Page 62 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 3036 • VINERI 19 MARTIE 1971
t
L E G E A
privind per!ec}icnar^a pregătirci profesionale
a lucrătorilor din unită)iEe socialisto
Dezvoltarea forţelor de pro păşirea societăţii, la condu C In activitatea organelor ilor populare municipale şl gătire superioară din diferi pentru unităţile ce le au în te în muncă, cit şl de modul mat multe perioade, cursanţii
ducţie în condiţiile revoluţiei cerea construcţiei socialiste. de sinteză economică : orăşeneşti, precum şi pentru te domenii ale ştiinţei, teh subordine. în care lucrătorii îşi realizea primesc lin timpul studiilor,
tehnico-ştilnţlflce contempo In orîndulrea noastră, fie — dc către organele centra vicepreşedinţi şi secretari ai nicii şi culturii. Aceasta se ART. 12. — Activitatea de ză sarcinile privind perfec de la unităţile socialiste la
rane. Înzestrarea tuturor ra care cetăţean poate promova le respective pentru apara comitetelor executive ale con organizează în secţii sau fa perfecţionare se organizează ţionarea pregătirii profesio care sînt angajaţi, salariul
murilor eoonomlei noastre na — abît în producţie, cît şi în tul propriu şi cel a) organi siliilor populare comunale ; cultăţi de specialitate în ca în mod distinct pe niveluri de nale. tarifar de la locul de muncă
ţionale cu utilaje şi instala viaţa socială şi politică — nu zaţiilor subordonate. — de către comitetele exe drul Instituţiilor de Invâţâ- pregătire şi specialităţi, ţi- ART. 24. — In condiţiile şi sporul de vechime. In ca
ţii de înaltă tehnicitate, ex mai .preocupîndu^se continuu D. In sistemul Ministerului cutive ale consiliilor populare mînt superior. nind seama de nevoile unită în care formele de perfec zul lin care durata scoaterii
tinderea automatizării pro de ridicarea cunoştinţelor sa Afacerilor Externe : Judeţene şl al municipiului Cursurile postuniversitare ţilor, de calificarea de bază ţionare a pregătirii se desfă de la locul de muncă nu de
ducţiei şi creşterea complexi le. de însuşirea a tot ce este — de către Ministerul Afa Bucureşti, ale consiliilor pot funcţiona, de asemenea, a lucrătorilor, de cerinţele şoară cu scoaterea de la lo
tăţii proceselor economice, nou în sectorul său de activi cerilor Externe pentru ad populare municipale şi orăşe în cadrul Institutelor de cer posturilor pe care aceştia le cul de muncă pe o singură păşeşte o tună, cadrele de
cerinţele conducerii şi orga tate. juncţi ai ministrului, secretari neşti pentru lucrători din a cetare şl proiectare stabilite ocupă şl de perspectivele lor perioadă sau eşalonată pe conducere primesc şi indem
nizării ştiinţifice a producţiei Răspunderea pentru orga generali, directori şi întregul paratul propriu, precum şi cu aprobarea Ministerului de promovare. nizaţia de conducere.
si muncii impun In mod o nizarea şi buna desfăşurare a personal diplomatic şi tehni- pentru cadre de conducere şi Invâţâmîntului. De asemenea, tn funcţie
biectiv ridicarea continuă a activităţii de perfecţionare a co-administratlv care lucrează de specialitate din unităţile de necesităţi, se vor organiza CAPITOLUL III
nivelului de pregătire profe pregătirii profesionale a lu în sistemul acestui minister subordonate ; ART. 10. — Ministerele şl programe de perfecţionare în
sională a muncitorilor, maiş crătorilor revine ministerelor, E. In învăţâmînt: — de către comitetele exe celelalte organe centrale ale limbile naţionalităţilor con
trilor, tehnicienilor, ingineri celorlalte organe centrale, co — de către Ministerul In- cutive ale consiliilor populare administraţiei de st'at, în locuitoare. Rolul unităţilor de învăţâmînt,
lor. cadrelor de conducere şi mitetelor executive ale consi vâţâmîntului pentru adjuncţi ierarhic superioare pentru funcţie de necesităţi, înfiin
a celorlalţi specialişti din e- liilor populare judeţene şi al ai ministrului, secretari gene lucrători ai comitetelor exe ţează centre speciale de per ART. 13. — Absolvirea for instituţiilor ştiinţifice, asociaţiilor
conomje. cercetare. Invătă- municipiului Bucureşti, unită rali. directori generali, direc cutive ale consiliilor populare fecţionare. melor de perfecţionare se fa
mînt şi alte domenii de acti ţilor cu statut de centrală, în tori şi ceilalţi lucrători din comunale ; ART. 11. — Programele de ce, după caz, pe bază de pro
crări, examene, atestări, în profesionale şi organizaţiilor obşteşti
vitate, lărgirea orizontului lor treprinderilor, tuturor orga aparatul propriu, rectori şi — de către întreprinderi şi perfecţionare a pregătirii pro be teoretice şl practice, lu
cultural-ştiinţlflc. nizaţiilor socialiste. La aceas prorectori ai instituţiilor de alte unităţi subordonate pen fesionale a lucrătorilor, orga
Perfecţionarea continuă a tă activitate, o contribuţie e- învăţâmînt superior, directori tru muncitori, maiştri, tehni nizate în întreprinderi şi in conformitate cu condiţiile sta ART. 25. — Ministerul In- lorlalţl specialişti din dome
pregătirii profesionale a lu senţialâ trebuie să aducă in ai Institutelor şi centrelor de cieni si ceilalţi lucrători care stituţii, se desfăşoară, de re bilite de ministere şl celelal
crătorilor constituie o latură stituţiile de învâţămînt şi cul cercetare ale ministerului, in nu sînt cuprinşi în categorii gulă, fără scoaterea de la lo te organe centrale ale admi văţămlntului are sarcina de niul economiei, ştiinţei şi
esenţială a politicii Partidu tură. unităţile de cercetare şi spectori generali şi inspectori le menţionate la alineatele cul de muncă. nistraţiei de stat, potrivit a îndruma şi coordona activi culturii.
lui Comunist Român de edifi proiectare, academiile şl so şefi de la inspectoratele Jude precedente. Organizarea acţiunilor de specificului formei de pregă tatea de perfecţionare a pre ART. 28. — Institutul cen
ţene ;
care a societăţii socialiste cietăţile ştiinţifice, asociaţii Perfecţionarea pregătirii perfecţionare care necesită tire şi activităţii fiecărei ra gătirii profesionale a lucră tral de documentare tehnică,
multilateral dezvoltate. le profesionale, organizaţiile — de către Ministerul în profesionale a lucrătorilor din scoaterea de la locul de mun muri şi unităţi socialiste. torilor. Unităţile de învâţâ- institutele şi centrele de do
împrospătarea şl îmbogăţi sindicale şi de tineret. văţământului. prin unităţile unităţile cu dublă subordona că a participanţilor se face Absolvirea se certifică prin mînt au obligaţia de a spri cumentare tehnică, economi
rea sistematică a cunoştinţe Pentru a preciza căile şi proprii de perfecţionare şi in re se organizează de către cu aprobarea ministerelor, documente eliberate de către jini organizaţiile socialiste în că şi ştiinţifică din ministere,
lor profesionale în pas cu formele prin care se desfă stituţiile de învâţămînt supe comitetele executive ale con celorlalte organe centrale şi unităţile socialiste sau cen elaborarea programelor de organe centrale şt locale, u
noile cuceriri ale ştiinţei şi şoară activitatea de perfec rior pentru personalul didac siliilor populare judeţene şi comitetelor executive ale trele de perfecţionare în ca perfecţionare, In organizarea nităţi cu statut de centrală,
tehnicii constituie o Înaltă ţionare a pregătirii profesio tic de predare, conducere şi al municipiului Bucureşti. în re s-au desfăşurat formele şi buna desfăşurare a acestei întreprinderi şl alte organi
îndatorire patriotică a tutu nale a personalului din uni îndrumare din învâţâmîntul colaborare cu organele cen consiliilor populare Judeţene de perfecţionare a pregătirii activităţi. zaţii socialiste vor asigura
ror cetăţenilor ţării, repre tăţile socialiste, sarcinile ce de cultură generală, profe trale. de specialitate. şl al municipiului Bucureşti profesionale a lucrătorilor. Baza materială a şcolilor materiale documentare şi
revin organelor centrale
de
zintă o condiţie fundamentală sional şi tehnic, potrivit Sta ART. 7. — Activitatea de de cultură generală, şcolilor informative privind noile cu
a participării active a oame stat şl organelor locale ale tutului personalului didactic; perfecţionare a pregătirii ca CAPITOLUL II tehnice şi profesionale, licee
nilor muncii — în calitatea administraţiei de stat, cen — de către instituţiile de drelor din profesiile comune lor de specialitate şi institu ceriri ale ştiinţei şi tehnicii,
lor de producători şl proprie tralelor, întreprinderilor şl învâţămînt superior pentru mai multor ramuri se asigură ţiilor de învâţămînt superior metodele şi formele moder
tari al mijloacelor de produc altor unităţi, obligaţiile lu decani, prodecani, personalul ne de conducere şl organizare
crătorilor în acest domeniu, didactic şl de cercetare din de către ministere, alte or Drepturile şi obligaţiile unităţilor va fi pusă, în timpul cînd a producţiei şi muncii, nece
ţie. de stăptnl ai puterii de Marea Adunare Naţională a- unităţile respective. Perfec gane centrale ale administra nu se desfăşoară activităţi sare personalului de predare
stat — la dezvoltarea «1 pro- doptâ prezenta lege. ţionarea personalului didac ţiei de stat şi unităţile sub didactice, la dispoziţia minis şl cursanţilor de la toate for
tic din învâţâmîntul superior ordonate lor. precum şi de socialiste şi ale lucrătorilor terelor şl celorlalte organe mele de perfecţionare a pre
CAPITOLUL i se realizează in principal prin comitetele executive ale con centrale, organelor locale ale gătirii profesionale a lucră
stagii de practică şl specia siliilor populare judeţene şl al din aceste unităţi administraţiei de stat, cen torilor.
municipiului Bucureşti, în co
şi
Sistemul national de perfecţionare lizare în unităţi de producţie, laborare cu organele centra tralelor, întreprinderilor în ART. — 29. — Se reco
de cercetare şi proiectare ;
altor unităţi socialiste,
mandă Uniunii Generale a
ART. 14. — Colegiile mi
— de către unităţile din în- le de specialitate: nisterelor şi ale celorlalte or concrete ale perfecţionării ; vederea realizării programe Sindicatelor din România de
— pentru lucrătorii din ac
— selecţionarea participan
a pregătirii profesionale vâţămînt şl cercetare pentru tivitatea de planificare. îm gane centrale ale administra ţilor pe baza pregătirii pro gătirii profesionale a lucră a participa la elaborarea şi
lor de perfecţionare a pre
ceilalţi lucrători din aparatul
propriu care nu sînt prevă preună cu Comitetul de Stat ţiei de stat, consiliile de fesionale, a cunoaşterii lim torilor. înfăptuirea tuturor măsurilor
a) Planificării ;
pentru ridicarea
calificării
a lucrătorilor din unităţile socialiste zuţi la alineatele precedente — pentru lucrătorii din administraţie din nnitâţile cu bilor străine, precum şi tn Cadrele didactice din re lucrătorilor adueîndu-şi con
statut de centrală, comitete
F. In domeniul cercetării
funcţie de capacitatea lor de
ştiinţifice : domeniul contabilităţii, fi le executive ale consiliilor a asimila noi cunoştinţe şi ţeaua invâţâmîntului vor tribuţia la Întocmirea şi rci-
nanţelor şl controlului finan
presta ore de predare şl in
ART. 1. — In Republica Pe baza propunerilor mi — pentru cadrele de cer ciar, împreună cu Ministerul populare Judeţene şl al mu de a Ie aplica In activitatea struire în cadrul formelor de lizarea programelor dc per
Socialistă România, perfecţio nisterelor, celorlalte organe cetători ai institutelor acade Finanţelor ; nicipiului Bucureşti, comite concretă ; perfecţionare a pregătirii fecţionare a pregătirii profe
narea pregătirii profesionale centrale precum şi ale comi miilor de ştiinţe, de către a tele de direcţie din întreprin , — urmărirea modulul în sional?, la organizarea acţiu
constituie o Îndatorire pri tetelor executive ale consilii ceste academii ; — pentru lucrătorii din do deri şi instituţii şi celelalte care lucrătorii aplică tn prac profesionale a lucrătorilor din nilor de propagandă tehnică
mordială a tuturor lucrători lor populare Judeţene şl al — pentru cadrele de cerce meniul comerţului exterior, organe de conducere colecti tică cunoştinţele însuşite. unităţile socialiste ; acesle o şl economică, de populariza
lor şl. In acelaşi timp, o o- municipiului Bucureşti, Mi tători din institutele din sub- împreună cu Ministerul Co vă ale unităţilor socialiste ART. 20. — Organele de re vor fi incluse în norma re a cunoştinţelor tehnico-şti-
bligatie permanentă a orga nisterul Invâlămîntulul. Mi ordinea ministerelor, de către merţului Exterior ; răspund de organizarea, ur didactică obligatorie. intifîce în rîndul maselor
nelor de conducere colectivă nisterul Muncii şi Comitetul acele ministere. — pentru lucrătorii din mărirea şi buna desfăşurare conducere colectivă ale uni ART. 26. — In perfecţio largi de oameni ai muncii.
din unităţile socialiste. Con de Stat al Planificării elabo Perfecţionarea pregătirii domeniul salarizării, organi a activităţii de perfecţionare tăţilor socialiste au obligaţia narea pregătirii muncitorilor, AUT. 30. — Se recomandă
. ducerile unităţilor socialiste rează proiectul planului cen cercetătorilor se face în cola zării, normării şl protecţiei a pregătirii profesionale a de a analiza periodic stadiul maiştrilor, tehnicienilor, ingi Uniunii Tineretului Comunist
'trebuie să asigure condiţiile tralizat de perfecţionare a borare cu Consiliul Naţional muncii, împreună cu Ministe lucrătorilor. realizării planului de perfec nerilor şl altor cadre cu pre de a acţiona sistemarle‘pen
rul Muncii;
ca fiecare lucrător să urmeze, pregătirii profesionale a lu al Cercetării Ştiinţifice şi Mi ţionare a pregătirii profesio gătire superioară, sc vor fq- tru cuprinderea tinerilor din
periodic, forme de perfecţio crătorilor, care face parte nisterul Invâţâmîntulul. — pentru lucrătorii din ART. 15. — Ministerele şi nale a lucrătorilor, modul de losi baza materială şi spe unităţile economice, instituţii
nare a pregătirii profesionale, integrantă din programul ge G. In domeniul ocrotirii construcţii, împreună cu Mi celelalte organe centrale ale desfăşurare şi eficienţa aces cialiştii din institute, centre le socîal-culturale şi adminis
corespunzător sarcinilor de neral de pregătire a cadrelor. sănătăţii : nisterul Construcţiilor Indus administraţiei de stat, pre tei activităţi, stabilind măsu şi laboratoare de cercetare,
serviciu pe care Ie are de în ART. 6 . — Perfecţionarea — de către Ministerul Să triale ; cum şi comitetele executive rile necesare de îmbunătăţire. din unităţi de proiectare, pre trative în formele de per
deplinit. In scopul desfăşură pregătirii profesionale a lu nătăţii pentru adjuncţi ai mi — pentru lucrătorii din do ale consiliilor populare jude ART 2 1. — Perfecţionarea cum şi din cabinete teritoria fecţionare a pregătirii pi-o-
rii sistematice a acestei acti crătorilor se organizează de nistrului, secretari generali, meniul preţurilor, împreună ţene şi al municipiului Bu continuă a pregătirii profe le pentru organizarea produc fesîonale. pentru însuşirea
vităţi, începînd cu anul 1971, către ministere, celelalte or directori generali, directori şl cu Comitetul de Stat pentru cureşti stabilesc formele de sionale constituie o obligaţie ţiei şi a muncii. temeinică de către aceştia a
se organizează sistemul naţio gane centrale, comitetele exe ceilalţi lucrători din apara Preţuri ; perfecţionare, durata acesto de serviciu a tuturor lucrăto ART. 27. — Academia Re cunoştinţelor teoretice şi
nal de perfecţionare a pregă cutive ale consiliilor populare tul propriu, cadre de condu — pentru lucrătorii din ra şl frecvenţa reciclării pe rilor din unităţile socialiste. publicii Socialiste România, practice şi valorificarea lor
tirii profesionale a tuturor lu judeţene şi al municipiului cere din institutele de cerce domeniul statisticii, împreu categorii de muncitori, maiş In acest scop, le revin ur Academia de Ştiinţe Sociale în activitatea concretă; cu
crătorilor. Bucureşti şl unităţilor sub tare medicală, din unităţile nă cu Direcţia Centrală de tri, tehnicieni, funcţionari, mătoarele îndatoriri princi sprijinul ministerelor, al con
ART. 2. — Prin perfecţio ordonate pentru specialităţile spitaliceşti şl policlinici, di Statistică ; personal de specialitate şi pale ; şi Politice, Academia dc Şti ducerilor unităţilor socialiste.
narea pregătirii profesionale şi profesiile din profilul lor rectori ai direcţiilor sanitare — pentru lucrătorii din ac cadre de conducere. a) să se preocupe în per inţe Agricole şl Silvice. Aca organizaţiile Uniunii Tinere
a lucrătorilor se urmăreşte: de activitate, după cum ur Judeţene şi alte cadre de con tivitatea de control tehnic de ART. 16. — In cadrul fie manenţă de cunoaşterea ce demia de Ştiinţe Medicale, tului Comunist vor desfăşura
a) împrospătarea şi îmbo mează : ducere din sectorul sanitar; calitate şi metrologie, împre Consiliul Naţional al Ingine activităţi destinate stimulării
găţirea sistematică a cunoş A. In Industrie, construc — de către Ministerul Să ună cu Inspectoratul Gene cărei organizaţii socialiste se lor mal noi cuceriri ale ştiin rilor şl Tehnicienilor, Uniu interesului tinerilor pentru
tinţelor profesionale, apro ţii, transporturi. circulaţia nătăţii pentru toţi medicii pe ral de Stat pentru Controlul constituie colective de spe ţei, tehnicii şi culturii din nea Arhitecţilor. Asociaţia stăpînirea deplină a meseriei
fundarea unui anumit dome mărfurilor Şi prestări de ser problemele specialităţilor me cialişti, care acordă sprijin domeniul lor de specialitate ; Juriştilor. Societatea de Ştiin alese, pentru ridicarea nive
niu al specialităţii de bază. vicii : dicale ; Calităţii Produselor ; organelor de conducere b) să participe la formele ţe Economice, precum şi ce lului lor cu I tura I -şt i i n ti fie.
însuşirea noilor realizări ale — de către ministere pen — pentru jurisconsulţi, lu din unităţi în elabo de perfecţionare în care au lelalte instituţii ştiinţifice şi ART, 31. — Se recomandă
ştiinţei, tehnicii şl culturii din tru adjuncţi ni miniştrilor, — de către direcţiile sani crători ai Arbitrajului de rarea planului anual şl de fost încadraţi şi să-şi însu asociaţii profesionale au o- ca presa centrală şi locală,
specialitatea respectivă sau secretari generali, directori tare Judeţene şl oficiile far Stat şi ai arbitrajelor depar perspectivă pentru perfecţio şească temeinic cunoştinţele bllgaţia de a participa. cu
din cele înrudite (reciclarea); generali şi ceilalţi lucrători maceutice pentru medici şefi tamentale, împreună cu Mi narea pregătirii profesionale predate ; baza materială şi specialiştii radio-ul. televiziunea şi cele
de circumscripţii sanitare şi
b) obţinerea unei calificări din aparatul ministerului, di nisterul Justiţiei. a lucrătorilor, în stabilirea c) să folosească în practi de care dispun, la elaborarea lalte mijloace de informare
suplimentare pe lîngâ profe rectori generali şi directori de dispensare, personalul me Comitetul de Stat pentru formelor, tematicii şi meto că cunoştinţele, metodele, teh şl realizarea programelor de de masă să acţioneze în mod
sia de bază (policalificarea); din unităţile cu statut de cen diu sanitar cu funcţii tehni Energia Nucleară organizează dologiei de desfăşurare a nicile şi experienţa înaintată perfecţionare a pregătirii sistematic în sprijinul e .-
c) schimbarea calificării, în trală şi din principalele între ce de conducere, diriginţi de forme de pregătire, speciali programelor organizate în a acumulată şi să aplice în ac muncitorilor, maiştrilor, teh vităţii de perfecţionare a pre
cazurile în care profesia de prinderi, precum şi pentru u farmacie, personalul de con zare şi perfecţionare în sen cest scop. Componenţa aces tivitatea lor principiile şti nicienilor. inginerilor, medi gătirii profesionale a lucră
bază nu mai corespunde ce nele cadre de specialitate din ducere tehnico—administrativă sul articolului 3, în domeniul tor colective se aprobă de inţei conducerii şi organizării cilor, cadrelor didactice, ce- torilor din unităţile socialiste.
rinţelor tehnicii moderne şi domeniul respectiv ; din unităţile medico-sanitare; nuclear, pentru nevoile pro către organul de conducere
structurii economiei, sau nu — de către unităţile cu — de către unităţile sani prii sau ale altor ministere colectivă al fiecărei unităţi producţiei şi a muncii. CAPITOLUL IV
mai poate fi exercitată din statut de centrală pentru şefi tare pentru ceilalţi lucrători socialiste. ART. 22. — Lucrătorii care
cauza unor modificări ale ca de serviciu şi personal de e din aparatul propriu care nu şi organe centrale de stat. ART. 17. — Ministerele, al deţin posturi de conducere,
pacităţii de muncă (recalifi xecuţie din aparatul propriu, sînt prevăzuţi la alineatele Pentru alte profesii comu te organe centrale de stat şi inclusiv maiştrii, sînt obligaţi
carea) ; directori din alte întreprin precedente. ne mai multor ramuri, Con organele locale ale adminis să se ocupe permanent de Dispoziţii finale
d) Însuşirea unor metode deri decît cele prevăzute la H. In domeniul Justiţiei : siliul de Miniştri va stabili, traţiei de stat, precum şi u- perfecţionarea pregătirii pro
de la caz la caz, organele de
şi procedee modeme în dome alineatul precedent, cadre de — de către Tribunalul Su specialitate care vor colabo nitâţile subordonate acestora, fesionale a personalului în ART. 32. — Dispoziţiile profesională cu scoaterea din
niul conducerii Şi organizării conducere, unele categorii de prem, Procuratura Republicii au obligaţia să asigure mij subordine prin : prezentei legi se aplică, în producţie pe o durată mini
ştiinţifice a producţiei şi specialişti, de tehnicieni şi de Socialiste România şi Minis ra cu ministerele la perfec loacele materiale necesare — îndrumarea lor directă, mod corespunzător, în orga mă de 3 luni, iar peniru cel
muncii, precum şi a cunoştin maiştri din unităţile subordo terul Justiţiei pentru vicepre ţionarea pregătirii lucrători desfăşurării activităţii de per la locul de muncă ; nizarea sistemelor proprii de care sînt trimişi la speciali
ţelor economice necesare e- nate ; şedinţi şi Judecători al Tribu lor din acele profesii. — participarea la stabilirea perfecţionare a pregătirii pro zare în străinătate, Indiferent
xeculării sarcinilor de servi — de către întreprinderi şi nalului Suprem, adjuncţi ai In activitatea de perfecţio fecţionare a pregătirii pro şi realizarea planurilor de fesionale a lucrătorilor din de durată.
procurorului general şi pro
ciu alte unităţi economice pentru curori din cadrul Procuratu nare a pregătirii lucrătorilor fesionale a lucrătorilor în ca perfecţionare a pregătirii lu cadrul Ministerului Forţelor ART. 34. — Sc recomandă
drul fondurilor ce le sînt a
ART. 3. Perfecţionarea pre muncitori, maiştri, tehnicieni rii Generale şi pentru ad prevăzuţi la alineatele pre locate prin plan. crătorilor ; Armate. Ministerului Aface organizaţiilor cooperatiste şi
gătirii profesionale a lucră şi ceilalţi lucrători care nu juncţi ai ministrului, directori cedente, organele centrale de — urmărirea modului în rilor Interne şi Consiliului celorlalte organizaţii obşteşti
torilor se desfăşoară în în sînt cuprinşi în categoriile şi ceilalţi lucrători din apa specialitate colaborează cu La unităţile economice, care fiecare lucrător aplică Securităţii Statului în confor ca, pornind de la obiective
treprinderi, unităţi cu statut menţionate mai sus. ratul propriu, preşedinţi ai ministerele şi comitetele exe cheltuielile necesare funcţio în practică cunoştinţele obţi mitate cu normele ce vor fi le şi prevederile prezentei
de centrală, ministere, alte B. In domeniul agricultu tribunalelor -judeţene, tribu cutive ale consiliilor popu nării sistemului de perfecţio nute prin diversele forme de stabilite de aceste organe. legi, să stabilească reglemen
organe centrale ale adminis rii, Industriei alimentare, sil nalului municipiului Bucu lare judeţene şi al munici nare a pregătirii profesionale perfecţionare a pregătirii pro ART. 33. — Prevederile tări corespunzătoare cu privi
traţiei de stat, centre de per viculturii şi gospodăririi ape reşti şl ai Judecătoriilor, pre piului Bucureşti la stabilirea a lucrătorilor se Includ, după fesionale. re la perfecţionarea pregăti
fecţionare, institute de cerce lor r cum şl procurori şefi şl no tematicii programelor, asigu caz. în preţul de cost al pro ART. 23. — La promovarea art. 21 din Legea nr. 1/1970 rii profesionale a lucrători
tări şi proiectări, unităţi de — de către Ministerul A- tari şefi ; rarea materialului didactic şl ducţiei sau în fondurile de sau menţinerea pe post, atri privind organizarea şl disci lor din unităţile proprii.
învâţămînt, precum şi în alte grîculturii. Industriei Alimen — de către tribunalele, personalului de instruire. investiţii ; la unităţile buge buirea gradaţiilor şi trepte plina muncii în unităţile so
instituţii şl se realizează prin tare. Silviculturii şi Apelor procuraturile şl notariatele ART. 8 . — Ministerul Mun tare, aceste cheltuieli se su lor de salarizare, acordarea cialiste de stat se aplică ART. 35. — Prin prezenta
următoarele forme i pentru adjuncţi al ministru judeţene şi ale municipiului cii, prin Institutul central de portă de la buget gratiflcaţiilor se va ţine sea pentrn lucrătorii care urmea lege se abrogă toate dispozi
a) instruire la locul de lui, secretari generali, direc Bucureşti pentru Judecători, studii pentru problemele con Cheltuielile legate de func ma atît de rezultatele obţinu ză cursul de perfecţionare ţiile ce contravin prevederi
muncă, sub controlul şefului tori generali, directori şi cei procurori, notari şl alţi lucră ducerii economiei, organiză ţionarea învâţăjnîntului post lor sale.
direct ; lalţi lucrători din aparatul tori din domeniul -Justiţiei. rii muncii şl perfecţionării universitar se acoperă din
b) cursuri organizate fin ca propriu, pentru directori din I. In domeniul culturii « cadrelor, asigură perfecţiona contribuţiile unLtftţlilor care
drul unităţii, în alte unităţi, unităţile cu statut de centra — de către Comitetul de rea pregătirii unor cadre de trimit cursanţii La această
precum şi în centre de per lă. întreprinderi, direcţii ge Stat pentru Cultură şl Artă conducere şl de specialitate formă de perfecţionare a pre
fecţionare a pregătirii cadre nerale Judeţene ale agricul pentru vicepreşedinţi, secre din ministere, alte organe gătirii profesionale.
lor ; turii, industriei alimentare, tari generali, directori şi alţi centrale de stat, comitetele ART. 18. — Organele de ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR SESIUNII
c) programe personale de silviculturii şi apelor şi or lucrători din aparatul pro conducere colectivă ale orga
perfecţionare cu verificarea ganizaţiilor teritoriale sub priu, preşedinţi şl vicepre executive ale consiliilor popu nizaţiilor socialiste sînt obli
periodică a cunoştinţelor asi ordonate. precum şl pentru şedinţi al comitetelor de cul lare .Judeţene şi al munici
milate ; toţi specialiştii cu studii su tură şi artă Judeţene, direc piului Bucureşti, unităţi cu gate să asigure personalul de MARII AOUNARl NATIONALE
d) stagii de practică şi spe perioare care lucrează în a- tori generali şl directori ai statut de centrală şi princi predare şi instruire necesar
cializare în unitatea proprie griculturâ. silvicultură şi în centralelor economice subor palele întreprinderi, în do formelor de perfecţionare ce
ori în alte unităţi din ţară domeniul gospodăririi apelor donate comitetului, directori meniul conducerii şi organi se organizează în unităţile
sau din străinătate ; şi pentru unele cadre de fipe- de la principalele instituţii de zării ştiinţifice a producţiei proprii.
e) absolvirea, după încadra cialitale din industria alimen cultură şi artă; şi muncii. Personalul de predare şl ţenilor români, precum şi la Consiliului popular al jude
rea In post, a unei instituţii tară ; — de către centralele şl In De asemenea, Ministerul Instruire se selecţionează din (Urmare din pag. 1) procedura schimbării domi ţului Argeş.
de învâţămînt. inclusiv în- — de către direcţiile gene stituţiile de cultură pentru a Muncii exercită coordonarea rîndul specialiştilor • din în ciliului şi a reşedinţei. Prin vot secret cu buleti
vâţâmîntul post-u ni verşi tar; rale judeţene ale agriculturii, paratul propriu al unităţilor şi îndrumarea metodologică treprinderi, centrale, ministe La ultimul punct de pe ne, Marea Adunare Naţio
f) doctorat. industriei alimentare. silvi subordonate ; a activităţii de perfecţiona re, unităţi de cercetare şi la actele de identitate ale ordinea de zi, preşedintele nală a eliberat pe tovarăşul
In funcţie de necesităţi se culturii şi apelor pentru teh — de către comitetele de re a pregătirii lucrătorilor proiectare, instituţii de învâ cetăţenilor români, precum Marii Adunări Naţionale, Ion Cosma din funcţia dc
vor organiza şi alte forme. nicieni. maiştri şi cadre cu cultură şi artă judeţene, pen In probleme de conducere şi ţămînt, academii, societăţi tovarăşul Ştefan Voitec, a membru al Consiliului dc
Perfecţionarea pregătirii pro pregătire medie din unităţile tru cadre de la cămine cultu organizare, oare se desfă ştiinţifice şi asociaţii profe şl la procedura schimbării propus eliberarea din func Stat şi a ales In această
domiciliului şi a reşedinţei,
fesionale se bazează în pri subordonate ; rale, case de cultură, biblio şoară în ministere, unităţi cu sionale. a fost făcută de deputatul ţia de membru al Consiliu funcţie pe tovarăşul Du
mul rînd pe studiul indivi — de către direcţiile gene teci comunale şl municipale, statut de centrală, întreprin Personalul de predare şi Cornel Onescu, ministrul a lui de Stat a tovarăşului mitru D. Petrescu.
dual al lucrătorilor. rale judeţene ale agricultu muzee. deri şi instituţii. instruire, folosit în diferite facerilor Interne. Preşedin Ion Cosma, care a fost nu Seara, lucrările s-au în
ART. 4. — Activitatea de rii. industriei alimentare, sil tele Comisiei pentru consi mit ministru al turismului, cheiat, viitoarea şedinţă
perfecţionare a pregătirii pro viculturii şl apelor, Împreună J. In administraţia locală: ART. 9. — Perfecţionarea forme de perfecţionare a pre liile populare şl administra şi completarea locului deve plenară a sesiunii a şasea a
fesionale a lucrătorilor se cu cooperativele agricole de — de către Comitetul de pregătirii profesionale a lu gătirii profesionale a lucră ţia de stat. deputatul Du nit astfel vacant. celei de-a VT-a legislaturi n
realizează pe bază de planuri producţie şi cu uniunile jude Stat pentru Economia şi Ad crătorilor prin învâţâmîn torilor, prestează această ac mitru Ralalia, a prezentat Biroul Marji Adunări Na Marii Adunări Naţionale ur-
anuale şi de perspectivă care ţene ale cooperativelor agri ministraţia Locală pentru tul postuniversitar şi docto tivitate ca obligaţie de ser in continuare raportul a ţionale a propus apoi ca în mînd să fie anunţată din
fac parte dîn planurile pro cole de producţie, pentru pre vicepreşedinţi, secretari gene rat se organizează de către viciu şi ba îndatorire cetăţe cestei comisii şi al Comisiei locul devenit vacant să fie timp.
prii ale organizaţiilor socia şedinţi. vicepreşedinţi, briga rali. directori şi ceilalţi lu Ministerul Invâţâmîntului. nească, obştească. juridice Ia proiectul de lege. ales ca membru al Consiliu Preşedintele Marii Adu
liste. dieri, şefi de fermă şi ţărani crători din aparatul propriu, conform prevederilor legale ART. 19. — In situaţia în lui de Stat tovarăşul Du nări Naţionale, tovarăşul
ART. 5. — Proiectele pla din cooperativele agricole de precum şl pentru secretari ai in vigoare ; în acest scop, Mi care perfecţionarea pregătirii După discutarea pe arti mitru D. Petrescu, deputot Ştefan Voitec, a anuntat câ
nurilor de perfecţionare a producţie cu excepţia celor comitetelor executive ale con nisterul Invâţâmîntulul cola profesionale se realizează cole, Marea Adunare Naţio în Circumscripţia electora în continuare comisiile per
pregătirii profesionale a lu cu studii superioare ; siliilor populare Judeţene şi borează cu ministerele şi prin programe sau stagii în nală a adoptat prin vot se lă nr. 12 — Rociu. Judeţul manente ale Marii Adunări
crătorilor se elaborează de — de către centrale, între al municipiului Bucureşti şi celelalte organe Interesate.- străinătate, organele de con cret Legea cu privire la ac Naţionale îşi vor îndeplini
către fiecare organizaţie so prinderi şi celelalte unităţi directori în aparatul propriu Prin învâţâmîntul postuni ducere colectivă trebuie să Argeş, prim-viceprcşedinle sarcinile potrivit competen
cialistă, de la unităţile de pentru muncitori şi alte ca al acestor comitete executive versitar se realizează perfec asigure : tele de Identitate ale cetă al Comitetului executiv al tei lor.
bază pînâ la ministere şi ce tegorii de lucrători neprevă şi pentru secretari ai comi ţionarea specialiştilor cu pre — stabilirea obiectivelor
lelalte organe centrale. zute la alineatele precedente. tetelor executiv« * 1« conalU-