Page 54 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 54
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 034 O MIERCURI 17 MARTIE 1971
2
9BQSSE2
PARTID IA ŞTIE
In această perioadă au loc dă, Convorbirile finale tre tite cadre din aparatul de
nie Tăutu, directorul căminu Noiembrie" din Brad. la sate In toate cercurile si buie să cuprindă şi să dez partid, de stat şl din econo
lui cultural din Bretea Româ In cadrul aceluiaşi program cursurile învâţâmîntulu! de bată cu profunzime proble mie. un înalt nivel de abor
nă, ne relatează despre acti de omagiere a semicentena partid din mediul agrar con mele cardinale ale agricul dare a problematicii puse în
vitatea pe care instituţiile cul rului partidului nostru, la vorbiri finale cu prilejul în turii. ale satului, în strînsâ discuţie, claritate, conciziune
Manifestările, aclhrttâffte turale de pe raza comunei o Luncoiu de Jos a avut loc cheierii unei etape importan legătură cu activitatea, cu ne şi să urmărim ca ele să aibă
culturol-ortistice dedicate a- desfăşoară în această perioa evocarea intitulată ,.Eroii co te în activitatea de ridicare voile vitale actuale s> de per eficientă şi orientare practică
prop iotul ui semicentenar al dă, „Slavă patriei Şi partidu munişti căzuţi pentru liberta a nivelului politlco-ldeologic spectivă ale producţiei, ale în activitatea de producţie, în
Partidului Comunist Român lui" s-a întitulat montajul li- tea şî fericirea celor al membrilor de partid, al dezvoltări! generale. formarea conştiinţei socialis
cunosc o sărbătorească efer terar-muzical ce a avut loc iar la Luncoiu de Sus, un altor oameni ai muncii. Este Tematica bogată dîn acest te a cursanţilor.
vescenţă — veştile sosite la Bretea Română şi satul montaj de versuri „Omagiu vorba, într-adevăr, de o eta on, deosebit de variată, cu In toate cercurile şi cursu
la redacţie exprimă bucu Plopi, precum şi programul partidului". „File din cronica pă, Intrucît munca de însuşi largi posibilităţi de acoperire rile din mediul agrar, una
ria şi ataşamentul cu ca artistic dat de către artiştii anilor" s-a numit recitalul de re a ideologiei şi politicii par a problemelor multiple pe din temele care vor fi puse
re hunedorenii, laolaltă cu amatori, program cu care se poezie susţinut la Densuş de tidului ore un caracter per care le ridică viaţa satelor a în dezbatere va fi în mod o
întregul nostru popor, o- vor deplasa şi in satele Mă- către profesoarele Olimpia manent, se desfăşoară fără pus cu prioritate în cercuri bligatoriu o temă din agricul
tură sau zootehnie, indiferent
mogiază împlinirea a 50 de întrerupere, în mod sistema şi cursuri orientări noi. în
ceu, Ginţaga şi Ocolişu Ma Udilâ şi Steluţa Râdoni îm tic, de-a lungul întregului an. dreptate cu cea mol mare de profilul formelor de învâ-
ani de la crearea conducăto re. Totodată, pe raza comunei preună cu bibliotecara Ana Epuizarea temelor prevăzute pondere spre metodele înain ţâmînt. In I.A.S. este bine ca
rului înţelept al celor care-şi au avut loc intilniri între ti Gramo, la începutul anului de învâ- tate ale organizării şi plahi- această dezbatere să fie a
făuresc viitoruQ. neri şi vechi comunişti, Notăm, de asemenea, de ţâmînt în toate cercurile şî ficârii producţiei agricole, xată direct pe expunerea to
;ln aşezâmintele culturale au De la Simeria, losif Mercea, plasările formaţiilor artistice ale sporirii şi diversificării varăşului Nicolae Ceauşescu
loc zilnic numeroase şi diver directorul clubului sindicate aparţinind aşezămintelor cul cursurile presupune. în mod acesteia, ale modernizării şi la întîlnirea cu cadrele de
imperios, sedimentarea învă
se activităţi. Alegem dintre lor, ne vesteşte despre o fru turale in diverse localităţi ale ţămintelor acumulate, adînci- raţionalizării activităţii în o- bază din I.A.S. Fireşte, aceas
scrisorile »primite pe cea sem moasă „călătorie pe hartă" judeţului, lată citeva dintre cest important sector al eco tă orientare va constitui un
nată ude Ooru lonescu, direc prin judeţul Hunedoara, sus acestea : echipa artistică a rea şi lărgirea acestora cu al nomiei. Expunerile şi dezba nou prilej de aprofundare a
torul căminului cultural din ţinută de profesorul de geo căminului cultural din Den tele noi pe care viaţa, practi terile ce au avut loc în bogatului tezaur de cunoştin
Banpotdc : „Perrtru a veni in grafie Vaier Basa, care a fă suş $-a prezentat pe scena ca cotidiană Ie Impun, şi să cercuri şi cursuri în anul de ţe izvorît din cuvîntările to
ne oprim cu stăruinţă în mod
ţntimpinarea morii sărbători cut o amplă evocare a trans căminului din Unirea cu spec deosebit asupra hotârîrilor învâţămînt 1970—1971 au varăşului Nicolae Ceauşescu,
am orgawizat recent o mani formărilor prin care a trecut tacolul de teatru „Mireasa cu conducerii de partid şi de cristalizat căi şl metode noi, din holărîrlle de partid şi de
festare, la care, dupp ce to judeţul în anii de după eli maşină". In aceeaşi zi <14 stat. a legilor elaborate şi a fără a avea însă pretenţia că stat.
varăşul Ionel Codreanu, lector berare. Constantin Rusu, di martie) formaţiile din Luncoiu cuvîntărilor de larg orizont ele au fost pe deplin cuprin Este necesar ca, în mod
al Cabinetulai judeţean de rectorul adjunct a) Liceului de Jos s-au deplasat la Bu- Termocentrala Mintia. Aspect de la staţia de epurare chi şi mare densitate de idei ros se. De aceea, se iveşte necesi deosebit, să se pregătească te
partid, a vozrbrt cetăţenilor „Avram lancu" din Brad, la cureşcî. Programul a constat mică a apei. tite de tovarăşul Nicolae tatea ca aceste dezbateri să meinic convorbirile finale în
despre roiul partidului co rîndul său, ne comunică de in cinfece şi dansuri. Pe sce Foto s N. GHENA Ceauşescu în această perioa- continue în tot cursul anului, ce priveşte conţinutul aces
munist in transformarea revo spre desfăşurarea unui concurs na din Luncoiu de Sus au cu aceiaşi oameni. Adică să tora. bogăţia de Idei. găsirea
actualele
destrame
se
nu
luţionară a societăţii româ „Cine ştie, cîştigă'1, ce a avut apărut artiştii amatori din cercuri şi cursuri ci. începînd unor căi prin care să se re
ne f»!i, elevii Şcolii generale ca temă „Bilanţ rodnic la Vâlişoara, iar la Peşteniţa cel cu convorbirea finală, să zolve anumite probleme de
ordin practic. De aceea, ele
din Hârâu au prezentat un sfirşit de cincinal", şi despre din Breazova (brigada artis 6e întocmească un program trebuie să fie precedate de o
reuşit program artistic“ . un spectacol realizat de că tică, solişti vocali şi echipa de expuneri şl dezbateri prin intensă activitate pregătitoare,
Conducerea administrativă nu poate fi care în cursul anului de în- vidual sistematic să se orga
Intr-o altă scrisoare, Parte- tre elevi la cinematograful „7 c-o dansuri), oare să fie cuprinse teme adică, pe lîngâ studiul indi
vâţâmînt 1970— 1971 nu
au
fost abordate. Bineînţeles, nizeze consultaţii, întrebări şi
răspunsuri, să se
clarifice
sarcina stabilirii acestor te toate problemele pe care le ri
i Ştiinţa medicală româ-
j neascâ a înregistrat în anii me noi revine organizaţiei de dică cursanţii. control
partid, împreună cu propa
Interes vădit pentru arta I noştri progrese considerabî- gandiştii. pe baza orientărilor riguros, atît în ce convorbiri
Organizarea unul
j du-şi un binemeritat presti- indiferentă faţă de siguranţa circulaţiei
priveşte
I le. atît in domeniul clinic
date cu prilejul instruirii, a
pregătirea pentru
S cit şi de cercetare, câpâtin-
materialelor apărute în presă
acestora
cit şi desfăşurarea
amatorilor hunedoreni j giu peste hotare. Foarte a si în special în publicaţia constitaie garanţia că învăţâ-
propagandişti
„In ajutorul
mîntul
de partid,
întreaga
j desea aflăm despre metode
lor".
muncă de propagandă şi po
\ noi de tratament sau diag- i In materializarea activităţii generat în anul trecut un nu rea îndelungată la încârcare- Atît la convorbirile finale litică de masă îşi vor spori a
nosticore, de crearea unor j
Aşteptată cu vădit Inte al Iul Andrei Vass (Lupeni). aparate originale aparţinînd i întreprinderii Judeţene eco măr însemnat de accidente, a descârcare, pe lingă faptul că cît şi la dezbaterile ce vor portul la îmbunătăţirea acti
res de numeroşii iubitori de Ionel Gnnea, cu trei lucrătorilor din domeniul j nomice cooperatiste — asigu evidenţiat necesitatea cunoaş aduce prejudicii economice, continua trebuie să asigurăm vităţii economice şl de edu
artă, expoziţia judeţeană a peisaje din împrejurimile medico-sanitar. rarea unei aprovizionări co terii temeinice, a înţelegerii nre drept consecinţă şi neres participarea celor mai pregâ- caţie.
pectarea legii circulaţiei
pe
artiştilor plastici amatori Devei, dovedeşte multă sen Iată o noutate din dome- respunzătoare a unităţilor co fiecărui articol al legii pri drumurile publice. Materialul
şi-a deschis, în sfîrşit, por sibilitate în abordarea cu î niul stomatologiei, mal pre- \ merciale din mediul rural, vind circulaţia pe drumurile prezentat şi discuţiile au re
publice. Proiectarea a două
ţile la galeriile de art'â din lorilor şi alegerea imagini î cis este vorba de prepara- j realizarea achiziţiilor şl a u filme — „Depăşirea" şi „Prio levat pe drept cuvînt necesi
Deva ale Comitetului jude lor de natură. Se mai cu [ rea unor materiale dentare \ nui volum mare de prestări ritatea de trecere" — a con tatea întăririi disciplinei în
de servicii — rolul compar
ţean pentru oulturâ şi artă, vine amintit tabloul „Pă- j capabile să curme neplăce- j timentului de transport auto cretizat în imagini sugestive muncă, factor important al Noi succese pe agenda
în cadrul celei de-a VI-a dureni" de Norbert Taug- \ rile unor dentaţii slabe. Ast- | este de necontestat. De buna necesitatea respectării stricte desfăşurării activităţii de
bienale, reunind cele mai ner (Hunedoara). Naivitatea | fel, un colectiv condus de | luî funcţionare depinde, în a legii, modul cum se exe transport la nivelul sarcinilor.
reprezentative creaţii grafi începutului de drum în ar ( ultimă instanţă, realizarea cută corect de către conducă Propunerile făcute, măsurile
ce, picturale, sculpturale, tă se face simţită în „Lu — — — — i ...... — sarcinilor economice ce-i re torul auto diferite manevre luate de comitetul de direcţie marii întreceri
de intarsie şl pirogravate în peni 1291' de Maria Popa şi vin prin plan şi, desigur, sa în timpul mersului. pentru îmbunătăţirea muncii
lemn ale acestora. „In abataj” de Ion Popa Corespondenţă tisfacerea cerinţelor oameni Supusă dezbaterii colecti în acest important comparti
Grafica râmîne, fără în (Brad). lor muncii din mediul rural. vului compartimentului de ment, ca şi cele privind ridi Angrenate în marea întrecere închinată semicen
doială, domeniul cel mai Sculptura găseşte în de- Iată mobilurlle care au deter transport, analiza activităţii carea calificării profesionale tenarului partidului, colectivele de muncă din cadrul
reprezentativ. In majorita veanul Petru Sefer un tî- din Capitală minat comitetul de direcţie al desfăşurate în 1970 şi prime — din care parte integrantă Centralei minereurilor neferoase Deva ou înregistrat
te, aceste lucrări aparţin nâr cu înalte posibilităţi de întreprinderi! de a da acestui le două luni ale acestui an face cunoaşterea temeinică a în perioada scursă din acest an succese deosebite pc
artiştilor din Valea Jiului a valorifica artistic idei şi compartiment atenţia ce i se a suscitat vil discuţii. S-a re legii — vor fi în măsură să linia realizării exemplare a sarcinilor de plan. Acest
şi se impun printr-rO linie sentimente profund umane. profesor universitar doctor \ cuvine. levat, .printre altele, necesita ducă la o mai bună desfăşu
grafică de ridicată ţinută Amintim compoziţiile „Va- docent Eugen Costa, de la : Conform unei hotărîri a tea îmbunătăţirii stării tehni rare a activităţii de transport. lucru a permis ca în primele 2 luni ale anului în curs
artistică, vădite pretenţii sile Roaitâ1', „Contemplaţie", . clinica şi policlinica de sto- j comitetului de direcţie de a ce a autovehiculelor — con Faptul că comitetului de di planul producţiei globale să fie depăşit cu 7,7 la su
tehnice şi însemnate valen „Compoziţie". Simion Ghi- matologie protetică din Bu analiza trimestrial cu tot per diţie a siguranţei circulaţiei, tă, iar al producţiei marfă cu 7,6 la sută.
ţe de sinteză conceptuală lea (Deva) se afirmă cu por I cureşti a realizat după asi- sonalul din acest comparti a respectării termenelor de recţie nu-i este indiferent Nici realizările lunii în curs nu sînt mai prejos şi.«; ■
bine echilibrate. Reţin e- trete lucrate în ghips pla j due cercetări şl experimen- ment activitatea desfăşurată, modul cum personalul ce par
tenţia în primul rînd „Hora tinat. I târî un procedeu şi un dis- duminică a avut loc prima revizii şl reparaţii, a întreţi ticipă direct la siguranţa cir ele vin să confirme încă o dată hărnm a, munca pli
fetelor", aparţinînd Vioricăi Expoziţia este întregită | pozitiv pentru turnarea pro- | şedinţă de lucru. Demn de nerii corespunzătoare a între culaţiei respectă prevederile nă de abnegaţie a minerilor din judeţul nostru. O
Jeler, „Spre inima munţi cu citeva lucrări pirograva | tezelor metalice dintr-un a- | remarcat este faptul că comi gului pane. In nerealizarea e- legii care asigură desfăşura ultimă statistică scoate în evidentă faptul că toate u-
lor" de Dafinel Duinea, te de ordin artizanal (far | liaj de crom-cobalt. Aliajul | tetul de direcţie nu s-a limi eestor lucrări îşi găseşte ex nltăţile aparţinind centralei au acumulat deja impor
„Zbor" şi „Mineri" de Ma furii, câni,.vaze) bine reali | obţinut are marele avantaj j tat Ia a supune discuţiei nu plicaţia numărul ridicat de rea normală a traficului ru
mai aspectele economice, ci,
ria Popa, „Primăvară" sem zate, aparţinind Silviei San | că poate fi bine folosit şi considerînd siguranţa circu ore de Imobilizare a autove tier este în măsură să ateste tante plusuri de producţie. Cele mai bune rezultate
nată de Lazâr Hegheduş. to din Haţeg. Tot un ha- este accesibil oricărui pa- j laţiei rutiere ca o necesitate importanţa unor asemenea le-au obţinut minerii de la Certej-Săcărimb şi E.M.
toţi din Lupeni. tegan, e vorba de Gavrilă ! cient. S-a constatat că lu- j de prim ordin, ca fâcînd par hiculelor, nerespectarea încă măsuri care se impun apli Barza care au depăşit planul Ia minereu extras cu
O sensibilitate coloristică crârile dentare realizate cu te din munca şoferilor, a per de Ia ieşirea din garaj a nor cate în practica activităţii de 20,2 Ia sută şi respectiv cu 14,6 la sută.
aparte relevă lucrările Agardy, expune basorelie noul aliaj au o durabilitate sonalului tehnic de speciali melor tehnice de siguranţă a transport din toate unităţile
furi în lemn (crestături) re-
„Baraj", „Halta", „După prezentînd „Secerâtori". „A- î şi eficacitate fizionomică tate, a invitat şi serviciul cir circulaţiei. O. CIOBANU
ploaie", semnate de losif rât ură grea". „Admiraţie", j deosebite Coroanele cu pivot culaţiei din cadrul Inspecto Strîns legat de aceasta s-a economice ale judeţului.
Nagy (Petroşani). posedînd adevăratul meşte i de orice gen realizate cu ratului miliţiei judeţului Hu evidenţiat faptul că staţiona S. POP
In pictură se impune so ; noul aliaj au o rezistenţă nedoara — factorul cel mai
brietatea cromatică a crea şug ol creatorului popular. | egală cu cele de platină. Un
ţiilor lui Minerva Pîss (Vul Lucrări de intarsie în lemn | alt avantaj al materialului competent în a analiza, din
can) — „Compoziţie", îonn expune Ion Almăşan (Deva). I îl constituie faptul că el acest punct de vedere, acti
Ocroglici (Lupeni) — „Com Fără îndoială expoziţia ! permite turnarea unor punţi vitatea conducătorilor auto.
poziţie" şi ,,Pann'\ Aspecte plasticienilor amatori, din j d Intr-o singură bucată, cu Expunerea prezentată de că DEZBATERE PUBLICĂ Măsuri privind
din viaţa cotidiană oglin care am căutat să surprin [ o mare precizie de execuţie, pitanul Gheorghe Mihai, şe
desc Ioan Vago — „Noi dem citeva aspecte, se do | cu durabilitate şi greutate ful serviciului circulaţie din
furnale, noi laminate". vedeşte reuşită. ! specifică egală cu cea a III IIIIB— WWI B — M W M M H B — B lM iiM M M ü M m i------------------------------------------------ Ï ________________ ______
„Şantier naval" de Nicolae j dinţilor naturali, cadru) I.M.J. Hunedoara, pe
Rîpan (Lupeni), „Oţelari" M. BODEA j P. OLTEANU baza concluziilor desprinse
îmbunătăţirea activităţii sindicatelor
din analiza cauzelor care ou
c — I
Grija permanentă a parti mului de zile muncă sau zile Totodată, se acordă 150 lei pentru pămîntul adus în coo
dului şi statului nostru faţă calendaristice stabilit de adu lunar pentru pensionarii care perativă. Forme organizatorice noi,
de munca şi viaţa ţărănimii narea generală a C.A.P. Pen au lucrat in C A.P. dar nu Referitor la cooperatorii ca
cooperatiste este puternic re sia de bâtrînete, potrivit pre ou realizat minimul de zile re primesc pensii din alte
flectată pe multiple planuri vederilor Statutului Casei de stabilit şi au adus pămînt sectoare de activitate trebuie
O expresie elocvehtâ în a- pensii, se acordă bărbaţilor în cooperativă. arătat că au dreptul şi la
ceastâ'privinţâ o constituie şi rare au împlinit vîrsta de 65 In ceea ce priveşte pensiile pensie de la C.A P. dacă dc
introducerea. în anul 1967, a de ani şi femeilor care au îm de invaliditate, acestea se a- la data pensionării in sector
pensiilor pentru cooperatori. plinit vîrsta de 60 de ani. cordâ pe toată durata invali de stat şi pînă la împlinirea 8 Iml desfăşor activitatea în domeniul ocrotirii sănă
De asemenea, cele două ma Pentru cooperatorii care au dităţii, cuantumul stabilin- vîrstei de 65 de ani bărbaţii Analiza profundă şi mul tăţii populaţiei. Tinînd seamă de specificul muncii mele
jorări ale cuantumului pen împlinit vîrsta şi nu primesc du-se in procente faţă de pen şi 60 de ani femeile au înde nistrative să respecte date propun :
siilor aplicate pînfi acum re pensii din alte sectoare de sia corespunzătoare vîrstei de plinit minimul de zile muncă tilaterală făcută activităţii le stabilite iniţial, în adu — repartizarea biletelor de odihnă şl tratament să
prezintă o dovadă în plvis a activitate, cuantumul sumelor bâtrînete, revenind 85 Ja sută stabilit de adunarea generală sindicatelor din ţara noas nările generale ale salaria
preocupării pentru a asigura ce li se cuvine se stabileşte pentru cei încadraţi în gradul a C A P. De asemenea, pot tră de către tovarăşul ţilor. privirjd realizarea pro se facă ţinîndu-se seamă de necesităţile întreprinderilor şi
condiţii cit mai bune de trai in funcţie de numărul anilor I şi 60 la sută pentru cei din beneficia de pensie de mem Nicolae Ceauşescu la ple punerilor făcute şi adoptate instituţiilor. îndeosebi ale celor suferinzi şi cu avizul me
cooperatorilor pensionari în care şi-au realizat minimul gradul II. Beneficiază de pen bru cooperator cei care au nara C.C. al P.C.R. din cu acest prilej. Eventualele dicilor, bineînţeles fără a periclita buna desfăşurare a
Deosebit de importantă este, de zile fixat de adunarea ge sie de invaliditate numai coo realizat minimul de zile după 10-11 februarie 1971 privind modificări, atunci cînd sînt procesului de producţie ;
totodată, măsura stabilită in nerală astfel: peratorii a căror invaliditate împlinirea vîrstelor amintite rolul şi atribuţiile sindica motive obiective, bine înte
mai sus însă cu condiţia ca telor în condiţiile actuale meiate, să se facă numai — să fie trimise la cursuri de specializare şi cadrele
înainte de a ajunge la vîrsta ale construcţiei societăţii cu asentimentul comitetului sanitare medii ;
respectivă să fi lucrat în socialiste multilateral dez sindicatului saa al salaria — organizarea de cursuri de specializare în munca
C.AP. Nu li se poate acorda voltate în ţara noastră con ţilor. Pentru a se executa sindicală a membrilor birourilor grupelor sindicale şi comi
II LEGĂTURĂ CU ACORDA pensie cooperatorilor care stituie un document de eficient- asupra activităţii tetelor sindicale din instituţii ;
control permanent şi
un
beneficiază de pensie dîn alte
mare însemnătate teoretică
sectoare de activitate dacă nu
— la promovarea cadrelor în organele de conducere
şi-au realizat minimul de zile şi practică pentru activita comi.tetoiul de direcţie, în sindicală, pe lîngâ pregătirea politică şi profesională, să
tea sindicală
din
ţara
perioada dintre două adu
stabilit de adunarea generală.
ŢĂRANILOR COOPERATORI In acelaşi timp mai precizăm noastră. In contextul măsu nări generale ale salariaţi se ţină seamă şi de volumul muncii pe linie profesională,
rilor preconizate pentru îm
lor, privind înfăptuirea pro
pentru a se evita orice suprapunere de program a activi
că nu se acordă pensie pen
tru pămîntul adus în C AP. bunătăţirea activităţii sindi punerilor cu caracter social tăţii pe linie de sindicat cu cea pe linie profesională, fapt
cooperatorilor pensionari de cale se impun forme orga făcute de salariaţi, să se a- ce ar dăuna bolnavilor ;
stat, iar membrii cooperatori nizatorice noi, care să răs leagâ o comisie de control — îmbunătăţirea conţinutului ziarului „Munca" şi al
hma decembrie a anului tre — 200 lei lunar pentru cei a survenît în timpul activită care primesc ajutor social pundă mai bine cerinţelor formată dîn preşedintele co
cut cu privire la plata inte- ce şi-au îndeplinit această ţii în C.A.P., cu condiţia ca prin asigurările de stat, po vieţii, să faciliteze desfăşu mitetului sindicatului, mem revistei „Clubul", prin tratarea unor teme variate şl le
^ jlâ, lună de lună, a sume sarcină în cel puţin 15 ani ; de la data ivirii cazului res trivit prevederilor legale în rarea unei munci rodnice bri ai comitetului de direc gate de activitatea strictă a sindicatelor şi a cluburilor.
lor ce se cuvin pensionarilor, — 180 lei lunar pentru cei pectiv şi pînă la ultima zi lu vigoare, pot beneficia de pen de către sindicate. ţie şi alţi salariaţi. Socotesc
t acest scop cooperativelor ce şi-au realizat obligaţiile pe crată în cooperativă să nu sie de la C A P. însă îşi pierd In legătură cu activitatea că Statutul-cadru al sindi Dr. MIHAI MORARESCU
re din motive obiective o perioadă de cel puţin 10 treacă o perioadă mai mare dreptul la ajutorul social. sindicatelor din comerţ, mă catului ar fi bine să pre Spitalul unificat Hunedoara
0 -şi pot achita contribuţia ani ; de 6 luni. Totodată este nece De maximă însemnătate în gîndesc că organizarea unui vadă obligativitatea comite
respunzătonre la Casa de — 150 şi 110 lei lunar pen sar ca cel în cauză să aibă rezolvarea acestei probleme sindicat la nivel de muni tului sindicatului de a nu
pensii acordîndu-li-se credite tru cei ce au lucrat efectiv, realizat minimul de zile în sociale — pensionarea ţărani cipiu pentru întreg comer permite conducerilor tehni- • M-am gîndit că ar trebui să se cîntâreascâ 'bine
■ i fondurile statului. Atenţia şi au realizat minimul de zile anul In care se pensionează lor cooperatori — este faptul ţul (O.C L. produse indus co-administrative ca lucră avantajul şi dezavantajul organizării unei unităţi medicale
uu care este privită rezolva cel puţin 5 ani şi respectiv sau în anul anterior, sau să ca în fiecare cooperati triale, O.C.L. produse ali toarele din comerţ. îndeo
ta unei probleme sociale de sub 5 ani. îndeplinească 50 la sută din vă agricolă să se acor mentare, T.A.P.L., I.C.R A. sebi femeile cu copii mici, pentru lucrătorii din comerţ. Apreciez că ar fi bine dacă
\ i iemnătale majoră — res De asemenea, primesc pen minim în ultimii doi ani da de o deosebită atenţie etc.) ar corespunde mai bi să fie reţinute Ia diferite s-ar crea o asemenea unitate.
pectiv pensionarea eooperalo- sie de 100 lei lunar coopera că a încetat activitatea pînă respectării prevederilor statu activităţi suplimentare, iar Vreau să adaug că şi la noi autoritatea şl prestigiul
r,lor — se detaşează eu clari- torii care au lucrat în C A.P. la data de 30 iunie. tare, întocmirii corecte a do ne sarcinilor actuale, munca în cazuri deosebite să nu sindicatului se află In însuşi nivelul muncii sale, în efi
ice dacă avem în vedere că dar nu au îndeplinit minimul In legătură cu pensia ce se sarelor, asigurării fondurilor sindicală ar putea fi mai poată fi reţinute mai mult
cw peste 16 000 cooperatori de zile stabilit şi au adus pă acordă numai orfanilor de corespunzătoare contribuţiei bine coordonată şi mai efi de 5-6 ore sâptâmînal. cienţa acţiunilor întreprinse. De aceea apreciez că ar fi
, nsionari dîn judeţul nostru mînt în cooperativă. Cores ambii părinţi, facem preciza Ia Casa de pensii, precum şi cientă, am putea avea un bine ca atît angajarea, promovarea, retrogradarea, sanc
u imesc în acest an o sumă punzător aceloraşi perioade, rea că mărimea acesteia este achitării la timp a drepturi sindicat puternic şi cu po Consider că ar fi bine sfi ţionarea sau desfacerea contractului de muncă să nu se
totală de 3 ori mai mare faţă bărbaţilor care au împlinii de 150 lei lunar. lor ce se cuvin ţăranilor coo sibilităţi financiare cores se stabilească şi unităţi co facă fără ştirea comitetului sindicatului şi asentimentul
de cea plătită în anul trecut. 70 de ani şi femeilor care au Important de reţinut este peratori pensionari. Reiese punzătoare pentru realiza merciale cu program de
Pentrvi a da răspuns unor împlinit 65 de ani li se cu faptul că membrilor coopera deci necesitatea ca grijii pe rea unor cerinţe îndreptă funcţionare de 12 ore pe zi, său, asigurîndu-se prin aceasta respectarea legalităţii so
întrebări ce se adresează în vin pensii după cum urmea tori pensionari care de la da care o poartă partidul asigu ţite aie lucrătorilor din co în care să lucreze femeile cialiste, creşterea prestigiului si autorităţii sindicatului.
icgâlurci cu stabilirea cuantu ză : ta înscrierii în cooperativă şi rării unei bâtrîneţi fericite merţ privind îmbunătăţirea cu copii mici (program re Optez, de asemenea, pentru organizarea unor formaţii
mului pensiilor şi acordarea — 250 lei lunar pentru cei pînă la îndeplinirea vîrstei pentru ţăranii cooperatori, condiţiilor de muncă şi sa dus ţase ore pe zi) în două artistice la nivel de municipiu pe ramură, rămînînd ca or
1 r, în cele ce urmează vom care şi-ou realizat minimul de pensionare şi-au creat o toţii membrii cooperativelor tisfacerea unor nevoi social- schimburi, care să fie re ganul sindical din comerţul hunedorean sn-şî concretizeze
prezenta citeva precizări re de zile cel puţin 15 ani ; întrerupere în muncă, nerea- agricole să-i răspundă prin- tribuite corespunzător cu
feritoare la problemele aflate — 210 lei lunar acelora care lizind minimul de zile muncă ir-o participare susţinut«! la cu) turale realizarea sarcinilor de plan. preocupările în acest domeniu.
în discuţie. şi-au îndeplinit aceste obli înlr-unu) sau mai mulţi ani muncă, să-şi îndeplinească în Consider că noua lege a
După cum se ştie, criteriul gaţii pe o perioadă de cel consecutivi, li se ia în calcul totalitate numărul de norme sindicalelor trebuie să pre ELENA SINZA ELENA FINTINA
d*.v bază pentru pensionarea puţin 10 ani ; perioada cea mai avantajată si toate obligaţiile ce le re vadă dreptul şi obligativita vînzătoare la magazinul nr. 25 vinzăloare Io magazinul
(operatorilor îl constituie — 100 şi 160 lei lunar celor dinainte sau după întrerupe vin faţă He C.A.P. tea sindicatelor de a cere O.C L. alimentara textile nr. 1 al O.C.L. produse
> unea efectivă prestată în ce şSau îndeplinit sarcinile re. In situaţia cînd s-au creat ZAHARJE RAŢIU conducerilor tehnico-admi- Hunedoara
idrul cooperaliv'ci agricole stabilite peste 5 ani şi respec două sau mai rmille întreru preşedintele Filialei judeţene industriale Hunedoara
— respectiv realizarea mini- tiv sub 5 ani. peri nu se acordă pensie decît a Casei de pensii Deva