Page 6 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 6
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5022 MIERCURI 3 MARTIE 1971
DEPUTAŢII LA SFAT CINCINALUL 1966-1970
CU ALEGĂTORII
nieră revenind Judeţelor Hu Evident, aceste Iip9ur1 nu 9,5 la sută planificat, o creş
Periodic — aşa cum preve pentru îndiguirea malurilor care i-ao Intllnlt ch alegăto nedoara, Maramureş. GorJ, umbresc vasta şi rodnica tere a productivităţii mun
de legea — au loc adunări. rîulul Berlu, In străzile Ho rii, deputaţii Clemente Con- Suceava, Caraş-Severln, Al muncă desfăşurată de mi cii. în 1970, faţă de 1965. ca
In codrul cărora deputaţii rea ş! Grlviţa Roşie ; să se standln, la Vaţa de Jos, ba. Bihor, Harghita. Praho neri şi geologi In decursul 38,9 ia sută, faţă de 30 la
prezintă dări de seamA Sn amenajeze întregul spaţiu Gheorghe Mihăllâ şl Vaslle va. Cluj. Argeş, Covasna, cincinalului sută planificat, şl o depă
faţa celor care l-a« ales In ' verde din Piaţa Republicii ; Beterlnghe, In circumscripţi de Investiţii de peste 13 mi Tulcea, Sălaj, Dîmboviţa şl Folosim acest prilej pen şire a volumului de export
organele locale ale puterii de să se planteze pomi ornamen ile electorale nr. 93 şi 91 liarde lei. ceea ce a fAcut Constanţa. tru a sublinia că toate suc cu 84,5 la sută. Dar cincina
posibilă darea In producţie
lul de care ne-am despărţit
stat. Asemenea adunArl, In tali, să se construiască tro Vulcan, Ştef Zevedel, la Vor- a 151 capacităţi noi de pro Preocupările susţinute au cesele enunţate se datoresc
care deputaţii [Judeţeni, mu tuare pe străzile Cloşca şl ţa şi în multe ale localităţi ducţie, precum şi amplifi ţintit perfecţionarea organi muncii însufleţite şl plina a consemnat rezultate apre
nicipali, orăşeneşti şi eormJ- Horea, lucrări de întreţinere urbane şi rurale, s-au făcut carea capacităţilor la marea zării producţiei şl a muncii. de dăruire a vrednicilor ciabile ş! în privinţa îmbu
nall e-au Intllnlt cu alegăto pe străzi ş.a numeroase propuneri pentru majoritate a minelor şi uzi Aceste preocupări au fost noştri mineri, a tehnicieni nătăţirii sortimentelor şl a
rii lor, au avut loc !n toate La întllnirea tovarăşului îmbunătăţirea activităţii de nelor de preparare existen concr etizate în peste 3 000 lor. inginerilor, geologilor şl diversificării producţiei. In
circumscripţiile electorale. El Nicolae Muntolu cu alegătorii viitor şi realizarea de noi lu te. Demn de reţinut esle studii elaborate şl aplicate. celorlalţi lucrători din in dustria uşoară realizează a
nual circa 85 000 sortimen
au trecut in revistă realiză din circumscripţia Judeţeană crări edllitar-gospodâreşti ca faptul cA toate obiectivele In acest fel au fost asigu dustria mînlerA şl din ra
rile obţinute, s-au 6fătnlt şl nr. 96 din oraşul Vulcan, a-au re să contribuie la înfrumu planificate au fost date in rate condiţiile pentru ca mura geologiei, care, con te. Trebuie să adăugăm însă
sarcina de creştere a pro
au chibzuit împreună asupra evidenţiat o seamă de reali seţarea municipiilor, oraşelor, exploatare la termenele sta ductivităţii muncii, prevăzu duşi de organizaţiile de că pe această linie mai a-
partid, şi-au adus din plin
acţiunilor ce trebuie între zări şl s-au făcut noi propu comunelor şi satelor. Aşa. de bilite sau înainte de aceste tă pe cincinal să fie înde contribuţia la înfăptuirea vcm încă multe de făcut.
prinse pentru rezolvarea o- neri pentru activitatea viitoa exemplu, la întllnirlle depu termene. în unele cazuri cu plinită cu doi ani mai de măreţului program stabilit Astfel, calitatea şi diversi
peratlvă a problemelor de re. In 1970 s-a dat In folo taţilor cu alegătorii din co 6—15 luni. In’ ce priveşte de partid pentru înflorirea ficarea produselor Indus
larg Interes obştesc, pentru sinţă un complex comercial, muna Vâlişoara an participat sarcinile de producţie pre vreme. Cn urmare, peste 01 Romăniei socialiste triei uşoare nu s^au ridicat
la sută din sporul de pro
întotdeauna la nivelul ce
ridicarea gradului edllitar- o brutărie In cartierul Coro- 975 de cetăţeni şl au luat cu- văzute pentru cincinalul în ducţie s-a obţinut pe seama rinţelor cumpărătorilor.
☆
gospodârese şi înfrumuseţa ieşti. a fost modernizat spita vîntul 117. El ac propus con cheiat, trebuie să subliniem creşterii productivităţii Tre In ultimii cinci ani, da Semnalăm, de asemenea,
rea localităţilor urbane şt ru lul, s-au asfaltat unele străzi struirea unei băi populare, Excursii că acestea au fost îndepli buie marcat şi faptul că ca o realizare valoroasA a
rale din întreg cuprinsul ju etc. In acest an, cetăţenii amenajarea onor anexe gos nite cu 42 zile mai devreme, sarcina de rentabilizare s-a torită preocupării statului etapei la care ne referim,
nostru socialist, concretizată
deţului, şi-aa propua să realizeze, cu podăreşti la şcoala din Săliş- pentru tineret dîndu-se astfel peste plan realizat cu un an înainte în importantele fonduri de utilizarea. într-o măsură
Intîlnindu-se cu alegătorii sprijinul organelor locale ale tloara, construirea a două po o producţie în valoare de de termenul stabilit, înde- investiţii! ce ne-au fost pu din ce în ce mal mare, a
din circumscripţia Judeţeană puterii de stat şi deputaţii duri de beton ş.a. In cadrul Birou! da turism pentru 1.4 miliarde lei, materiali plinindu-se astfel Indicaţia se la dispoziţie — a decla fibrelor chimice din pro
nr. 125 Orâştle, toverăşol Sa lor, lucrări de reparaţii şl adunărilor din comuna Brâ- tineret anunţă — pentru a zată în 2.6 milioane tone de dată de partid ca industria rat ministrul Ion Crăciun ducţia internă. De la 26 la
bin Boticiu, vicepreşedinte al întreţinere pe străzi, amena nlşca s^a stabilit — In urma cest an — organizarea cărbune net. 450 mii tone minieră să nu mal lucreze — industria uşoară, prin e sută în 1965, fibrele chimi
Consiliului popular Judeţean, jarea spaţiilor şi zonelor verzi. propunerilor făcute Ae alegă unul însemnat număr de minereuri neferoase, 108 mll cu pierderi. fortul susţinut al celor ce interne reprezintă astăzi
a făcut o expunere succintă Organele locale vor lua tori — să se electrlflce In excursii. tone bauxită spălată, 9 800 Activitatea de ridicare a 360 000 lucrători, şi-a reali o pondere de 36,7 la sută
tone zinc şl cantităţi însem
despre succesele de mare măsuri pentru îmbunătăţirea întregime satele Rovina şl Sub semnul sărbătoririi nate de alte produse. nivelului general al Indus zat şi depăşit sarcinile ce In totalul fibrelor consu
prestigiu obţinute de oamenii alimentării cu apă a oraşului. Tîmâvlţa, să se termine şcoa unei Jumătăţi de veac de triei miniere şl geologiei i-nu revenit, păşind astăzi mate.
muncii din Judeţul nostru In Se vor continua lu la generală din Boz, bA sa la crearea Partidului Cornu In cincinalul precedent, româneşti a înregistrat une într-o nouă etapă, cu un In toate aceste probleme
îndeplinirea şl depăşirea pre crările de revizii şi reparaţii amenajeze drumul Boz — nlst Román, au inceput — producţia minieră a înregis ori în decursul cincinalului potential sporit şi cu mai trebuie să perseverăm şl
vederilor cincinalului 1966 la Instalaţiile tehnico-sanita- Tîrnâvlţa. şl continuă să se desfă trat ritmuri accentuate de trecut şi unele deficienţe. multă experienţă, S-au con mai mult în anii următori.
1970, aportul pe care şl-1 b- re de la subsolurile blocurilor In oraşul Călan au parti şoare — vizite fn locuri cu creştere (peste 9,5 la sută Nu au fost găsite, de pildă, struit fabrici noi de mare De altfel. In actualul cinci
In medie pe an). Producţia
duc la dezvoltarea economiei şl totodată I G.L. se va în vil rezonanţe In istoria şl întotdeauna mijloacele co capacitate, cum sînt : Inte nal ne vom îndrepta şi mal
naţionale a patriei. Au fost griji de mai buna gospodări cipat la IntDnlrlle cu deputa conştiinţa poporului nostru, de cArbune. de substanţe respunzătoare pentru scur grata de lînâ Constanţa. In stăruitor atenţia asupra îm
evidenţiate rezultatele obţi re şi întreţinere a fondului ţii 3 067 de alegAtorl, au luat locuri care evocă momen nemetalifere, de zinc de tarea perioadei de aducere tegrata dc lină „Argeşea- bunătăţirii calităţii. prin
cuptor şl de cupru electro
nute de oamenii muncii din locativ de stat etc. cuvlntul 197 şi s-an făcut 63 te importante din lupta e- litic a fo91 dublată faţă de în circuitul economic a u na" Piteşti, Ţesătoria de studierea mai temeinică a
Orăştie In creşterea produc In comuna Luncoiu de Jos propuneri care vizează acti rolcă a partidului pentru anul 1965. Sporul de pro nor zăcăminte noi, datorită mătase „Victoria" Iaşi, Fa noului în domeniul creaţiei
ţiei Industriale şl agricole, a avut loc o adunare in care vitatea economică, social-cul- libertate şt independenţă ducţie Ia cărbune realizat în întîrzlerli în încheierea cer brica de tricotaje de lînâ şi tehnologiei de confecţio
îmbunătăţirea aprovizionării şi alegătorii s-au întîlnit cu de turală şi edilltar-gospodâreas- naţională, pentru dreptate perioada celor cinci ani cetărilor geologice şl tehno Bucureşti. Fabrica de arti nare, prin examinarea cali
deservirii populaţiei, In creş putata Judeţeană Nicoleta câ. NomArul cetăţenilor din socială, pentru triumful este de circa 11 -milioane logice. în proiectare şl 1n cole de sticlărie Bucureşti, tăţii materiilor prime şi re
terea nivelului de trai mate Popa. Fâcînd bilnnţul reali comuna SîntâmAria-Orlea ca noii orfnduirL Sînt prevă tone, adică de aproape 4 ori construcţie. Au fost, de ase Fabrica de confecţii Craio vizuirea proceselor tehnolo
ria] şi spiritual al cetăţenilor, zărilor din 1970, cetăţenii s-au re au participat la întllnirlle zute, astfel, excursii Ia întreaga extracţie din anul menea. deficiente în asigu va şl multe altele, iar cele gice. Producţia de „serie
existente au fost
moderni
rarea ritmică n producţiei,
Muzeu) Doftana, Ia muzee,
precum şi realizările de or angajat să contribuie cu toa cu deputaţii s-a ridicat la expoziţii documentare, case 1930. în unele perioade, şl nu s-a zate şi reutilate. mică", producţia de mostre
din edilitar-gospodAresc din te forţele la îndeplinirea an 3 700. Propunerile făcute cu memoriale din Bucureşti, însemnate progrese ti-au putut asigura o stabilitate Perioada trecutului cinci vor sta şl ele în atenţia
oraş ş! circumscripţia 125 gajamentelor Consiliului popu acest prilej s-au referit la Lupcnl, Ploieşti, Cluj. realizat In domeniul moder corespunzătoare a cadrelor nal ar putea fi caracterizată noastră, alături de princi
In această circumscripţie — lar Judeţean luate ca răspuns dezvoltarea economică a co nizării producţiei. Mal mul muncitoreşti în unele bazi prin înseşi rezultatele sale palele probleme ale indus
Itinerarul excursiilor pen
cum au arătat şl participanţii la chemarea la întrecere a munei, valorificarea resurse tru tineret cuprinde şl alte te obiective noi, printre ca ne miniere cn Valea Jiu economice ; o producţie su triei uşoare, dc lărgirea şi
la intllnlre — a-a modernizat Judeţului Neamţ. Pentru a lor locale, executarea unor monumente şi meleaguri re minele şl carierele din lui. Baia Mare. Moldova plimentară de 14 miliarde modernizarea capacităţilor
str. Crişan şl s-an amenajat cest an şi-au propus să con lucrări de îmbunătăţiri fun de largă semnificaţie Isto bazinele de exploatare a Nouă, Leşu Ursului şl al Iei, un ritm anual' de creş şi asigurarea cadrelor nece
trotuare ; au fost executate struiască prin contribuţie în ciare, dezvoltarea reţelei co rică — amintim excursiile lignitului din Oltenia, unele tele. tere de 11,6 la sută faţă de sare.
pavaje pe străzile Horea, mancă şi în bani un pod ca merciale şl îmbunătăţirea a- speciale Intitulate „Pe ur mine din exploatarea mi
Cloşca, Orizontului şl Viilor ; re să uşureze legătura între provlzionărll populaţiei, dez inele lui Tudor Vladimi- nieră Voevozl şl altele, Fa
s-a Amenajat o bază sportivă satele Lancoiu de Jos şi Ste- voltarea bazei materiale a în- roscu", „Cetăţi daco-roma- brica de brichete de la Co-
la şcoala generală şl o fîntî- jărel, repararea şi întreţine văţâmîntulul, electrificări, re ne‘\ „Munţii Apuseni-le- roestl. Uzina de cupru de
nă arteziană ,pe strada Re rea drumurilor, regularizarea paraţii şl întreţineri de dna- gendă s> istorie“ — precum la Raia Mare, Uzina de zinc
publicii etc. cursului văii Luncoiului şi ta murj. şi m ori centre industriale, de Ja Copşa Mică etc., de
în urma discuţiilor şl pro luzarea malurilor, moderniza La adunările care au avut înălţate în anii construc pildă, au fost dotate la cel
punerilor făcute de alegători, rea liniei de Joasă tensiune, Ioc în oadrul Judeţului an ţiei socialiste, sau îndrăgi mal înalt nivel n! tehnic!!
s-a stabilit să se execute în participat 13 000 de cetăţeni, te trasee turistice : Ţara mondiale.
mod
Imblnîndu-se
îr»
acest an. cn sprijinul deputa amenajarea 6paţlllor din Ju care s-au întîlnit cn 599 de Moţilor, Valea Prahovei, fructuos activitatea specia
ţilor şi al consiliului popular, rul complexului comercial ş a. putaţi Judeţeni, municipali, Valea Oltului, Ţara Oaşu liştilor de înaltă calificare
lucrări prin muncă patriotică Şl In cadrai adunărilor In orăşeneşti şl comunali. In ca lui. cu cea a unităţilor care e-
dru] acestor întîlnlrl au luat In timpul vacanţelor şl xecutâ lucrări de cercetare
cuvîntul un număr de 1 033 concediilor de vară. Biroul geologică şi folosindu^se în
de alegători şi s-au făcut S29 de turism pentru tineret va mod -judicios fondurile alo
de propuneri. iniţia, în colaborare cu or cate de stat pentru activita
Dialogul viu, direct, între ganizaţii de turism pentru tea geologică, In valoare de
deputaţi şl alegători a fost tineret şi studenţi din străi peste 5 miliarde lei, a-a ob
deosebit de fructuos. Au fost nătate, excursii în Anglia, ţinut o creştere a rezervelor
Belgia, Bulgaria,
Austria,
făcute propuneri care au fost Cehoslovacia, Danemarca, cu peste 320 milioane tone
Incluse în programele de lu Elveţia, Finlanda, Franţa, de cărbune, cu circa 30 la
crări edilltar-gospodăreştl ale R.D. Germană, R.F. a Ger sută la mfnereurlle neferoa
consiliilor populare, au fost maniei, Italia, Iugoslavia, se şl sporuri însemnate la
relevate noi căi şl mijloace Japonia, Norvegia, Olanda. alte «ubstanţe minerale. A Mutaţiile, petrecute pe pâmîntul Moldovei în anii construcţiei socialiste, au făcut din
pentru îmbunătăţirea muncii Polonia, Suedia, Turcia, rla activităţii miniere s->a „laşul literar" un centru ind us trial de prestigiu. Fabrica de m edicamente (o secvenţă, in fo
în toate domeniile vieţii e- Tunisio, Ungaria şi '.Uniu extins In 19 Judeţe, un Ioc tografia de faţă) se numără p rintre primele jntrepnnderi care au dat oraşului valenţele in-
conomlce şi sociale. Animaţi nea Sovietică. do seamă în producţia mi dustrializârii socialiste.
de adînci şi puternice senti
mente patriotice şl de dorin
ţa fierbinte de a Intîmplna
semicentenarul partidului nos
tru cu realizări cît mal va mţlillf C1G DAR...
loroase în toate domeniile de Perspective, nui iu faţa comunei
activitate — cetăţenii din toa
te municipiile, oraşele şl co
spre
Certeju da Sus tinde
munele şl-an exprimat hotă- coordonate urbanistice In chipul de la Măgura, Hondol |1 SăcA- lor ridicată vaJorlc la aproxl*
matlv i n S00 tel.
rtmb, 18 000 lei pentru repara
rîrea de a depune toate e de viitor BlI comunei. Am aflat rea drumului de La Vfirraaga, — Pe etnd ne Invitat! 'a o !n- ¡HUE CONTINUA
clteva din proiectele do înfru 13 000 lei pentru alimentarea tUnlre eu comuna „In 6trale
forturile pentru îndeplinirea museţare ce vor prinde viaţă In cu apă potabilă a satului Hon noi* ?
şi depăşirea sarcinilor de pro acest an Intr-o dlscuţlo cu dol. Parcurilor, tonelor verzi, — La 1 Mal. Atunci vor strâ-
Avrajn FUlpajj, primarul co amenajărilor le-am rezervat jul ţosenua #pre Blrertu 200 ar
ducţie şl angajamentelor lua munei. * 00Q lei. Tot In acest an avem bori ornamentali, spaţiile verzi De fiecare dată clnd or furi cu termene de garanţie
— In anul tn cura ne-am pro in plan construcţia dispensaru vor fi împrospătate cu Iarbă ganele noastre au efectuat depăşite şi multe altele.
te în întrecerea socialistă în pus să terminam construcţia de lui pentru care au fost planifi de Sudan, vor înflori peste 300 controale la magazinul mixt In problema aprovizionării
domeniile în care muncesc trotuare, nmensjarea unor su caţi 340 000 lei. Ca şl plnă acum bucăţi de trandafiri şl multe din Peştişu Mic au fost con
prafeţe din perimetrul satelor, vom avea un sprijin puternic oile flori de aiezon. De aseme s-au găsit, de asemenea, mul
şi pentru mal buna gospodă nsfaltnrea unor zone, canallzn- In munca patriotică dăruită de nea, mulţi cetăţeni Işl vor face statate aceleaşi încălcări ale te deficiente. Astfel, deşi ma
rca In CcrtcJ a porţiunii de la flecare locuitor înfrumuseţării, garduri noi, flecare va da co
rire şl înfrumuseţare a tutu consiliu) populor comunal la ridicării comunei. munei la preajma marii sărbă regulilor generale de comerţ gazinul este cu profil mixt,
căminul cultural. _ Ce bilanţ preconizaţi pen şi ale regulilor sanitare : în este aprovizionat. în general,
ror localităţilor urbane şi ru tori n aniversări! semicentena
— Ce măsuri aţi întreprins in tru sflrşltul anului În acest rului partidului un aer cit mal treţinerea unităţii şi anexe cu mărfuri alimentare Fen-
rale, în scopul ridicării con vederea realizării acestor pro sector 7 prlmăvăratlc şt sărbătoresc. lor într-o stare de murdărie tru cumpărarea unor mărun
puneri T
— S00 ml trotuare, 800 mp zo
Termocentrala Mintia. La corpul do înalta presiune te foc tinue a gradului edilitar-gos- — Pentru construcţia trotuare ne verzi, traseele amintite, toa generală ; vînzarea băuturilor ţişuri strict necesare, ca : ace
minuţioase verificări de protecţie a turbinei. podâresc şl estetic al între lor avem prevăzuţi 20 000 lei, te Ingloblnd, alături de investi Convorbire consemnată de pentru consum pe loc, unita şi aţă de cusut, nasturi pen
Foto s N. GHENA clte 10 000 lei pentru drumurile ţiile prevAzute, munca cetăţeni- ILEANA LASCU tea fiind transformată în bu tru cămăşi, şireturi pentru
gului Judeţ.
fet ; neetichetarea mărfurilor încălţăminte, sodă de rufe.
cu preţurile de vînzate ; sla cremă neagră şi altele, lo
ba aprovizionare a unităţii cu cuitorii trebuie să se depla
unele mărfuri specifice. seze la Hunedoara, cheltuind
s-a pornit acţiunea. $i aici,
în instanţă, a fost folosită ca Fiecare control s-a încheiat în plus bani şi timp. „Am
lea perfidă a declaraţiilor in cu aplicare de amenzi sub făcut comenzi" — se spălă
complete. nesinceritatea. „Mai stanţiale gestionarului Gheor gestionarul, piezentînd un
i
■ e era însă o cale — ne spune ghe Cursan, cit şi cu indica caiet din care rezultă că o
procurorul N. G. — aceea ca ţii pentru remedierea defici parte din mărfurile respec
judecătorul să transforme ce enţelor, atît pentru gestionar tive au fost comandate In..
Eugenia Cozmeseu, fostă vldent, aprljlnltâ de Avoca lui Cuglr cerută de E. C. — cat apa în apartament au a- mentul... ocupat !n dauna rerea dc ordonanţă pre.şedin- cit şi pentru conducerea >0 octombrie 1970. De alt
salariată a T.AP.L. Deva ca tul C. Duncea. Afirmaţii ca : nr 5 393 din 12 XI 1970 — feclnt parchetul, pereţii şi- numitei Cozmeseu Eugenia, ţialâ a lui P, Ţ„ Sn proces OCL. Alimentara Hunedoara, fel. sarea la pachet era ţi
re ocupa împreună cu mătu „numitul Ţintea Petru, care precizează : ...nu figuraţi cu cam atît, iar reparaţiile le-a deoarece ne-am împăcat şi civil şi să judece fondul pro de care aparţine acest ma nută în magazie (care este
şa sa un apartament compus prin efracţlunea încuietorii numele de Cozmeseu Eugenia făcut statul. aştept rezolvarea de către blemei. adică legalitatea re gazin. Dar conducerea O.C.L. departe de magazin) şi este
din 3 camere, bucătărie şl ba apartamentului, stricarea iniei cu spaţiul locativ proprietate Pentru E. C., însă, Impor organele în drept", iar E C partiţiilor. Dar pentru aceas Alimentara Hunedoara n-a greu de crezut că gestionarul
ie — cam mult pentru două şi a uşii a pătruns cu forţa personală sau închiriat pe ra tant era să nu piardă apar scrie : „imi retrag plingerea ta trebuia spus că plîngerea mişcat nici un deget pentru închidea magazinul să meargă
persoane — au făcut schimb în apartamentul 50 şi s-a za oraşului Cugir", iar la tamentul. Pe ce căi, ce ar penală la procuratură deoa lui E. C. nu mai avea obiect". a se pune capăt acestor în la magazie pentru a servi
legal de locuinţă cu un alt instalat în apartament cu cei miliţie n-a fost înregistrată gumente folosea pentru a-şi rece m-am împăcat cu numi Faptul nu s-a petrecut, iar în călcări. iar gestionarului cu sate pe acei ce doreau să
cetăţean din acelaşi bloc pen trei copii ai săi"; „este domi nici o schimbare de domici atinge scopul îi era indife tul Ţintea Petru". Cu alte recursul înaintat Tribunalu Gheorghe Cursan parcă îi cumpere.
tru un apartament cu două ciliul meu şl deţin aparta liu. In ce „temei legal" a fost rent. A mers pînâ acolo în- cuvinte problema s-a rezol lui judeţean. P. Ţ. a pierdut convine mai mult să plă Cum era şi normal, contro
camere Dar, după ce actul mentul cu respectarea legii"; încasată indemnizaţia de cît. după ce un lucrător nl vat la procuratură. din nou. tească amenzile Hecît să res lul s-a’ încheiat cu o amen
schimbului a fost încheiat, „fapta învinuitului constituind transfer? Sau dacă indemni redacţiei i-n refuzat o „inter E. C. nu se lasă, vrea or Acum problema e rezolva pecte legile ! dă de 325 lei pentru gestio
E C. n-a respectat Indicaţia Infracţiunea de violare a do zaţia a fost legal încasată în venţie" solicitată cu multă ln- donanţă preşedinţialâ In 13 tă, lui Petru T'ntea !-a fost Cu ocazia recentului con
expresă înscrisă în ordinul de miciliului prevăzută şl pedep noiembrie, deci Ja o sâptâ- repartizat un alt apartament. trol s-n constatat aceeaşi narul Gheorghe Cursan. în
trebăm pe această cale con
repartiţie conform căreia a- sită de articolul 192 Cod pe mînâ după ce şi-a ocupat a Dar Eugenia Cozmeseu lu stare de necurăţenie şi, pen ducerea OCL. Alimentara
cesla îşi pierde valabilitatea nal" ; „vă rog dispuneţi fa partamentul. apare în faţa crează tot în Cugir, iar în a- tru a fi cît mai bine carac
dacă Sn termen de 10 zile cerea cercetărilor şl Apoi a instanţei de judecată pentru partnmentui pe care-l ocupă terizat, „harnicul" gestionar a Hunedoara, cînd are de gînd
titularul, din vina lui, nu în da în Judecată...", afirmaţii a obţine ordonanţa preşedin- în Deva. locuieşte doar aşa adunat de mai mmlte zile să intervină pentru curma
cheie contractul de închirie citate din cererea adresată ţialâ de evacuate a familiei din cînd în cînd, ca să-şi al gunoiul în două cutii de rea acestor vtăi i de lucruri ?
re. Nefilnd respectat terme Procuraturii locale Deva şi P. T„ ordonanţă care i se a- bă sens ordonanţa preşedin- carton, pe care le-a aşezat Se aşteaptă şi intervenţia
nul legal amintit — deşi era în cea înaintată Judecătoriei oordâ. Dar şi P. T. s-a adre ţială. Scopul a fost atins. Mij organelor comunale compe
necesară recalcularea chiriei Deva pentru a obţine „ordo sat judecătoriei, tot pentru a loacele însă., sînt proprii în raft,* lîngâ mărfuri, la ve tente. ţinînd seama de obliga
— Consiliul popular al mu nanţa preşedinţialâ în care obţine o ordonanţă preşedin „descurcăreţului" care pentru dere. Din nou s-a constatat ţiile care le au în această
nicipiului Deva a considerat, să se dispună evacuarea lui ţia lă de evacuare a lui E. C., n-şi atinge ţelul propus nu se v în z a r e de băuturi pentru direcţie.
pe bună dreptate, ordinul de T^fea Petru cu cei trei copii care î s-a respins pentru că da în lături de Ia a scoate consum pe loc. neafişarc de SILVIU NEAG
repartiţie ca neflind valabil ai săi* nasc eîteva întrebări. s-a admis în favoarea celei din casă o familie cu trei co preţuri, existenta unor măr inspector comerciol
şi a emis o altă repartiţie Oare chiar atît de legal îşi ce temei, tot legal, a fost păs sislenţâ. 1-a cerut : „dacă nu lalte părţi Nici aici proble pii. nrogîndu-şi, în numele le
pentru apartamentul nr. 50 reclamă dreptul la aparta trat apartamentul Sn Deva ? mă ajuiali. nu mă încurcoţi !“ ma nu e rezolvată. Apar im gii. drepturi pe care nu Ic
din blocul D R familiei lui mentul în cauză E. C. ? Sînt „Cusătura cu aţă albă“ e e- Faptele s-au precipitat. In plicaţii. La acea dală, 13 n®» are Este nesincer, induce în
'Petru Ţintea, compusă din chiar atît de sincere recta- videnLâ. aceeaşi zi, 6 noiembrie 1970, ienbrie. părţile se împăcase- eroare, se lînguieşle. face n-
cinci persoane. Acesta îşi în maţiile făcute la diverse or Pe de altă parte fiul lui E. C. a depus concomitent la ră. an recunoscut-o la procu pol la drepturi cetăţeneşti. Ia
tocmeşte toate actele legale, gane dc partid şl dc stat prin E C. .şi-a construit — pe nu Procuratura locală Deva şi ratură. E. C. şi-n ocupat a- omenie chiar. îşi ..procură"
procesul verbal de predare- numeroase audienţe ? „Nu a mele soţiei — un apartament la Judecătoria Deva cereri pai lamcnlul. deci ordonanţa adeverinţe, alibiuri. Apelează
primlre cu delegatul IG.C.L. vem unde să locuim, eu şi cu cu patru camere în Deva un pentru evacuarea familiei lui presedinţială nu maj avea pe Io „relaţii", Ia avocat. în
Deva. precum şi contractul mătuşa care este în vîrstâ" ; de mama „n-n avut loc" deşi P. Ţ., fără să pomenească în cine evacua. „Judecata nu cearcă orice soluţie numai
de închiriere Dar apartamen „am fost şi sinistrată în mal"; l-a „ajutat“ serios din punct cereri un cuvînt măcar de mai avea obicei în aceste con pentru a ocoli legea strigînd
tul 50 era ocupat, uşa încu „nu ştiţi cît nm avut de su de vedere financiar în reali spre faptul că nu şi-a înche diţii" — ne spune tovarăşul rn gura mare: ..am dreptul“ ;
iată cu ialâ. Considerîndu-s* ferit. au fost vorbe mieroa zarea lui. tot E C. i-o cumpă iat în termen legal contrac Nicolae Stînea. preşedintele ..e dreptul meu legal". Nu
în drept sfi Intre în aparta se. plîngâreli de care a uzat rat fiului un... autoturism, iar tul de închiriere. Atît recla Tribunalului judeţean, căruia mai câ acest „drept“ are te
mentul pentru care avea ţoa frecvent în aceste audienţe. mama dumneaei deţine o ca manta cît .şl avocatul ei n-au l-am cerut părerea Faptul e melii şubrede îşi dă seama
le actele, P. Ţ desface lala şi Dar n-a spus o dată măcar să aflată la o distanţă de lo omis însă să precizeze că ra evident si în răspunsurile de aceasta şi se acoperă cu
împreună cu cel trei copii ai că la 1 august 1970. deci cu cul de muncă al lui E C. ca E. C. deţinea „în mod legal" date de P. T., în cadrul inte hîrtii pe care le spulberă pri
săi se Instalează în locuinţa eîlevn luni înaintea inciden re nu-i dă dreptul legal la apartamentul. Cît de „legal" rogatoriului luat de preşedin ma adiere de vînt. In cazul
în rare E. C. şl-a dus eîteva tului de care vorbim, s-a mu ocuparea unui alt spaţiu lo era nrupnt s-a văzut. In ce tele completului de judecată de faţă însă, s-ar- cuveni nu
lunuri dar în care nu lo tat cu serviciul la O C L co cativ Dar „sfătuitorul" lui rerea către judecătorie nu s-n Nici reclamanta descurcă o adiere, ci o furtună dezlăn
cuia pentru simplul motiv că merţ mixt Cugir prin „trans E. C care a încadrat faptele spus un cuvînt despre faptul reaţă, nici avocatul. n-au ţuită în numele legii care să
lucrează în alt judeţ, la Cu fer în interesul serviciului" în articole şi paragrafe de le că s-a adresat şî ’procuratu spus — deşi ştiau prea bine faoâ ordine în hăţişul de în
ci r. Vestea ajunge fulgerător — cum precizează adresa nr ge. n-a găsit de cuviinţă să-şi rii,. mm nici In procuratură — că părţile s-an împăcat la curcături create de un nm
Ia Cuglr şi după numai 2-3 20R din 6 aVU-a 1970 a orga îndrume „clienta" să fie şi n-o făcut cunoscut că n de procuratură, că E C şi-a o oare nici măcar- nu mai lu
ore „locatara lezată în drep nizaţiei comerciale aminliie sinceră în cererile ci. în mi- pus cerere la judecătorie. cupat apartamentul. Aveau crează în iudeţ Nu de alta
turile ei“ face apel In vecini, — înroşind indemnizaţia de Hienţclc pe care lc-a solicitat Desigur. P Ţ a greşit fâ- nevoie de ordonanţă preşe- dar Legea nr 10 precizează
îşi procură martori, cheamă transfer Aceasta impunea, insistent Citind mereu legea eîndu-şi singur- dreptate FI dmţinlă dc evacuare. deşi în ariirolul 16: „Persoanele
miliţia, considerîndu-sc că de conform legii, schimbarea „a scăpai Hin vedere anumite trebuia să se adreseze f*r.cn- dară ar fi fost vorba dc asa care se mută definitiv in al Dm activitatea pionierilor de |a Uceuf nr -| din Hune,
ţine „apartamentul cu respec domiciliului şî în mod auto amănunte'' rare n-nr fi favo nelor competente pentru n-şi ceva rcl care trebuia , evacuat bi localilcfc ivi păstrează doara.
tarea legii". A doua zi ia ca mat pierderea dreptului rir rizai-o Cît despre faptul că nrupn spaţiul repartizat. Rc- nu era. în nici un ca'. P T. drrp(u) de folosinţă asupra IN FOTO : Pioniere ale claselor a Vil a m timpul unui
lea organelor de stat — jns- o deţine spaţiul locativ în n fost „sinistrată“ , lucrurile riinosrîndn-si greşeala. s-n rare a mai fost impus şi la loruinţei re-o deţin cc! mult concurs de verificare a cunoştinţelor de Imcă.
1 iţîC. procuratură — fiind „în- Deva Dar. o adeverinţă a nu slan tocmai aşa Cei cîţi- awjjijnt în fala procurorului : plnla HicHuichlor dc judcca- 6 luni dc la data mutării". Foto : V. ONOIU
drumnlă“ îndeaproape şi. e- Consiliului popular al oraşu vn centimetri la cîl s-a vicii- „să părăsesc ¡medial aparta- 1â pentru că din cauza lui DRAGOŞ CALIN