Page 61 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 61
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VA!
1
Ba Cuvîntul lui I.B. Tito
la sesiunea Conferinţei
federale a Uniunii Socia
liste a Poporului Muncitor
din Iugoslavia
□ Evoluţia situaţiei din Ori
entul Apropiat
« Curier, Atlas
I
ANUL XXIII. Nr. 5036 VINERI 19 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
Solemnitatea ijminăriidistincţii
mmim lucrări
organizaţiilor judeţene de partid, consiliilor lor s is im n m a r ii
populare şi institutelor ştiinţifică aom arl m io m t
Joi, în cea de-a doua zi
Glăvan, vicepreşedinte
a)
a lucrărilor sesiunii Marii denţa" din Sibiu, Petre
Adunări Naţionale, a con Consiliului popular ¡judeţean
tinuat dezbaterea celorlalte — Arad, directorul Direc
La Palat«] Marii Adunări — Bucureşti şi Institutului de conţinut mai bogat. încă • proiecte de legî înscrise pe ţiei generale judeţene agri
Naţionale, In prezenţa condu cercetări chimice — Bucu dată vă asigurăm tovarăşe ordinea de zi. cole, industriei alimentare,
cătorilor de partid şi de stat, reşti, situate pe locul I ; Nicolae Ceauşescu că vom C u v în tu l to v a ră ş u lu i Cei prezenţi în sala Marii silviculturii si apelor, Do-
bre Popescu, maistru la U
a deputaţilor şi invitaţilor Ia „Ordinul Muncii” clasa a munci mai bine în 1971 şi, Adunări Naţionale au în- zinele „Progresul“ din Brăi
sesiune, a avut loc, joi la a- II-a Institutului de cercetări dacă va fi posibil, să ne si tlmpinat cu puternice si în la, s> loan Cotoţ, secretar a!
miazâ, solemnitatea înmînâ- tehnologice pentru construc tuăm tot printre fruntaşi. delungi aplauze pe con Consiliului Central al U
riî unor înalte distincţii ale ţii de maşini — Bucureşti, A luat în continuare cu ducătorii partidului si sta niunii Generale a Sindicate
Republicii Socialiste Româ situat pe locul II ; „Ordinul vîntul tovarăşul Vasile Vilcu, N IC O L A E C E A U S E S C U tului. tovarăşii Nicolae lor.
nia organizaţiilor Judeţene Muncii” clasa a IlI-a Insti membru al Comitetului Exe Ceauşescu, Emil Bodnaraş.
Proiectul de lege s-a dis
Manea MănescU, Paul Ni-
de partid, consiliilor populare tutului de cercetări şi pro cutiv al C.C. al P.C.R., prim- culescu-Mizil, Gheorehe Pa cutat apoi pe articole şi au
şi institutelor de cercetare iectări pentru Industria lem secretar al Comitetului ju Stimaţi tovarăşi, Aţi ascultat aici cuvîntul în viaţă programul dc con nă, Virgil Trofîn, Ilie Ver- fost adoptate unele amen
ştiinţifică pe care Comitetul nului — Bucureşti şi Institu deţean — Constanţa al Astăzi au fost Inmînate fruntaşilor, angajamentele lor strucţie socialistă, politica in det. Maxim Berghianu. Flo damente pe baza propune
Executiv al Comitetului Cen tului de cercetări şi proiec P.C.R., preşedintele Consiliu înalte distincţii ale Republi de a munci în aşa fel incit ternă şi externă a partidului ria» Dănălachc, Constantin rilor făcute de deputaţi în
tral al Partidului Comunist tări pentru industria extrac lui popular judeţean. Titlul cii Socialiste România câşti in anul viitor să ocupe locul şi statului — politică care Drăgan, Emil Drăgânescu. cadrul dezbaterii generale.
Român, Consiliul de Stat şi tivă de ţiţei şi gaze — Cîm- de fruntaş în întrecerea din gătorilor întrecerii dintre or I sau să se numere printre corespunde pc deplin intere Janos Fazekas, Petre Lupu, Cu amendamentele pro
Consiliu] de Miniştri ale Re pina, situate pe locul III. tre unităţile socialiste ale a ganizaţiile Judeţene de par primii. Eu nu pot decît sft le selor şi năzuinţelor naţiunii Dumitru Popa, Dumitru Po- puse. Marea Adunare Na
publicii Socialiste România De asemenea, printr-o ho- griculturii, acordat judeţului tid, consiliile populare şi in urez succes în realizarea a noastre socialiste. (Aplauze pcscu, Leontc Răutu, Vasi- ţională a adoptat prin vot
le-au declarat fruntaşe în în Constanţa — a spus vorbito stitutele de cercetare ştiinţi cestor angajamente. Doresc puternice). le Vilcu. secret Legea privind perfec
trecerea desfăşurată în anul târîre a Consiliului de Stat rul — obligă la şi mai mult fică pentru realizarea şi de insă să le atrag atenţia câ Totodată, această participa Alături de deputaţi. Ia lu ţionarea pregătirii profesio
al Republicii Socialiste Româ
1970, pentru rezultatele obţi anul acesta. Rezultatele ob păşirea planului pe anul 1970. vor fi mulţi concurenţi pen- re activă este încă o dovadă a crări au luat parte nume nale a lucrătorilor din uni
nute In Îndeplinirea planului nia, pentru rezultatele deose ţinute de oamenii muncii din Ii cunoaşteţi acum pe câştigă trul locul întii şi — aşa cum profundului democratism cc roşi invitaţi — conducători tăţile socialiste.
şl a angajamentelor asumate. bite obţinute în anul 1970 agricultura judeţului Con tori. Ştiu efi mulţi doreau s& s-a văzut — putini au fost caracterizează societatea noas de instituţii centrale şi or La următorul punct de
în îndeplinirea şi depăşirea se numere printre fruntaşi. fruntaşii din 1969 care s-au si tră socialistă, a posibilităţi pe ordinea de zi, deputatul
Intr-o atmosferă de puter sarcinilor de plan şi a anga stanţa se datoresc efortului Activitatea desfăşurată in ca tuat şi in 1970 pe primele lor largi pe care Ie au toţi ganizaţii obşteşti, activişti Vasile Vilcu, membru al
nic entuziasm, înaltele dis jamentelor asumate şi pentru depus de organizaţia de drul acestei întreceri de co locuri ale întrecerii ; aceasta oamenii muncii de a parti de partid si de stat. perso Comitetului Executiv a)
tincţii au fost Inmînate de ocuparea locurilor IV, V şi partid judeţeană, de organe lectivele de oameni ai mun pentru că şi alte colective de cipa nemijlocit la elaborarea nalităţi ale vieţii economi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. le de stat, efortului coopera cii din Judeţe, de organizaţi oameni ai muncii« organiza şi înfăptuirea politicii parti ce. ştiinţifice si culturale, C.C. al P.C.R., vicepreşe
secretar general al Partidu VI în întrecerea dintre orga torilor, inginerilor, oameni ile de partid si de comitetele ţii de partid şi-au îmbunătă dului de edificare a orindui- ziarişti. Printre invitaţi se dinte al Consiliului de Stat.
aflau, de asemenea, şefi ai
nizaţiile judeţene de partid
lui Comunist Român, pre în industrie. investiţii-con- lor de ştiinţă. Al lor este judeţene a dus insă Ia re ţit activitatea. Este. deci. de rii noi. Iată de ce îmi ex misiunilor diplomatice acre a prezentat expunerea la
şedintele Consiliului de Stat. meritul de a fi cucerit acest zultatele pe care le cunoaş înţeles că întrecerea pentru prim deplina încredere c& ditaţi în ţara noastră, pre Proiectul de lege privind în
si
Festivitatea desfăşurată sub strucţii şi circulaţia mărfu titlu. Pentru anul acesta, noi teţi. Cred că sînteţi cu toţii ocuparea primelor locuri pe sarcinile mari pc care le a cum si corespondenţi ai pre fiinţarea, organizarea na
funcţionarea Comisiei
cupola Marelui Sfat al ţârii, rilor, s-a acordat „Diploma avem condiţii de a obţine de acord 9ă-i felicităm din anul 1971 va fi foarte strin- vem de îndeplinit în primul sei străine. ţionale de demografie. Ra
în faţa aleşilor naţiunii a de onoare” Organizaţiei de rezultate şi mai bune, şi sîn- inimă pe cîştigători. Doresc să. Din cele 39 de judeţe, din an al cincinalului vor fi rea După deschiderea lucrări portul comisiilor permanen
simbolizat însăşi participa partid a judeţului Alba Şi lem hotâriţi să menţinem lo să le adresez aceste felicitări zecile de colective de cerce lizate cu succes de toate co lor. preşedintele Marii Adu te ale Marii Adunări Na
rea întregului nostru popor, Organizaţiei de partid a jude cul de fruntaş pe ţară în do şi în numele Comitetului Cen tare. va trebui totuşi unul cel lectivele. In acest sens, as nări Naţionale, tovarăşul ţionale la acest proiect de
căci în succesele fruntaşilor ţului Cluj. situate pe locul meniul agriculturii, Mai mult. tral al partidului, al Consi puţin, sau două, să se plase- . dori să adresez clasei munci Ştefan Voitec, a dat cuvîn lege a fost prezentat de de
se află incorporata uriaşa IV ; Organizaţiei de partid noi am chemat la întrecere liului dc Stat şi al guvernu ze pe locul întii. Întrecerea toare, ţărănimii, intelectuali tul tovarăşului Mircea Ma- putatul Ghcorghe Vasilichi.
forţă şi energie creatoare a a V judeţului Maramureş, si pe toţi cei ce lucrează în a lui ; de asemenea, doresc să va fi foarte largă şi deschisă lor, întregului nostru popor, liţa, ministrul invâţămîntu- preşedintele Comisiei pen
clasei noastre muncitoare, a tuată pe locul V şi Organiza gricultura ţârii în realizarea asociez şi Marea Adunare tuturor. Posibilităţi de a o urarea de a obţine succese lui. care, din însărcinarea tru sănătate, muncă si asi
cupa locul întii si de a obţi
ţărănimii, intelectualităţii, a ţiei de partid a judeţului a 12 000 kg de porumb la Naţională la aceste felicitări ne rezultate bune în întrece tot mai mari în realizarea Consiliului de Miniştri. a gurări sociale.
adresăm tuturor
pe care le
prevederilor primului an al
tuturor oamenilor muncii, Vaslui, situată pe locul VI. hectarul irigat şi a 4 500 la celor care au fost decoraţi re are fiecare; dc altfel în cincinalului. (Vii aplauze) prezentat expunerea la După discuţia pe artico
indiferent de naţionalitate, Pentru rezultatele deosebite cultura neirigatâ. astăzi. (Vii aplauze). toate domeniile de activitate Urez, de asemenea, tovarăşi Proiectul de lege privind le, Marea Adunare Naţiona
care, cu pasiune şi abnegaţie, obţinute în anul 1970 în în La tribună a urcat apoi to Rezultatele pe care le-am din societatea noastră socia lor care s-au angajat aici să perfecţionarea pregătirii pro lă a adoptat, prin vot se
înfăptuiesc, sub conducerea deplinirea şi depăşirea sarci varăşul Gheorglie Ibănescu, obţinut în anul 1970 in înde listă. oamenii muncii au po lupte pentru a cuceri locul fesionale a lucrătorilor din cret. cu amendamentele
Partidului Comunist Român, nilor de plan şi a angajamen prim-vicepreşedinte al Con plinirea planului. în dezvol sibilităţi largi să-şi valorifice întii in întrecere, să obţină unităţile socialiste. propuse, Legea privind în
programul luminos elaborat telor asumate şi pentru ocu siliului popular judeţean tarea economică si socială a capacităţile creatoare, să o succese cît mai mari în rea Deputatul Constantin Din- fiinţarea, organizarea şi
de Congresul al X-lea. parea locurilor IV, V şi VI în Neamţ, care a mulţumit căl patriei sint expresia activi cupe prin muncă un loc de lizarea acestor angajamente. culescu. preşedintele Comi funcţionarea Comisiei na
Prin decret al Consiliului întrecerea dintre organizaţiile duros Comitetului Central al tăţii tuturor oamenilor mun cinste. (Aplauze puternice). Asemenea succese sint pe de siei pentru invătâmînt. şti ţionale de demografie.
inţă $i cultură, a prezentat
de Stat, pentru rezultatele judeţene de partid în dome partidului, Consiliului de cii, a organelor şi organiza Felul în care se dezvoltă plin posibile, si eu doresc ca apoi raportul acestei comi In şedinţa de dupâ-amia-
deosebite obţinute în anul niul agriculturii, s-a acordat Stat, Consiliului de Miniştri, ţiilor de partid şi consiliilor întrecerea, entuziasmul cu ca anul viitor să avem si alţi sii si al altor comisii per ză. tovarăşul Teodor Vasi-
1970 în îndeplinirea şi depă „Diploma de onoare" Orga personal tovarăşului Nicolae populare din întreaga ţară ; re tot* cei ce muncesc de la fruntaşi alături de cei pe ca manente ale Marii Adunări liu, ministrul justiţiei, a
şirea sarcinilor de plan şi'a nizaţiei de partid a judeţului Ceauşescu, pentru înaltele de aceea aş dori să adresez oraşe şi sate participă la ea re ¡-am cinstit astăzi. (Aplau Naţionale la acest proiect prezentat expunerea la pro
totodată calde felicitări orga
constituie încă o dovadă a u
angajamentelor asumate şi Dolj şl Organizaţiei de partid distincţii ce au fost conferi nizaţiilor de partid şi consi nităţii depline a întregului ze puternice). de lege iectul de lege privind extră
închei felicitînd încă o dată
pentru ocuparea locurilor I, a judeţului Buzău situate pe te Judeţului Neamţ, drept liilor populare, tuturor oa pe cîştigători şi urînd noi La dezbaterea generală au
II şi III în întrecerea dintre locul IV ; Organizaţiei de preţuire a efortului depus de menilor muncii din patria popor în jurul partidului, a succese în activitatea tutu luat cuvîntul deputaţii A- darea. iar deputatul Traian
organizaţiile judeţene de partid a judeţului Prahova şi oamenii muncii în cadrul în noastră, pentru felul în ca hotârîrii tuturor oamenilor ror colectivelor participante Icxandru Boabă, ministrul lonaşcu, preşedintele Comi
partid în industrie, investiţii- Organizaţiei de partid a ju trecerii organizate intre ju re au muncit în anul 1970. muncii, fără deosebire dc na la întrecere. (Aplauze puter petrolului, Ludovic Faze siei juridice, a expus rapor
construcţii şi circulaţia măr deţului Iaşi situate pe locul deţe pe anul 1970. Acesle (Aplauze puternice). ţionalitate, de a transpune nice, prelungite). kas, prim-secretar al Comi tul acestei comisii şi al Co
fu rilo r, s-a conferit „Ordinul V şi Organizaţiei de partid distincţii vor constitui pentru tetului judeţean — Harghi misiei pentru politică exter
Muiv' m" clasa I Organizaţiei a judeţului Mehedinţi şi Or organizaţiile de partid, orga ta al P.C.R, preşedintele
de' partid a municipiului ganizaţiei de partid a judeţu nele de stat, pentru toţi oa Consiliului popular jude nă la acest proiect de lege.
Bu reşli şi Organizaţiei de lui Bacău situate pe locul VI. menii muncii un puternic Proiectul a fost discutat
partid a judeţului Neamţ, si Prin aceeaşi hotârîre. pen imbold in obţinerea unor re CONSUMUL DE MATERIAL Legea privind perfecţio ţean, Mihai Rogoz, sudor apoi pe articole şi supus vo
tuate pe locul 1 ; „Ordinul tru rezultatele deosebite ob zultate şi mai bune în apli narea pregătirii profesio la Uzinele de autocamioane tului deputaţilor.
Muncii“ clasa a II-a Organi ţinute în anul 1970 în înde carea în viaţă a politîcii nale a lucrătorilor din u din Braşov, George Bără- Marea Adunare Naţiona
zaţiei de partid a judeţului plinirea şi depăşirea sarcini partidului şi statului nostru. LEMNOS - LA NIVELUL nităţile socialiste. nescu, rectorul Institutului lă a adoptat apoi prin vot
Prahova, situată pe locul II, lor de plan şi a angaja Ne angajăm în faţa condu politehnic din Bucureşti,
„Ordinul Muncii" clasa a mentelor asumate şi pentru cerii superioare de partid şi Eugenia Livezeanu, profe secret Legea privind extră
ITI-a Organizaţiei de partid ocuparea locurilor IV, V şi de stat că oamenii muncii (Pagina a tl-a) darea.
a judeţului Hunedoara, situ VI în întrecerea dintre con din judeţul Neamţ — a spus POSIBILITĂŢILOR soară la Liceul nr. 2 din Expunerea la următorul
ată pe locul III. în încheiere vorbitorul — Legea cu privire Io ac Piatra Neamţ. Aurel Boz- punct de pe ordinea de zi :
siliile populare judeţene, s-a
Pentru rezultatele deosebite acordat „Diploma de onoa vor munci cu mai multă ab tele de identitate ale cetă gan, directorul general al Proiect de lege cu privire
obţinute în anul 1970 în în re" Consiliului popular al negaţie pentru realizarea şi Micşorarea continuă a unele locuri de muncă a ţenilor români, precum şi Fabricii de maşini-unelle şi
deplinirea şi depăşirea sar judeţului Suceava, situat pe depăşirea sarcinilor sporite consumului de material cintrelor metalice de belo- la procedura schimbării agregate din Bucureşti. Mî-
cinilor de plan şi a angaja locul I V ; Consiliului popu pe anul 1971. Ne vom stră lemnos constituie o preocu nare au fost elemente ce ron Negi'îlă, directorul ge (Çontinuora îu'jlpag. o Z'O)
mentelor asumate şi pentru lar al Judeţului Vîlcea, si dui ca judeţul Neamţ să se pare permanentă pentru co au favorizat reducerea con domiciliului şi a reşedin
ocuparea locurilor I. II şi III tuat pe locul V şi Consiliu menţinu tot judeţ fruntaş. lectivele unităţilor miniere sumului de lemn la lucrări ţei. neral al Uzinelor ,.Indepen
în întrecerea dintre organi lui popular al judeţului Hu A vorbit apoi dr. docent din Valea Jiului. Dovada e- le de investiţii cu 15,7 mc (Pagina a III-a)
zaţiile judeţene de partid în nedoara, situat pe locul VI. Florin Tânăsescu, directorul locventâ a măsurilor apli la milionul de lei construc-
domeniul agriculturii, s-a Institutului de cercetare şi cate în acest sens este fap ţii-montaj.
conferit „Ordinul Muncii1' După înmînarea distincţii proiectare pentru industria
lor — înaltă cinstire dată e tul câ în perioada cincina In ce direcţii vor fi ca
clasa I Organizaţiei de partid forturilor depuse de oamenii electrotehnică. Mă aflu la a lului 1966-1970 consumul de nalizate eforturile colecti
a judeţului Constanţa, situată muncii de la oraşe şi sate în ceastă înaltă şi onorată tri lemn de mină la nivelul u- velor de muncă din cadrul Inssminţarea grabnica a culturilor din prima epocă
pe locul I ; „Ordinul Mun întrecerea patriotică în anul bună a spus vorbito nitâţilor din bazin a scăzut Centralei cărbunelui Petro
cii" clasa a H^a Organizaţi 1970 — a luat cuvîntul tova rul. cu un prilej fericit cu 8,3 mc, iar cel de che şani în actualul cincinal
ei de partid a judeţului Ialo răşul Dumitru Popa, membru pentru colectivul ştiinţific în restea cu 16,4 mc la 1 000 pentru reducerea continuă
De la începutul acestei sâp-
miţa şi Organizaţiei de partid al Comitetului Executiv al care lucrez. Doresc să subli tone cărbune extras. a consumului de material tâmîni, pe ogoarele coopera dă. Inginerul şef al C.A.P., această lucrare. Din discu
niez aici înalta apreciere de
Gheorghe Fîlip. ne spunea câ
a judeţului Brăila, sit-uate pe C.C. al P.C.R., prim-secretar care se bucură ştiinţa în ţa . Cifrele, desigur, reprezin lemnos ? — este întrebarea torilor din Geoagiu se întil- „azi (17 martie — n.n.) se va ţia avută cu inginerul şef al
locul II ; „Ordinul Muncii" al Comitetului municipal — ra noastră, ca sprijinitoare tă doar sinteza acţiunilor al cărei răspuns l-am aflat neşte atmosfera specifică zi aduce sâmînţa de ovăz, iar C.A P. Bîrsâu, Valentin Jivâ-
clasa a IlI-a Organizaţiei de Bucureşti al P.C.R., primarul directă a economiei, a pro întreprinse în acest sens. din discuţia avută cu ing. lelor de campanie. Se lucrea de sâptâmina viitoare se va nescu, am reţinut câ pe cele
partid a Judeţului Ilfov şi general al Capitalei, care a ducţiei. ca unul dintre facto Nu este un secret pen Sili Friedrich, specialist In ză intens la însâmînţatul 20 de hectare ce urmează a
Organizaţiei de partid a ju spus : Aş vrea să mulţumesc rii ce stimulează pe cercetă tru nimeni câ In subte cadrul centralei. sfeclei, la pregătirea şi ferti începe semănatul sfeclei” . se însâmînţa cu trifoi nu s-a
Este greu să ne explicăm de
deţului Bihor, situate pe locul conducerii partidului, tovară tori. Sarcinile actualului cin ran au pătruns tot mai mult — In următorii ani va lizarea ogoarelor, la întreţine ce se mai tărăgănează insâ- făcut nici măcar discuirea
terenului, iar Aurel Mariş,
III şului Nicolae Ceauşescu, per cinal şi cele ce se prefigu noile tehnologii de susţine creşte apreciabil ponderea rea solului in livezi, se ni mînţatul, care şi aşa este preşedintele CAP . Aurel
Pentru rezultatele deosebi sonal, să exprim totodată rează într-o perspectivă ime re moderhâ a Ut a abataje metodelor de exploatare ca velează terenul in vederea destul de întîrziat. Se aş Vlaicu, ne relata câ „nu ştiu
te obţinute în anul 1970 în recunoştinţa noastră fierbinte diată deschid noi posibilităţi lor cît si a lucrărilor de re se pretează la susţine înfiinţării plantaţiei intensi teaptă cumva zile mai înso de unde vom găsi sâmînţa
Îndeplinirea şi depăşirea sar pentru sprijinul permanent, de afirmare a ştiinţei în ţara pregătire. La minele Lonea. rea metalică şi anume cele ve de mâr, iar ta grădina de rite sau alte indicaţii de Ia pentru cele 70 de hectare
cinilor de plan şi a angaja pentru îndrumarea concretă, noastră, creează noi piste de Petrila şi Paroşeni, la ope cu front lung pe înclinare, legume eforturile sînt con judeţ ? planificate a se însâmînţa cu
mentelor asumate şi pentru sistematică şi multilaterală întrepătrundere a acesteia, raţia de dirijare a presiunii, front lung în felii pe încli centrate la semănatul râdâ- Cu toate câ a sosit vremea trifoi şi lucernâ". Pentru o
ocuparea locurilor I, II şi IU pa care ne-a acordat-o în cu sectoarele producţiei ma nu se mai montează susţi nare şi front lung în felii cinoaselor (s-a încheiat se semănatului nu se pr'ea gră suprafaţă de peste 80 de
In în trecerC2 dintre consilii cursul anului 1970 pentru a teriale. De aceea, rezultatele nerea intermediară în lemn, orizontale Atenţia c.ndrelor mănatul culturilor din prima besc să înceapă această lu hectare nu şi-au procurat în
le populare judeţene, s-a putea obţine rezultatele ce actuale trebuie să fie privi Ja Aninoasa a fost rezolva tehnice va fi îndreptată urgenţă pe cele 20 de hecta crare nici cooperatorii din că sâmînţa necesară nici coo
tă tehnologia de susţinere
conferit „Ordinul Muncii“ ne situează pe primul loc în te ca un nou prilej de an ■în metal a spaţiului de la totodată spre generalizarea re planificate), acoperirea so Bobîlna. Altfel nu se poate peratorii din Rapoltu Mare.
clasa I Consiliului popular întrecerea patriotică în anul gajare şi mai fermă şi mai culcuş şi coperiş, iar la susţinerii metalice a spiţu- larului şi repicatul răsaduri concepe de ce nici pînă la In ceea ce priveşte fertili
al Judeţului Neamţ, situat 1970. adîncitâ, în activitatea de so majoritatea abatajelor fron rilor de la culcuş şi coperiş lor. ora actuală nu s-a procurat zarea sau pregătirea terenu
pe locul I ; „Ordinul Mun Consider că distincţia care luţionare operativă şi la un tale se foloseşte susţinerea în abatajele cu front lung Ne aşteptam ca în ziua de sâmînţa de graminee nece lui destinat însâmîntărilor
cii" clasa a II-a Consiliului ne-a fost conferită constituie înalt nivel a sarcinilor ce metalică cu stîlpj hidraulici, în felii orizontale, elimina 17 martie a.c., cind a fost un sară formării amestecului de primăvară se constată res
popular al judeţului Braşov o înaltă apreciere a activită ne stau în faţă. Folosesc a podirea vetrei execotîndu-se rea în totalitate a stilpilor timp cum nu se putea mai pentru cultura borceagului. tanţe îngrijorătoare la fieca
şi Consiliului popular al ju ţii depuse de colectivele de cest prilej pentru a expri cu plasă metalică. Preaba- intermediari din lemn folo bun de lucru în cimp, să gă Sergiu Zbuchea, inginerul şef re din unităţile amintite ca
ma angajamentul colectivu
deţului Teleorman, situate pe muncitori, ingineri. tehnici lui în care lucrez, al sluji tajele direcţionale se ar- siţi la dirijare, extinderea sim o activitate la fel de al unităţii, ne spunea că asu exemple negative.
intensă şi pe ogoarele altor
locul II ; „Ordinul Muncii" eni, economişti, de toţi oa torilor ştiinţei din ţara noas jneazâ astăzi cu arce cu 1 i- susţinerii preabatajelor de cooperative agricole. Realita pra posibilităţilor de asigu Cunoscind că fiecare zi de
atac cu stîlpi metalici şi
rare a seminţelor respective
alasa a ITI-a Consiliului sanie metalice, acelaşi pro înlîrziere a lucrărilor agrico
menii muncii din Bucureşti, tră de a nu-şi precupeţi nici grinzi, introducerea echipa tea este insă cu totul alta. planează încă incertitudinea. le de sezon se soldează cu
popular al judeţului Argeş, cedeu fiind extins şi la mentelor de mecanizare a Iată cîteva argumente. Faţă Aşa câ de abia la data cînd
care au răspuns la apelul un efort pentru îndeplinirea principalele lucrări de pre pierderi ¡recuperabile din re
situat pe locul III. susţinerii. La activitatea de de datele stabilite in planul seminţele trebuie să-şi gă coltă se impune cu acuitate
conducerii partidului, «tu corespunzătoare şi în conti gătire. Numai în cincinalul de măsuri tehnico-organizato-
Prin acelaşi decret, pen pregătire va creşte ponde sească locul in pâmînt se dâ ca organizaţiile dc partid,
muncii cu abnegaţie şi dărui nuare a sarcinilor pe care so trecut au fost armate me rice pentru fertilizarea şi
din colţ în colţ pentru pro
tru rezultatele deosebite ob re pentru î n de plini rea — dar cietatea — sprijinitoarea şi talic galerii in lungime to rea lucrărilor susţinute în pregătirea terenului destinat curarea lor. consiliile dc conducere şi
va
se
generaliza
metal,
ţinute în anul 1970 şi pentru nu numai pentru îndeplini- beneficiara rezultatelor noas tală de 350 kilometri Sus bandajarea cu tablă striată. însâmînţârii culturilor din Intlrzieri cu nimic justifi cadrele tehnice din unităţile
agricole să acţioneze ener
ocuparea locurilor I, II şi III ien ci şi pentru depă ţinerea provizorie a gale prima epocă, la C AP. Ra- cate Ia îhsâmînţarea culturi gic şi cu hotârîre pentru mo
şirea planului şi a an tre — ni le-a transmis şi ni riilor care urmează să fie
În întrecerea dintre institu F. CRISTIAN poltu Mare se semnalează se lor din prima epocă se sem bilizarea masivă în cimp a
gajamentelor asumate. Sin- Ie va transmite în viitor. betonate cu elemente meta rioase râmîneri în urmă. De
tele de cercetare ştiinţifică, lice. recuperarea în propor nalează, de asemenea, la tuturor forţelor şj mijloace
tem conştienţi că titlul Primit cu vii şi îndelungi şi sînt peste 70 de hectare cooperativele agricole din lor existente, să nu se piardă
s-a conferit „Ordinul Mun ţie mereu mai mare a lem planificate a se însâmînţa cu
ne obligă, ne obligă la aplauze. în încheierea solem [fCaMkvopra in pojj. Aurel Vlaicu şi Birsâu unde, nici o oră favorabilă în ve
cii" clasa I Institutului de nului folosit la susţinerea ovăz, borceag şi sfeclă, pînă deşi există asigurate semin derea terminării grabnico a
cercetări şi proiectări pen mult mai mult, la o muncă nităţii a luat cuvîntul tova provizorie, introducerea la ieri nu se introdusese nici ţele nece^re de trifoi sau însâmînţârii culturilor din
tru industria electrotehnică mult mai organizată, cu nn răşul NICOLAE CEAUŞESCU. un b«b de sâmiiiţâ sub braz borceag, nu «-a început încă prima epocă.