofundată a situaţiei instituirea medaliei „A 50-a
judeţului nostru. carea calificării salariaţilor ; intensificarea pro stat. precum şi cu privire la concrete din fiecare sector a! aniversare a Partidului Co
Consfătuirea de lucru a activului judeţean de ceselor de producţie prin perfecţionarea tehno aplicarea legilor de executare vieţii economice şi sociale munist Român”, ce va fi con
porlid şi a cadrelor de bază din industrie, logiilor, a metodelor de organizare şi conducere. a pedepselor şi a dispoziţii este condiţia esenţială a asi ferită cu prilejul aniversării
construcţii, transporturi din judeţul Hunedoara, Q Reducerea cheltuielilor de producţie lor legale referitoare la func gurării Linei conduceri ştiin semicentenarului partîdnloi.
prin amploareo. profunzimea analizei critice, pe seama : reducerii consumurilor specifi ţionarea institutelor speciale ţifice. a promovării unor mă De asemenea, au fost adop
competenţo şi responsabilitatea dezbaterilor, a ce de materii prime, materiale, combus In Atelierele centrale Crişcior se execută un model de ca de reeducare a minorilor suri menite sâ contribuie la tate următoarele decrete : de
demonstrat că resursele perfecţionării colitotive tibil şi energie ; lichidarea stocurilor supranor pac pentru moara cu bile. Foto s V. ONOIU Pe marginea rapoartelor perfecţionarea continuă a ac cret privind organizarea şi
o economiei se ridică Io dimensiuni şi valori mative, a cheltuielilor neeconomicoase, gospo dezbătute, au luat cuvîntul tivităţii în toate domeniile funcţionarea Inspectoratului
considerabile dărirea eficientă a mijloacelor materiale Şi tovarăşii : Emil Bodnnraş. vieţii de stat General de Stat pentru Con
Manea Mânescu,
Gbcorghe
Produselor :
trolul Calităţii
Referindu-se la concluziile
In scopul punerii in valoare a întregului po băneşti. Pană, Constantin Drâgnn. raportului asupra activităţii decret privind organizarea şi
tenţial industrial hunedoreon, atragerii ¡n cir Q îmbunătăţirea calităţii producţiei, a nive Vasile Vîlcu. Caiol Kiraly, Ministerului Petrolului, pre funcţionarea Ministerului Tu
cuitul economic o tuturor rezervelor şi posibi lului tehnic al paramecilor calitativi îşi produ Ion Anton, Gheorghe Baltea- şedintele Consiliului de Stat rismului : decret privind ex
lităţilor, redacţia ziarului „Drumul socialismului" selor prin : dezvoltarea activităţii de cercetare nu. Ton Coman. Ion Cosina. a făcut recomandări în legă pertiza contabilă şi expertiza
deschide şi pune Io dispoziţia muncitorilor, maiş- şi proiectare, valorificarea mai bună a rezulta Constantin Daicoviciu, Suza- tură cu munca desfăşurată în tehnică; decret pentru adera
tiilor, tehnicienilor, inginerilor şi economiştilor, telor cercetării ştiinţifice ; asimilarea de teh no Cădea. Ton Popescn- domeniu) cercetării geologi rea Republicii Socialiste
cadrelor de conducere, rubrica „VALORIFICA nologii noi, perfecţionarea celor existente ; osi* Puţuri. Ion Spâtârelu, mem ce şi al forajului de exploa România la Convenţia inter
RE DEPLINA MARILOR RESURSE ECONOMICE". milarea de produse noi, diversificarea sortimen Faza interjudeţeană a con bri ni Consiliului de Stat. tare. subliniind că este ne naţională asupra liniilor de
„VALORIFICARE DEPLINA MARILOR RESUR tală, Constantin Stâtcscu. secreta cesar să se ia măsuri hotârî- încărcare încheiată la L.on-
SE ECONOMICE“ ÎŞI PROPUNE : rul Consiliului dc Stat. pre te pentru a asigura reducerea dra. la 15 aprilie 1D66 : decret
$ Ridicarea eficienţei activităţii de in- cum şi Dumitru Bnlnlin, Du
— sâ dezvolte şi sâ întreţină în rîndul vestiţii-construcţii prin : jmbunâtăţirea plani mitru Colin. Trnian lonaşcu, costului forajului şi sporirea pentru aderarea Republicii
Con
Socialiste România la
colectivităţii industriale hunedorene dezba ficării, programării, urmăririi şi execuţiei cursului brigăzilor artistice Alexandru Scncovicl şi C.heor- eficientei economice a lucră venţia privind procedura ci
rilor Este necesar, g-subli--
terile declanşate de recenta consfătuire obiectivelor ; asigurarea unor ritmuri înalte de ghe Vasilichî, preşedinţi de niat tovarăşul N i c o l a e vilă. încheiată la Haga, là I
de lucru judeţeană ; lucru pe şantiere pentru scurtarea duratei de comisii permanente ale Ma Ceauşescu. ca in acest impor martie 1954.
execuţie şi de atingere o parametrilor proiec rii Adunări Naţionale. tant domeniu al economiei
In exercitarea
iniţiativei
— să investigheze în continuare cu spri taţi, pe seama creşterii mecanizării, industria Rrigâzile artistice din cinci Duminică, cele 15 brigăzi Tn legătură cu problemele naţionale sâ fie valorificate legislative. Consiliul de Stat
jinul oamenilor muncii universul rezerve lizării, extinderii acordului global şi altor meto judeţe — Timiş, Arad. Caraş- prezente la întrecere au reu ridicate de rapoarie $i în ca pc deplin resursele existente a hotârît să supună spre a
Severîn, Alba şi Hunedoara
lor interne ; de avansate pe şantiere. — şi-au dat întîlnire dumi şit sâ depăşească anonima drul dezbaterilor au dat răs şi investiţiile alocate de stat. doptare apropiatei sesiuni a
tul local apârînd în faţa pu
0 Amplificarea volumului producţiei la ex nică pe scena Casei de cul punsuri tovarăşii : Petre Bla- In legătura cu activitatea Marii Adunări Naţionale nro-
— sâ releve experienţa pozitivă şi sâ e port şi reducerea importului prin : dezvoltarea tură din Hunedoara. în ca blicului larg. fiind oarecum jovici. preşedintele Comitetu din domeniul industriei me îectul de lege privind Înfiin
lipsa
avantajate tocmai dc
valueze critic mersul procesului de valori şi valorificarea bazei proprii de materii prime, drul spectacolului fazei in- altor genuri artistice în lui dc Stat pentru Economia talurgice preşedintele Consi ţarea. organizarea şi funcţio
ficare ; folosirea înlocuitorilor ; îmbunătăţireo şi diver lerjudcţenc. Am văzut la concurs. şi Administraţia Locală. A liului de Stat a subliniat ne narea Comisiei Naţionale dc
sificarea calitativă, creşterea competitivităţii „lucru" formaţii de profil di lexandru Boabă. m i n i s t r u l cesitatea lichidării unor ne Demografic
Din judeţul nostru, o fru
— sâ aducă in atenţia comitetelor de produselor. vers. apnrţinînd căminelor moasă evoluţie a avut briga petrolului. Florea Dumitrcs- ajunsuri care s-au manifestat Consiliul dc Stat n exami
direcţie, consiliilor de administraţie, con culturale, caselor de cultură, da artistică a căminului cul cu. ministrul finanţelor. în decursul cincinalului tre nat informarea privind mo
Rubrica „Valorificare deplină marilor resur
ducerii ministerelor şi altor organe econo se economice" consacră un amplu spaţiu dez- cluburilor sindicatelor, coo tural din comuna Rapoltu Cornel Onescu. ministrul afa cut. îndeosebi. în ceea ce pri dul de soluţionare a cereri
mice centrale iniţiativele, propunerile, so boterii tuturor acestor obiective, căi-lor şi mij peraţiei meşteşugăreşti, veni Marc. precum si cea a Casei cerilor interne. Teodor Vasi- veşte producţia de oţeluri lor. sesizărilor şi propuneri
te la concurs cu
liu. ministru! justiţiei. $i Ion
decoruri,
luţiile, ideile noi de perfecţionare a activi loacelor de înfăptuire. costume şi ambiţii, evoluînd de cultură a sindicatelor din Cheşa. adjunct a) ministru speciale, folosirea noilor ca lor adresate de cetăţeni în
Petroşani. Prima, cu progra
pacităţi dc producţie şi mo
cursul anului 1970, adoptînd
tăţii economice, formulate de oamenii Adresăm un apel călduros colectivelor de cu rîvnâ în lumina reflectoa mul intitulat „Din toată ini lui industriei metalurgice. dernizarea color vechi De a măsurile corespunzătoare
muncii. muncă, organismelor de conducere economică, relor pentru ocuparea unui ma" — instructor Gh Casnn, Tn rapoartele prezentate şi semenea. tovarăşul Nicolae Consiliu] de Stat a rezol
organizaţiilor de partid, tuturor lucrătorilor din loc fruntaş în ierarhia genu de Ia Teatrul de estradă din în dezbaterile caro au avut Ceauşescu a cerut ministeru vat apoi unele cereri de gra
Acestora le vom consoera „Filonul Ideilor noi" lui.
economia judeţului, de a participa la acţiunea Deva — a avut ca protago Ioc. s-nu evidenţiat o serie lui şi institutelor de ccrce-
pe corc îl dorim permonent alimentat din te- Al X-lea Concurs al for nişti pe Angela Şureanu, Ma ţiere.
zourul de înţelepciune, experienţă şî iniţiativă ol iniţiată de ziarul nostru. maţiilor artistice de amatori rin Mărunţ. Lolîca Filip, Ro-
cc’nctivelor muncitoreşti din întregul judeţ. Prin noua noastră rubrică veţi dobindi în a creat şi în domeniul ac dica Dnneiu. Elena Mărunţ,
Rubrica „Voloriiicore deplină murilor resurse” acest fel un ajutor statornic şi eficace în efor tivităţii brigăzilor artistice o Aurora Macda. Petru Oană,
arc ca principale obiective : recrudescenţa Existenţa li loan Ti if şi losif Urs Al Plenara Cuisiiialii Central al (I.G.S.R.
turile ce le depuneţi în mareo întrecere închi nei brigăzi se motivează prin
$ Creşterea volumului producţiei industrioie nată gloriosului semicentenor al partidului pen legarea directă. nemijlocită doilea program, „Cu auto
prin utilizarea integrala, cu indici ¡nalţi o maşi tru înfăptuirea exemplară o pionului pe 1971 şi de o întreprindere, de un loc stopul prin Petroşani", a fost
Porumbiţa
interpretat
de
nilor, utilajelor, instalaţiilor, a tuturor capaci pe întregul cincinal. de muncă, de un moment Bclgun, .Stela Badea. Maria Marţi, 16 martie 1971. an* gil Boieiu. Bazil Cucu, Mar bilirea sarcinilor şi modului
J din viaţa unui grup : viaţa na Kaluşi. Livia Hisea, Gh. vut loc plenara Consiliului cel Chirtic, Mihai Arcan, de participare o sindicatelor
Central al Uniunii Generale
Gheorghe Pricop, Ion Tâta-
la activitatea de înfăptuire a
şi activitatea unei brigăzi ar
ru,
Mihai
tistice sînt implantate în Seres. Ion Velita şi instruc a Sindicatelor dm România, Gheorghe Miron. Moldovcanu, planurilor de producţie ale
Gh. Necraru Oraşul-
torul
care a analizai stadiul pregă
Dumitru
Cu cheltuieli băneşti mici şi interes sporit imediata actualitate. Cu alte ga/dâ a întrecerii a fost tirilor pentru Congresul Bordea, Ion Apostu, Nicolae ramurilor şi întreprinderilor,
la rezolvarea problemelor pri
brigadă artistică
cuvinte, o
prezent cu brigada artistică
nu este nicidecum o mini- de la Şantierul IV I.C.SII. U G S.R. şi modul cum s-nu Manolache, Grigore Voines- vind condiţiile de muncă şi
formaţie de estradă Şi nici şi de la laminorul de «00 mm. desfăşurat conferinţele uni cu, Grigore Mihăiescu, Elena de viaţă ale salariaţilor, la
o orchestră de muzică uşoară „ Prin ineditul său, con unilor sindicatelor pe ramuri Zeleniuc-Nichita, Ion Preo dezvoltarea muncii educative
Alimentarea cu apă a Devei a IN DEZBATERE PUBLI asortată cu momente vese cursul brigăzilor artistice a de activitate. Plenara a dez teasa. şi de pregătire profesională
le. ci o modalitate a mun
bătut proiectul
Plenara a aprobat materi
Raportului
a oamenilor muncii din ra
cii politice de masă. un constituit o hună populari Consiliului Central a) U.G.S.R. alele prezentate de ComiteUil murile respective.
CĂ. Măsuri privind îm sprijin eficient pentru acti zare şi totodată un succes al care urmează a fi prezentat Executiv al Consiliului Cen Pe baza hotârînî plenarei
mai cunoscut unele îmbunătăţiri bunătăţirea activităţii vitatea instituţiei de care a- acestui con artistic pentru Congresului Uniunii Generale tral al U.G.S.R., urmînd ca Consiliului Central al U.G S.R.
parţinc. O
brigadă veridică
este numai aceea cai c posedă mişcarea culturală hunedo- a Sindicatelor şi a luat în acestea sâ fie definitivate pe din noiembrie 1970, care a
sindicatelor. un conţinut concret, legat de reană. discuţie proiectul de lege baza propunerilor şi observa convocat Congresul, şi a do
Miercuri. 10 martie. s-a de 20-25 I/secundă. obţinută sarcinile cele mai acute ale privind sindicatele din Repu ţiilor făcute în plenară, iar cumentelor elaborate ca ur
cimsunuit la uzina de apă prin puţurile de filtrare, de '¿7Z*S întreprinderii. C. DR02D blica Socialistă România. apoi sâ fie prezentate Con mare a hotârîrii plenarei
dc la Batiz un fapt mărunt acum şi pînă la intrarea In cadrul dezbaterilor au gresului Uniunii Generale a Consiliului Central ai U.G S.R.
în dimensiuni, dac mare în parţială în funcţiune a sta luat cuvîntul tovarăşii : Vir- Sindicatelor din Republica dm IC februarie 1971, lucră
importanţă pentru locuitorii ţiei amintite vom putea Socialistă România. rile Congresului Uniunii Ge
Devei : apa Şiroiului a pă conta cu moi multă sigu Cele 22 de cooperative ne Ia dispoziţia populaţiei Participanţii la plenară au nerale a Sindicatelor din Re
truns pe conducte în cel ranţă pe un debit de 60 l agricole de producţie din im p ortan te can tităţi de car încheierea vizitei în tara noastră apreciat că publicarea în pre publica Socialistă România se
de-a) doilea bazin de fil pe secundă îmbunătăţirea judeţul nostru care au con ne de pasăre, ouă şi legu să a Tezelor Consiliului Cen vor desfăşura în perioada 23
trare. consemnînd în acest aceasta am obţinut-o cu tribuit la realizarea şi pu me p rim ite şi din judeţele tral a) U.GS.R. pentru Con 27 martie 1971, avînd urmă
fel finalizarea unor lucrări mijloace proprii şi cu un nerea in funcţiune prin a I im itrofe. a delegaţiei Guvernului Revoluţionar gresul Uniunii Generale a toarea ordine de zi i
de îmbunătăţire a debitului minimum dc cheltuieli sociere a complexului de Alte P> cooperative agrico Sindicatelor, a proiectelor de 1. Raportul Consiliului Cen
de apă. Se împlinea astfel Şi. am adăuga noi. cu o sere legumicole de la Sînt- le de producţie care fac statut elaborate de Consiliul tral privind activitatea
şi o promisiune făcută de cheltuială meritorie de in nndrei au adoptat recent pa ne din consiliul in te rro- Provizoriu al Republicii Vietnamului Contra) în lumina hotărîriJor U.G.S R în perioada care a
directorul I.G CL Deva în teres din partea mai multor hotârîrea de a înfiinţa o operalist Totcşti au consli- adoptate de plenara CC. al trecut de la congresul prece
dent $i sarcinile ce revin sin
cursul unei anchete între factori care răspund de a- nouă unitate economică tu il o unitate economică P.C.R. din IU-11 februarie dicatelor în înfăptuirea ho-
prinse de ziar pe această cesle treburi ale oraşului, Este vorba de organizarea pentru organizarea şi î n f iin de Sud a.c. şi concluziile secretaru târîrilor celui de-al X-lea
lemâ. In ce constau de fapt cu deosebire Direcţia jude unei întreprinderi intercoo- ţarea de noi p la n ta ţii de lui general al Partidului Co Congres al Partidului Comu
tovarăşul
Român.
munist
îmbunătăţirile şi ce trebuie ţeană de gospodărire comu peratiste de valorificare pomi, avînd drept scop pu- nist Român.
să aştepte de la ele popu nală şi locotivâ şi I G.C L. Marţi dimineaţă a părăsit prim-vicepreşedinte al Consi Nicolae Ceauşescu — docu Raportor tovarăşul Virgil
mente de mare
importanţă
laţia Devei, ne spune ing. Deva. Capitala delegaţia Guvernu liului de Miniştri. Corneliu Trofîn, preşedintele Consiliu
pentru activitatea de viitor a
lui Revoluţionar
Provizoriu
Ton Munteanu. director o! — Există şi vreun incon al Republicii Vietnamului dc Mânescu. ministrul afacerilor sindicatelor — a prilejuit o lui Central al U.GS.R. ;
I.GCL, venient al acestor amena Sud. condusă de ministrul a externe. George Mncovescu, largă dezbatere. Aceasta a 2. Raportul Comisiei Cen
— Precizăm dc la început jări de caic vorbim ? Noi unităţi economice prim-adjunct al ministrului trale de Cenzori.
doamna
facerilor
externe.
că e vorba doar de o ame — Inconvenientul ar fi a Nguycn Thi Binh, care, la afacerilor externe. Tudor Io- dat posibilitatea oamenilor Raportor tovarăşul Ludovic
pe
muncii să-şi manifeste
liorare a situaţiei dc pînă- cela că. deocamdată, cele intercooperatiste invitaţia guvernului român, ncscu. preşedintele Comitetu larg opinia, sâ facă un mare Csupor, preşedintele Comisiei
lui
naţional dc solidaritate
acum. Rezolvarea totală şi două filtre pot fi folosite a făcut o vizită oficială in cu lupta poporului vietnamez, Centrale dc Cenzori ;
număr de propuneri şi obser
pe mai mult timp a proble cu garanţie sigură atunci ţara noastră. Suzann Gâdea. preşedinta vaţii. atît în adunările orga 3. Raportul cu privire la
mei apei în Deva se va găsi cînd Streiul vine limpede. Din delegaţie au făcut par Consiliului naţional al fe nizate. cît şi prin presă, cu proiectul de Statut-cadru
abia ia sfîrşitul acestui an Dc aceea, cînd apele lui sînt te Nguyen Duc Van. ambasa meilor şi alte persoane ofi privire la stabilirea cu cla a) sindicatului ; proiectul de
cînd va intra în funcţiune tulburi vom opri filtrele. Pentru acest an, noua uni nerea în valoare a c o n d iţii dorul Republicii Vietnamului ciale. ritate a rolului şi atribuţii Statut-cadru al Uniunii sin
cu o parte din capnciiatc Împreună cu organele In tate creată şi-a stabilit sâ des lor deosebi l de favorabile de Sud la Bucureşti. Phom Erau de faţă şefi ai unor lor ce revin sindicalelor în dicatelor pe ramură de acti
vitate ; proiectul de Statul al
staţia de tratare chimică In spectoratului sanitar de stat facă populaţiei din oraşele existente- în această zonă Vam Ba. director hi Biroul misiuni diplomatice acreditaţi actuala etapă de construire a Uniunii Generale a Sindica
care se luci cază în prezent căutăm o rezolvare de a şi centrele muncitoreşti ale pentru dezvoltarea pnm icul- de informaţii al delegaţiei la Bucureşti, membri ai Am societăţii sociahşie multilate lelor din Republica Socialis
şi in care stalul a investit limpezi în prealabil apa pe judeţului, prin magazinele lu rii. P rin tre principalele Guvernului Revoluţionar Pro basadei Republicii Vietna ral dezvoltate, creşterea a tă România şi proiectul de
o sumă importantă de bani. proprii. produse agroali- obiective, noua unitate in- vizoriu la Paris, Truong mului dc Sud şi alţi membri portului lor Iu înfăptuirea Statut al consiliilor teritoria
Dar, iată ce am făcut noi vale chimică înainte dc a o mentare în valoare de IIP lercoopei aiistâ şi-a propus Tung. expert în cadrul ace ai corpului diplomatic vastului program elaborat de le ale sindicatelor.
din cele ce am promis cu filtra şi astfel să putem fo milioane lei. pe această calc să extin dă suprafeţele de luiaşi birou. Un grup de pionieri uu o- Congresul al X-lea al parti Raportor tovarăşul Ion
La
Olopcni.
aeroportul
cite va luni in urmă popu losi cele două bazinc-fillru contribuind la valorificarea plan ta ţii cu pomi. pînă în erau arborate drapelele Re fciît flori solilor poporului dului. Cotoţ, secretar al Consiliului
laţiei. Am amenajat ca fil in orice condiţii. Dar repet : în mod eficient a producţiei 1973. Ia aproape 600 ha, publicii Socialiste România şi vietnamez. Plenara a apreciat modul Central al U C. S R. ;
Numeroşi cetăţeni ai Capi
4. Alegerea Consiliului Cen
tre doua bazine existente în ceea ce ani făcui înseamnă obţinute în cooperativele a din caro 4110 ha vor fi l i Republicii Vietnamului dc talei. veniţi la aeroport, au în care s-au desfăşura! con tral al Uniunii Generale a
incinta uzinei, dar nelolo- numai o îmbunătăţire şi nu gricole de producţie din vezi intensive Totodată. în Sud Pe mari pancarte. în salutat cu multă căldură pc ferinţele uniunilor pe ramuri Sindicalelor din Republica
cm cinal
judeţ, precum şi la îmbună
asociaţia
actualul
site. Prin ele se filtrează rezolvarea definitivă. Pe n- tăţirea aprovizionării oame va construi şi pune in fu n c limbile română si vietname oaspeţi, expresie a sentimen de activitate, nivehil înalt al Socialistă România si a Co
dezbaterilor, analiza exigen
telor de solidaritate militan
rpa adusa pe conducte di ceasta o aşteptăm cu toţii nilor muncii. Tot prin ma ţiune spaţii dc deprv/itare ză erau înscrise urări închi tă a poporului nostru faţă de tă. în spirit critic şi autocri misiei Centrale dc Cenzori.
rect din Strei. Aceasta în gazinele sale de desfacere, p ro p rii peniru păstrarea şi nate prieteniei frăţeşti dintre tic, a activităţii comitetelor In încheierea lucrărilor
de la investiţiile care se valorificarea superioară a lupta dreaptă, eroică, a po plenarei a luat cuvîntul to
seamnă că dacă pînă acum fac în prezent la Batiz. î n t re p r i n de re a i n ie r co o pe ra - producţiei de fructe. cele două popoare. porului vietnamez. uniunilor şî sindicatelor afi varăşul Virgil Trofin, pre
tistâ de valorificare va pu
citva timp la Bntiz puteam L.a plecare, oaspeţii nu liate. S-a subliniat preocupa şedintele Consiliului Central
rea conferinţelor pentru sta
conta pe un debit de apă ION CIOCLEI fost conduşi de Iile Verdeţ, (Agcrpres) al U.G.S.R.