Page 57 - Drumul_socialismului_1971_03

k •iniim m nm nm m m m m m Himm mumimiUlumimmtnnm
9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VĂ!

| ■ Vizita tovarăşului Corneliu f

f Mănescu în Suedia 1

|
I ■ Pe fronturile de luptă din j

| Indochina j

I d Incidentele din Cordoba I
I I

mCurier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5 035 JOI 18 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI I I

Rezultatele întrecerii dintre orga­
LUCRĂRILE SESIUNII

nizaţiile judeţene de partid, con­

M A R II ADUNĂRI siliile populare şi institutele de

Au început, la 17 martie, nalităţi ale vieţii economice, deschise de tovarăşul Şte­ vind extrădarea. Trecîndu-se la vot, Marea
lucrările celei de-a Vl-a se­ ştiinţifice şi culturale, zia­ fan Voilec, preşedintele Ma­ 6. — Proiect de lege cu Adunare Naţională a vali­ cercetare ştiinţifică, pentru reali­
siuni a actualei legislaturi rişti. rii Adunări Naţionale. privire la actele de identi­ dat in unanimitate manda­
a Marii Adunări Naţionale. In sala Marii Adunări Marea Adunare Naţională tate ale cetăţenilor români, tele noilor deputaţi.
In dezbaterea deputaţilor Naţionale erau, de aseme­ a adoptat în unanimitate precum şi la procedura în continuarea ordinii de
sînt aduse documente de nea, prezenţi şefi ai misiu­ următoarea ordine de zi : schimbării domiciliului şi a zi, tovarăşul Cornel Burtică,
mare importantă pentru ri­ nilor diplomatice acreditaţi 1. — Verificarea legalită­ reşedinţei. or, a prezentat, din însăr­ zarea şi depăşirea planului pe 1970
ministrul comerţului exteri­
dicarea pe o treaptă calita­ în ţara noastră, precum şi ţii alegerii de deputaţi in 7. — Eliberarea din func­
tiv superioară a activităţii corespondenţi ai presei stră­ Circumscripţia electorală nr. ţia de membru al Consi­ cinarea Consiliului de Mi­
economice şi sociale a Româ­ ine. 1 — Rimnicu Vîlcea. din liului de Stat a tovarăşului niştri. expunerea la Proiec­ în 1970, ultimul an al cincinalului 1906— 1970, pe baza îndeplinirii
niei. Expresie a profundu­ Deputaţii şi invitaţii au judeţul Vîlcea. şi în Cir­ Ion Cosma, care a fost nu­ tul de lege cu privire ia ac­
lui democratism ce carac­ întîmplnat cu puternice şi cumscripţia electorală nr. 5 mit ministru şi completarea tivitatea de comerţ exterior, şi depăşirii planului de stat, (ara noastră a înregistrat noi şi importante
terizează întreaga activita­ îndelungi aplauze pe con­ — Timişoara Nord-Vest, din locului devenit astfel va­ de cooperare -economică şi
te politică, economică şi so- ducătorii partidului şi sta­ judeţul Timiş. cant. tehnico-ştiinţifîcă a Repu­ realizări în toate domeniile activităţii economice, sociale şi culturale ; a
!alâ a tării, proiectele prin­ tului, tovarăşii N i c o l a e 2. — Proiect de lege cu La primul punct al ordi­ blicii Socialiste România. continuat procesul de dezvoltare şi modernizare a economiei naţionale pe
cipalelor legi supuse discu­ Ccauşescu, Ion Gheorghe privire la activitatea de co­ nii de zi. deputatul Tudor Deputatul Aurel V ï joii. baza înfăptuirii unui amplu program de investiţii şi construcţii, a sporit
ţiei au fost publicate în Maurer. Emil Bodnaraş. merţ exterior, de cooperare Drăganu, preşedintele Co­ preşedintele Comisiei econo­
prealabil In presă, au fost Manea Mănescu. Paul Nicu- economică şi tehnico-ştiinţi- misiei dc validare, a pre­ mico financiare. a prezentat venitul naţional, a crescut nivelul de trai al oamenilor muncii.
discutate de mase largi de lescu-Mizil, Gheorghe Pană, fică a Republicii Socialiste zentat raportul comisiei apoi raportul acestei comi­ La îndeplinirea în bune condiţii a planului de dezvoltare economică
cetăţeni, devenind astfel Virgîl Trofin, Ilie Verdeţ. România. pentru validarea mandatu­ sii şi al altoi comisii per­
rezultatul unor largi con­ Maxim Berghianu. Florian 3. — Proiect de lege pri­ lui de deputat al tovarăşei manente ale Marii Adunări şi socială a ţării un rol important l-a avut larga întrecere socialistă desfă­
sultări cu oamenii muncii, Dănălache, Constantin Dră- vind perfecţionarea pregăti­ Lucia Lazanu, în Circum­ Naţionale la acest proiect şurată între organizaţiile judeţene de partid, consiliile populare şi unităţi­
cu specialişti din diverse gan, Emil Drăgăncscu, Ja­ rii profesionale a lucrători­ scripţia electorală nr. 1 — de lege
domenii de activitate. nos Fazelcas, Petre Lupu, lor din unitâţite socialiste Rîmnicu Vîlcea, din judeţul La dezbaterea acestui pro­ le de cercetare ştiinţifică.
Alături de deputaţi, la Dumitru Popa, Dumitru 4. — Proiect de lege pri­ Vîlcea, şi al tovarăşului lo- iect de lege au luat cuvin- Chemarea la întrecere lansată la începutul anului 1970 de organiza­
lucrările sesiunii iau parte Popescu. Leonte Răutu. Va- vind înfiinţarea, organiza­ niţă Bagiu. in Circumscrip­
numeroşi invitaţi, conducă­ sile Vîlcu. rea şi funcţionarea Comisi­ ţia electorală nr. 5 — Ti­ ţiile judeţene de partid Braşov şi Timiş, Consiliul popular al judeţului
tori de instituţii centrale şi Erau prezenţi membrii ei naţionale de demogra­ mişoara Nord-Vest. din ju­ Constanţa, institutele de cercetări chimice şi de cercetări tehnologice
organizaţii obşteşti, activişti Consiliului de Stat. fie deţul Timiş. în locurile care ţConbnuOfe hi' pag o #vb)
de partid şi de stat, perso­ Lucrările sesiunii au fost 5. — Proiect de lege pri­ au fost vacante. pentru construcţii de maşini din Bucureşti şi Institutul de cercetări pen­
tru cereale şi plante tehnice Fundulea din judeţul Ilfov, a găsit un puter­
nic ecou în întreaga ţară ; întrecerea pentru îndeplinirea şi depăşirea pla­
nului pe anul 1970 a cuprins practic pe toţi oamenii muncii din între­
L E G E A prinderile industriale, de pe şantierele de construcţii, din transporturi, din
unităţile agricole socialiste şi din institutele de cercetare ştiinţifică.
.

Desfăşurarea şi rezultatele întrecerii au evidenţiat încă o dată uriaşa
forţă şi energia creatoare a clasei noastre muncitoare, ţărănimii, intelec­
cu privire la activitatea de comerţ exterior, de cooperare economică tualităţii, a întregului popor care sub conducerea Partidului Comunist
Român înfăptuieşte în mod neabătut programul făuririi societăţii multi­
lateral dezvoltate în patria noastră.
şi tehnico-ştiinţificâ a Republicii Socialiste România Din datele cu privire la îndeplinirea planului de stat şi a angaja­

mentelor luate rezultă că în anul 19 70, pe ansamblul economiei, s-au ob­
ţinut înseninate depăşiri la producţia marfă industrială şi livrările către
In scopul folosirii avanta­ ]a schimburile economice cu măsuri dc desfacere integrală ducătoare trebuie să prospec­ necesare pentru plata Impor­
jelor participării la diviziu­ alte state, a produselor. - teze sistematic pieţele exter­ turilor se cuprind direct în fondul pieţei, creşterea productivităţii muncii în industrie, sporirea bene­
nea internaţională a muncii avînd in vedere principiile Ciclul de producţie se con­ ne. să intre în raporturi de gest iunea proprie a un ităţilor ficiilor, precum şi economii peste pla n la consumul de metal, lemn, com­
în condiţiile creşterii conti­ constituţionale ale politicii sideră încheiat o dată cu va­ cooperare cu întreprinderi şi economice, conform regle­
nue a potenţialului economic, Republicii Socialiste România lorificarea producţiei şi înca­ firme din alte ţări. să adapte­ mentărilor legale bustibili.
tehnic şi ştiinţific al Republi­ în domeniul relaţiilor econo­ sarea efectivă a contravalo­ ze producţia cererilor de pe ^ ART. 15. — Raporturile
cii Socialiste România. mice externe, rii acesteia. pieţele străine. ciintic unităţi cu sarcini de In INDUSTRIE planul cil mai mare măsură planul producţiei s-au realizat în
pentru lărgirea participării Marea Adunare Naţională Ministerele, celelalte organe ART. II — Centralele .in­ comerţ exterior şi bănci se pro<luc(iri globale a fost în­ de producţie vegetală şi ani­ anul 1970 produse care în­
Republicii Socialiste România adoptă următoarea lege : centrale, comitetele executive dustriale. unităţile eu stalul întemeiază pe principii eco­ deplinit şi depăşit, ritmul de mală. asigurînd aproviziona­ locuiesc un import echivalent
ale consiliilor populare jude­ de centrală şi întreprinderile nomice. creştere fată de anul prece­ rea industriei cu materii pri­ de circa 250 milioane lei va­
lută, valorificarea de noi ma­
C APITO LU L I ţene şi al municipiului Bucu­ de comerţ exterior trebuie să In acest scop : autorizate dent fiind de 12 la sulă ; me şi a populaţiei cu produ­ teriale şi materii prime de
reşti şi 4*nitâiile producătoa­
a) băncile sînt
se agroalimentarc.
acţioneze pe pieţele externe
o
s-au obţinui suplimentar
re* trebuie să organizeze cu pentru obţinerea unor preturi să acorde credite în valută serie dc produse de bază ne­ In INDUSTRIA LOCALA. peste 100 milioane Ici, s-a
prioritate producţia destinată avantajoase la export, la im­ unităţilor economice cu acti­ cesare economiei naţionale. GOSPODĂRIA COMUNALA obtinut un plus de producţie
exportului. port. la executarea de lu­ vitate dc comerţ exici ior şi Productivitatea muncii in SI LOCATIVA s-a realizat evaluat la peste 400 milioane
Dispoziţii generale In cazul ncreal¡zării expor­ crări şi In prestaţiile de ser­ să constituie depozite în va­ industria republicană a spo­ un volum de producţie şi lei şi economii suplimentare
tului pe ministere sau alte vicii lută pentru aceste unitâti. din rit în 1970 cu 8.8 la sută fa­ prestaţii peste plan dc 1.5 la pre(u) de cost de peste
organe — titulare de plan — ART. 12. — Unităţile care încasările realizate peste pre­ tă de anul 1909 miliarde lei. Prin muncă pa­ 100 milioane Iei.
ART. ) — Comerţul exte­ rele economice şi cu celelal­ sau pe unităţi producătoare, producijocnlru exput şi cele vederile din planul anual : In SECTORUL INVEST1- triotică s-au efectuat lucrări
rior al Republicii Socialiste te organe centrale elaborea­ din cauza nelivrârii produc­ care beneficiază de importuri b) unităţile eu activitate de ŢIl-CONSTRUCTH planul pe edilitar-gospodăreşti şi dc în­ Examinînd rezultatele ob­
Ronxânia se înfăptuieşte în ză planul de comerţ exterior ţiei la export, chiar dacă pro­ trebuie să aibă în vedere, în­ comerţ exterior pot obţine, ¿970 a fost îndeplinii şi de­ frumuseţare a localităţilor a ţinute în îndeplinirea planu­
cn ' .mii la te cu politica par­ şi de cooperare economică şi ducţia globală a fost îndepli­ că de la elaborarea planuri­ păşit ; Ia 100 de capacităţi de căror valoare a fost estima­ lui. precum şi a angajamen­
tir .ui şi statului privind tehnică internaţională , răs­ nită. se consideră eâ planul lor. asigurarea unei valorifi­ pentru îndeplinirea sarcinilor producţie industriale şi agro­ tă la aproape 4 miliarde lei. telor asumate, (inind seama
dezvoltarea relaţiilor econo­ pund de realizarea lui. nu a fost îndeplinit cu valoa­ cări cil mai bune a produse­ de plan de import şi export, zootehnice au fost reduse de contribuţia judeţelor la
mice externe cu ţările mem­ ART. 6. — Ministerele şi rea producţiei nelivrate. Pen­ lor exportate şi o utilizare eît credite în valută pentru ne­ termenele de punere in func­ In DOMENIUL CERCE­ realizările economiei noastre
bre ale Consiliului de Ajutor alte organe de stat şi coope­ tru unitatea producătoare mai raţională a mijloacelor voi temporare, dacă fac do­ ţiune planificate. TĂRII ŞTIINŢIFICE s-au în­ naţionale, precum şi de com­
Economic Reciproc, cu toate ratiste. titulare de plan. răs­ livrarea produsului destinat financiare necesare importu­ vada că nu posibilităţi reale In AGRICULTURA oame­ cheiat cercetări valoroase şi plexitatea şi potenţialul lor
ţările socialiste şi cu celelal­ pund direct, fiecare In secto­ exportului se consideră rea­ rilor. au fost elaborate noi soluţii
te ţâri ale lumii, indiferent rul său, de aplicarea în prac­ lizată atunci cînd produsul nii muncii au depus eforturi tehnice. Prin orientarea niai
de orînduirea lor social-poli- tică a politicii partidului şi a fost recepţionat conform In activitatea dc aprovizio­ deosebite pentru a diminua fermă a activităţii unităţilor
ticâ. pe baza respectării su­ statului In domeniul relaţiilor reglementărilor legale. In nare lehnico-materialâ tre­ urmările calamităţilor na­ de cercetare spre soluţiona­
veranităţii şi independenţei economice externe, de înde­ acelaşi mod este considerată buie să se aibă în vedere uti­ turale, pentru a îndeplini in rea cerinţelor concrete ale
naţionale, egalităţii în drep­ plinirea planului de comerţ realizarea planului şi pentru lizarea în primul rînd a po­
sibilităţilor interne, inclusiv
turi şi avantajului reciproc, exterior şi de organizarea ac­ unităţile producătoare care
neamestecului în treburile tivităţii de comerţ exterior. participă la fabricarea produ­ utilizarea de înlocuitori ai u-
interne. ART. 7. — Operaţiunile de sului finit destinat exportului nur materii prime şi mate­
riale.
ART. 2. — In Republica So­ comerţ exterior se realizează cu anumite subansamblc. pie­ In c u rîn d , în z ia ru l n o s tru , ru b ric a :
Ari. 13. — Fiecare unitate
cialistă România comerţul ex­ direct de către centrale in­ se, materii prime şi materiale. producătoare trebuie să tindă
terior este monopol de stat şi dustriale, unităţi cu statut de In cazul valorificării supe­ nu numai spre a-şi crea în
se exercită în condiţiile pre­ centrală şi alte unităţi pro­ rioare a mărfurilor pe pieţe­ întregime — din activităţi
zentei legi. ducătoare, prestatoare de ser­ le externe sau a depăşirii ex­ proprii — mijloacele valuta­
ART. 3. — Prin activitatea vicii sau care execută lucrări porturilor şi obţinerii de va­ re necesare pentru asigurarea
de comerţ exterior, în sensul — autorizate în acest scop — lută suplimentară prin depâ- importurilor, ci şi să realizeze
prezentei legi. se înţeleg ope­ şi de către întreprinderi spe­ şiiea planului de încasări plusuri de valută necesare e­
raţiunile comerciale sau de cializate de comerţ exterior. valutare. unităţile producă­ conomiei naţionale.
cooperare economică şi teh- Fiecare întreprindere pro­ toare şi organizaţiile dc co­ Pentru fiecare titular de
nico-ştiinţîficâ în raporturile ducătoare se ocupă nemijlo­ merţ exterior vor beneficia plan — prin planurile valu­
cu străinătatea, privind : vîn- cit şi răspunde de activitatea de stimulente suplimentare, tare — se va stabili volumul
zarea. cumpărarea sau schim­ de comerţ exterior, chiar da­ în condiţii ce vor fi slnbilite încasărilor şi plăţilor în va­
burile de mărfuri, prestările că nu intră direct In relaţii de Consiliul de Minişln. lută, determinindu-se încasă­
de servicii, transportul şi ex­ cu piaţa străină, ci îşi reali­ ART. 9. — In vederea asi­ rile excedentare pentru titu­
pediţiile internaţionale, pro­ zează această activitate prin gurării unei cficienţe cit mai larii de plan care sînt prevă­
iectarea şi executarea de lu­ intermediul centralei sau al ridicate a aclivitâţii de comerţ zuţi să aibă exporturi mai
crări. asistenţa sau colabora­ unei întreprinderi specializate exterior, ministerele, celelal­ mari decit importurile, sau Rubrica se adreseazâ tuturor colectivelor de munca
rea tehnică, vînzarea sau de comerţ exterior. te organe centrale, comitetele necesarul suplimentar de va­ SCOPUL RUBRICI) NOASTRE : identificarea şi pu­
cumpărarea de licenţe pentru Conducătorul unităţii eco­ executive ale consiliilor popu­ lută pentru titularii de plan din întreprinderi, centrale industriale, organizaţii­ nerea în valoare a tuturor rezervelor şi posibilităţilor
folosirea brevetelor de inven­ nomice autorizate să desfă­ lare judeţene şi al municipiu­ lor de partid, tuturor lucrătorilor din economie. de creştere a volumului producţiei industriale, spori­
ţii sau a procedeelor tehnolo­ şoare activităţi de comerţ ex­ lui Bucureşti şi unităţile pro­ care sînt prevăzuţi cu expor­ rea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii pro­
turi mai mici decît importu­
gice, consignaţia sau depozi­ terior poartă răspunderea ducătoare sînt obligate să pu­ rile. „VALORIFICARE DEPLINA MARILOR RESURSE E­
tul, reprezentarea şi comisio­ realizării planului de export nă în fabricaţie pentru, ex­ CONOMICE" îşi propune : duselor, reducerea consumurilor de materiale şi a
nul. operaţiunile financiar- şi import şi semnează con­ port acele produse prin care Ministerele, alte organe — să dezvolte şi să întreţină în rindul colectivităţii cheltuielilor de producţie, creşterea producţiei la ex­
vnlulnre. asigurările, turismul tractele externe, puţind da se asigură o valorificare su­ centrale, centralele industria­ industriale hunedorene dezbaterile declanşate de re­ port şi reducerea importului, realizarea cu eficienţă
«i în general, orice acte sau împuterniciri şi altor membri perioară a materiilor prime, le şi unităţile cu statut de
fapte de eomeil. precum şi ai conducerii unităţii să sem­ la un nivel tehnic calitativ centrală, întreprinderile pro­ centa consfătuire de lucru a activului de partid şi ca­ sporită a investiţiilor.
prospectările, ofertele, demer­ neze contracte externe. ridicat şi sînt competitive pe ducătoare care au sarcina de drelor de bază din industrie, construcţii, transporturi
surile. tratativele şi înţelege­ Principalele contracte de pieţele externe. a vărsa statului o parte din din judeţul Hunedoara ; ADRESAM u n a p e l c ă l d u r o s c o ­
rile privind asemenea opera­ Import şi export — In mod In vederea creşterii compe­ încasările valutare vor putea
ţiuni. deosebit exportul şl Importul titivităţii pe pieţele externe, să angajeze importuri numai — să investigheze în continuare cu sprijinul oame­ l e c t iv e l o r DE MUNCA, ORGANISME­
în măsura în care au efec­
Introducerea sau scoaterea de utilaje complexe şi acţiu­ ministerele, centralele indus­ tuat trimestrial vârsâmintele nilor muncii universul rezervelor interne ; LOR DE CONDUCERE ECONOMICA, ORGA­
din tară. definitivă sau tem­ nile de cooperare în produc­ triale şi unităţile cu statut de de valută stabilite. — să releve experienţa pozitivă şi să evolueze critic
porari». prin eolete sau de că­ ţie — sînt semnate de direc­ centrală, unităţile producă­ mersul procesului de valorificare . NIZAŢIILOR DE PARTID, TUTUROR LU­
tre călători, dc bunuri desti­ torul general al centralei in­ toare, institutele de cercetări ART. 14. — Valuta iezulta-
nate uzului sau consumului dustriale sau al unităţii cu şi proiectări sînt obligate să tâ din export, executare de IN CADRUL RUBRICII, PUNEM LA DIS­ CRATORILOR DIN ECONOMIA JUDEŢU­
personal sau familia), con­ statut de centrală, chiar dacă ia măsuri pentru moderniza­ lucrări, prestări de servicii şi
form dispoziţiilor legale, nu centrala sau unitatea respec­ rea şi reînnoirea continuă a din alte activităţi de comerţ POZIŢIA CITITORILOR CASETA „FILONUI LUI DE A PARTICIPA LA ACŢIUNEA
constituie activitate de comerţ tivă acţionează pe pieţele ex­ produselor destinate exportu­ exterior se cedează statului INIŢIATA DE ZIARUL NOSTRU.
exterior. terne prin intermediul altei lui, pentru cercetarea, pro­ prin Banca Română de Co­ IDEILOR NOI“ , CARE VA CONSEMNA IN I­
merţ Exterior.
unităţi de comerţ exterior.
ART. 4. — Conducerea ge­ iectarea. asimilarea Şi intro­ RUBRICA ,.VALORIFICARE DEPLINA
nerală a relaţiilor economice ART. 8. — Ministerele, ce­ ducerea în fabricaţie de pro­ Valuta necesară pentru pla­ ŢIATIVELE, PROPUNERILE, SOLUŢIILE
duse care să aibă calităţi teh­
externe al«’ Republicii Socia­ lelalte organe centrale, comi­ nice de nivel mondial şi să ta importurilor, serviciilor şi IDEILE NOI DE PERFECŢIONARE A ACTI­ MARILOR RESURSE ECONOMICE“ ÎŞI
penţru alte activităţi de co­
tetele executive ale consilii­
liste România sc exercită de se realizeze Io costuri de pro­ merţ exterior se obţine de la
Consiliul (Ic Miniştri lor populare -Judeţene şi al ducţie scăzute. stat prin Banca Română de VITĂŢII ECONOMICE, PENTRU A LE A PROPUNE A FI UN AJUTOR STATORNIC
AHT. 5. — Ministerul Co­ municipiului Bucureşti şi u- ART. 10. — Unităţile pro­ Comerţ Exterior. DUCE ÎN ATENŢIA COMITETELOR DE Di ŞI EFICACE PENTRU FIECARE COLECTIV
merţului Exterior asigură în­ nitâţile producătoare — cen­ ducătoare pot introduce în fa­
făptuirea politicii partidului trale industriale, unităţi cu bricaţie numai acele mărfuri Valuta cedată sau obţinută RECŢIE, CONSILIILOR DE ADMINISTRA DE MUNCA DIN INDUSTRIE. CONSTRUC­
si statului în domeniul co­ statut de centrală, fabrici, u­ pentru care este asigurată se decontează în lei. potri­
merţului exterior Şi cooperă­ desfacerea pe piaţa internă şi vit normelor legale. ŢIE, CONDUCERII MINISTERELOR ŞI AL­ ŢII, TRANSPORTURI DIN JUDEŢUL NOS­
zine — sînt obligate să asi­ Sumele in lei obţinute din
rii economice şi tehnice in­ pe pieţele externe. Pentru
ternaţionale. gure aprovizionarea ritmică, a-şi asigura necesarul de co­ valorificarea produselor la TOR ORGANE ECONOMICE CENTRALE, TRU.
export şi din alte
activităţi
Ministerul Comerţului Ex­ să organizeze producţia menzi externe, pe perioade
terior împreună cu minisle- nivel tehnic ridicat şl să ia « it mai lungi, unităţile pro­ de comerţ exterior, cît şl cele