Page 66 - Drumul_socialismului_1971_03

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 037 ® SIMBĂTA 20 MARTIE 1971
t

f i

}
F U R N A L E L E

FUNCŢIONARE IREPROŞABILĂ y V RIDICI ÎNALŢI DE UTILIZARE CONSUMURI REDUSE DE COCS

„LA FURNALELE DE LA HUNEDOARA Şl CALAN, DEŞI CINCINALUL CARE Ridicarea calificării
S-A ÎNCHEIAT A FOST MARCAT DE REALIZĂRI ÎNSEMNATE, POSIBILITĂŢILE E- Experimentul ştiinţi-
XISTCNTE SINT MULT MAI MARI. CAPACITĂŢILE PERMIT O UTILIZARE LA IN ­
DICI SUPERIORI, PRIN INTENSIFICAREA PROCESELOR DE PRODUCŢIE, LICHI­ şi disciplina — fic-finalizat imediat
DAREA OPRIRILOR ACCIDENTALE, DER ANJAMENTELOR Şl MERSULUI REDUS
REZERVELE EXISTENTE DE REDUC ERE A CONSUMULUI DE COCS SINT, DE in producţie
ASEMENEA, CONSIDERABILE. IN ACEST SENS TREBUIE FRUCTIFICATE DIN PLIN componente esenţiale ale
CONDIŢIILE TEHNICO-MATERIALE Şl ACŢIONAT ENERGIC IN VEDEREA REALI­
procesului productiv In actualele condiţii, cînd progresul ştiinţific şi teh­
ZĂRII UNUI CONSUM SPECIFIC CORE SPUNZATOR CELUI DE NIVEL M O N ­ nic asaltează siderurgia, a devenit absolut necesar ca şi
DIAL”. la furnale să procedăm la o adaptare continuă a tehnolo­
Este ştiut că In urmă cu un pentru perfecţionarea Ingine­ giilor la cerinţele producţiei moderne, Ia optimizarea aces­
(Din concluziile Consfătuirii de lucru a activului de an la furnalul nr. 8 a avut rilor şi maiştrilor furnalişti, iar tora, la ])romovarea unor procedee noi de lucru. De altfel,
Q partid şi cadrelor de bazri din industrie, construcţii, trans­ loc o avarie care a dereglai la nivelul secţiei se desfăşoa­ aceasta este una din condiţiile esenţiale pentru îndeplini­
porturi din judeţul Hunedoara). pe mai multă vreme produc­ ră cursuri de ridicare a cali­ rea sarcinilor economice care ne revin in actualul cincinal,
ţia de fontă, soldîndu-se cu ficării şefilor de echipă, in una din premisele de bază pentru a obţine cu aceleaşi
mari pierderi de producţie şi timp ce fiecare schimb ere or­ capacităţi indici de utilizare şi consumuri specifice
mari cheltuieli. Ea a pus co­ ganizate cursuri pentru cali­ dc cocs comparabili cu cei realizaţi in ţările cu siderurgie
lectivul nostru in situaţia de ficare sau ridicarea gradului avansată.
Situaţia general pozitivă a indicilor de utilizare şi con­
a înţelege, la dimensiuni reo­ de calificare obligatorii pen­ sumului de cocs, îndeosebi la furnalele mari, este conse­
tforturi ferm le, care sînt consecinţele ne­ tru toţi muncitorii. cinţa factorilor tchnico-materiali şi organizatorici amintiţi,
Deosebit de eficace sau
şi
nerespectării
cunoaşterii
La aceasta contribuie insă substanţial şi o realizare teh­
tehnologiilor şi a obligaţiuni­
ganizarea muncii şi disciplina
lor de serviciu. dovedit măsurile privind or­ nologică foarte recentă a specialiştilor noştri. Ei au cerce­
tat la furnalul nr. 5, prin sonde speciale transversale, pro­
de producţie. Pentru fiecare
Aceasta a determinat con­ muncitor, maistru, inginer de cesul circulaţiei gazelor in furnal, ia vederea utilizării
raţionai coordonate spre ducerea secţiei, comitetul nos­ la producţie şi întreţinere s-au mai bune a energiei calorice şi chimice a acestora.
tru de partid să transforme
Cercetarea a condus la stabilirea unui nou sistem dc
calificarea şi disciplina tehno­ stabilit atribuţiuni precise, a încărcare, la repartizarea îmbunătăţită a încărcăturii in
căror respectare este contro­ furnal, la stabilirea nivelului optim de încărcare, iar la
logică şi de producţie dintr o lată permanent. S-a introdus furnalul nr. 5, la modificarea secţiunii gurilor de vînt. In­
problemă minoră, intr-o preo obligaţia ca la primirea şi tr-un cuuint, s-a ajuns la elaborarea unei tehnologii opti­
reaiiiăride prestigiu lului nr. 8 al Combinatului cupare de prim rang, într-o om la locul său de muncă mizate, inlăturindu-se empirismul şi aprecierile arbitrare
Una din instalaţiile furna­
fiecare
predarea schimbului
din acest domeniu. Deşi de dată recentă, acest experiment
acţiune de amploare, intensă.
siderurgic Hunedoara.
a şi devenit o realitate practică, atit datorită măsurilor dc
Foto : N. GHENA Cu sprijinul conducerii corn să precizeze amănunţit mer­ generalizare cit şi datorită prizei rapide pc care a auut-o ia
sul agregatelor, utilajelor şi
binatului ou început cursurile instalaţiilor, neregulile consta­ rindul inginerilor, maiştrilor şi chiar muncitorilor.
Utilizarea integrali, cu randament maxim ciere realizările actuale, rezultă concluzia tate, eventualele defecţiuni cé Acum ne găsim în stadiul pregătirii a două experi­
a capacităţilor productive, concomitent cu că eforturile celor trei colective de furnalişti trebuie prevenite. Echipele de mente de mare importantă pentru perspectiva producţiei
reducerea substanţială a consumului spe­ sînt ferm orientate şi raţional coordonate 1 lăcătuşi şi electricieni de în­ de fontă la Hunedoara. Este vorba de experimentarea in­
cific de cocs — sarcini esenţiale trasate de spre atingerea stadiului în care, alît la Hu­ treţinere au obligaţia — şi o jectării păcuni şi a insujlării oxigenului in furnal. proce­
dee care pc plan mondial s-au soldat in multe cazuri cu
partid siderurgiei fin .acest prim an al cin­ nedoara cît şi la Câlan, nivelul indicilor de respectă - de a face in fie­ rezultate foarte concludente in ridicarea indicilor de utili­
utilizare şi al consumului de cocs să se si­
cinalului — au găsit fin rindul furnaliştilor tueze pe un plan comparabil cu rezultatele Instalaţia de cancasare si care schimb, cel puţin o dată, zare şi reducerea consumului de cocs. Aceste experimen­
de la Hunedoara şi Câlon o adeziune totală > > revizia şi întreţinerea fiecărui tări le vom face la furnalul nr. 5, unde dispunem acum
Acţiunile şi măsurile întreprinse, preocupă­ obţinute pe plan mondial la agregate cu ca­ utilaj sau instalaţie, fiind di­ dc 3 caupere bune, de instalaţia dc injecţie şi unde se face
rile ce se manifestă intens in aceste două pacitate şi caracteristici similare. rect răspunzători de funcţio­ aducţiunea oxigenului.
direcţii şi, mai cu seamă, progresele înre­ Care sînt factorii care au determinat a- narea acestora. Desigur, ne revine in acest caz o mare răspundere în-
gistrate vin să confirme pe deplin acest lu­ ceastâ dinamică favorabilă Sn utilizarea po­ sortare a minereurilor Procedind în felul acesta, trucit ambele experimentări trebuie să decurgă normal
cru. tenţialului productiv şi creşterea eficienţei şi să se soldeze cu rezultate pozitive de la bun început,
— In două luni şi jumătate de lucru — producţiei de fontă ? Asupra acestora există noi am înlăturat intr-o foar­ pentru a nu afecta negativ realizarea sarcinilor de plan şi
spune ing. Eugen Gâlbenuşe, şeful secţiei 1 un consens unanim. Consemnăm : te mare măsură abaterile de angajamentelor. Dc aceea, putem spune că pregătirile sint
furnale de la Hunedoara — agregatele noas­ © Asigurarea la Hunedoara a unei apro­ la disciplina de producţie, ce pe aceeaşi măsură. Problemele ştiinţifice şi tehnice au fost
tre au funcţionat In condîţiuni tehnice, teh­ vizionări cvi- minereuri, aglomerat autofon­ ea ce se şi vede în realizările temeinic‘Studiate, iar personalul care concură la experi­
nologice şi organizatorice mult îmbunătăţi­ dant. cocs şi calcar. în volumul, structura şi este un nud gordian? pe care le-am obţinut pînă mentări a primit o pregăti re specială. Zilele următoare
te. Indicii de utilizare au sporit faţă de calitatea prevăzute în balanţă. Ilustrativ Sn a­ acum. Sintem hotăriţi să mer­ vom începe insuflarea păcurii, urmind ca in luna viitoare
plan cu circa 20 kg de fontă pe mc de vo­ cest sens este faptul că procentul de scoatere gem în continuare pe această după terminarea aduefiunii oxigenului, să începem şi al
lum util şi zi calendaristică, ceea ce ne-a din încărcătura metalică este cel mai ridicat cale, astfel ca in cel mai scurt doilea experiment.
permis să producem suplimentar mai bine din ultimii ani. Prin eforturile depuse de Instalaţia de concasare-sortarc a minereurilor de la timp întregul nostru colectiv Sintem in cel mai înalt grad preocupaţi de reuşita de­
de 2 000 tone fontă. cocsuri şi aglomcratorişli s-a asigurat o re­ U.V. Câlan arc menirea să separe fracţiunile prăfoase de să pootă fi caracterizat prin- plină a celor două procedee şi nutrim convingerea că le
Consumul specific de cocs a evoluat de a­ zistentă mai ridicată şi mai constantă a bulgării de minereuri, fapt ce conduce Ia îmbunătăţirea tr-o calificare înaltă, printr-o vom finaliza grabnic în producţie.
semenea pozitiv, Sn sensul că fată de norma cocsului fabricat la Hunedoara, o calitate structurii granulometrice şi omogenizarea încărcăturii fur­
planificată consumul este mai redus cu 6-R îmbunătăţită a aglomeratului ; nalelor. S-a prevăzut ca anual să se prelucreze cu această deplină conştiinciozitate şi IOAN VASILESCU
kg pe tona de fontă, pe care bază am obţi­ & Punerea Sn funcţiune la Hunedoara a statie pentru încărcătura furnalelor aproximativ 400 000 responsabilitate în muncă. inginer-şef in sectorul
nut o economie efectivă de 770 tone cocs. slaţîei de concasare-sortare a minereuri­ tone minereu, ceea ce va conduce la reducerea consumu­ lurnale-aglomerare,
— Furnaliştii de la Câlan — afirmă Doi­ lor şi optimizarea pe această cale a struc­ lui specific de cocs cu aproape C0 kg pe tona de fontă. PETRU PUŢINELU Combinatul siderurgic
nei Frenţoni. inginerul şef al U.V. Câlan turii granulometrice a încărcăturii ; Prin urmare o investiţie oportună şi de mare eficienţă e­ maistru principal la secţia a ll-a Hunedoara
— socotesc că s-au fincndrnt bine în efortul @ Repararea capitală a furnalului nr. 1 co no m ică furnale, C.S. Hunedoara
general pentru folosirea raţională a capaci­ de la Câlan, reparaţia furnalului nr. 4 de la Instalaţia a fost declarată în mod „oficial" pusă in
tăţii agregatelor. In acest an am obţinut si Hunedoara, construirea şi repararea a 5 funcţiune — după lungi tărăgănări — în luna noiembrie
noi indici de utilizare mai înalţi^cu 75 kg de caupere ; 1970, dar efectul ei economic este şi astăzi aproape nul.
fontă pe mc de volum util şi zi calendaris­ ® îmbunătăţirea activităţii de reparaţii, Instalaţia nu funcţionează, deoarece macaraua nu este ga­
tică faţă de planificat şi am dat în plus 520 revizii, întreţineri şi a aprovizionării cu pie­ ta. Constructorul argumentează această întîrziere prin fap­
tone de fontă. se de schimb ; tul că uzina nu a evacuat cărbunele din depozit pentru Rezervele potenţiale şi
a crea spaţiu de lucru. Ponderea scăzută a minereului sor­
— Despre cele două mari furnale putem ® întărirea disciplinei tehnologice şi de tat în încărcătură a condus la consumuri mari de cocs.
spune fără exagerare că în acest an au producţie ; In primele două luni din an s-au concasat şi sortat 1 747
funcţionat aproape perfect — este de părere ©Declanşarea şi desfăşurarea Linei largi tone de minereu, iar capacitatea proiectata este de 1 G00
ing. Petru Opriş, şeful secţiei a Il-a furnale acţiuni de perfecţionare a inginerilor şi tone la 24 ore.
de la Hunedoara. Cînd spun aceasta mă ba­ maiştrilor, de ridicare a calificării muncito­ Este aproape inadmisibil de crezut cum a putut con­ corespondenţa cu realitatea
zez pe faptul că In acest început de cincinal rilor ducerea uzinei să tolereze o asemenea stare de lucru. Deşi
la noi s-au obţinut cei mai finalii indici de După cum se vede. acest ansamblu de statia s-a pus în funcţiune cu mare întîrziere, conducerea
utilizare şi cele mai reduse consumuri spe­ măsuri nu aduce elemente spectacLiloase. uzinei nu s-a preocupat pentru finalizarea completă a
cifice de cocs de cînd există aceste agrega­ Dar valoarea lui este cu atîl mai mare cu execuţiei şi dotării cu utilajele şi mijloacele de transport Concluzia enunţată la consfătuirea de lu­
te. Indicii medii spre exemplu se ridică la cît el reflectă rezolvarea practică a unor necesare. cru judeţeană că sectorul de furnale hunc- trecut, continuă să frineze creşterea indicilor
aproape 1,55 tone pe mc de volum util şi probleme vitale ale producţiei, fără de care dorean este departe să-şi fi consumat rezer­ de utilizare. La secţia I furnale, de pildă
zi calendaristică, iar consumul de cocs se si­ nu sînt de conceput progresele pe linia va­ Tovarăşul Drukcr Adolf, directorul uzinei, şi inginerul vele are numeroase şi reale corespondenţe opririle accidentale se ridică în acest an Ia
tuează sub nivelul de 630 kg pe tona dc fon­ lorificării marilor rezerve privind utilizarea şef. Doinei Frenţoni, nc-au asigurat că pînâ Ia sfîrşilul in realităţile producţiei. Iar rezultatele de 40 de orc, iar mersul redus la peste 25 dc
lunii martie se vor lichida toate aceste neajunsuri şi insta­
tă, ceea ce constituie realizări foarte bune raţională a capacităţilor productive. Tocmai valoare prezentate nu estompează ci pun ore Acestea echivalează cu pierderea unei
Prin aceasta, şi cu toate că prevederile sînt de aceea le evidenţiem pentru a fi mereu în laţia va funcţiona la capacitatea proiectată şi cu efectul şi mai mult in evidenţă aceste rezerve. Care producţii de peste 3 000 (one fontă şi con­
mai mari ca niciodată, am dat deja peste atenţia specialiştilor, cadrelor de conduce­ economic scontat. Notăm această asigurare şi o aducem Sînt acestea ? sumarea unei apreciabile cantităţi de cocs.
plan 3 000 tone de fontă şi am economisit re. consiliului de administraţie al Centralei in atenţia conducerii Centralei industriale Hunedoara. La Călan realizările obţinute nu reflectă — Opririle accidentale — afirmă maistrul
Arcadio Schwartz şi maistrul Mi-
mai mult de 1 000 tone de cocs din import. industriale Hvinedoara şi Ministerului In­ mea adevăratele valenţe ale potenţialului tiai iviihtaru nu au nici o justificare. Ele a­
Intr-adevăr, luînd drept criteriu de apre­ dustriei Metalurgice. productiv şj economic existent Avind in rata ca mea nu s-au lichidat neajunsurile in
vedere realizările de vîrf ale anului 1970 revizuirea, întreţinerea şi exploatarea corec­
indicii de utilizare ai furnalelor pot să de­ ta a utilajelor. La furnalul nr. 5, spre exem­
păşească nivelurile actuale.
plu, am avut în luna trecută o deraiere a
~ Atingerea unui indice optim de utili­ schipului din care cauză furnalul a staţio­
zare a furnalelor presupune asigurarea tu­ nat 21) dc ore şi a mers redus 3.45 ore. Mai
F u r n a l i ş t i i p r o p u n : colae Pilly, şeful secţiei furnale. Or, cum recent, tot in urma unei avarii la acelaşi
turor condiţiilor — ne spune tovarăşul Ni-
furnal am
avut o oprire de peste 3 ore.
în Primele două luni ale anului nu am avut
asigurată încărcătura planificată, staţia dc Ambele puteau fi prevenite dacă s-ar fi
efectuat Ia timp şi corect reviziile şi inter­
sortare şi concasare a minereului aproape venţiile.
că nu a funcţionat, iar cauperul nr. 1 a fost Consumul de cocs este de asemenea gre­
Dialogul cu furnaliştii s-a dovedit RATULUI AUTOFONDANT PEN­ ® PENTRU REDUCEREA CONSU­ d?.t *n exnIoatare de abia la începutul lu­ vat de o scamă de deficienţe. Temperatura
deosebit de fructuos nu numai sub as­ TRU SECŢIA I FURNALE. MULUI DE COCS SA SE URGENTE­ nii martie, aceste neajunsuri au avut o in­ aerului insuflat nu atinge încă valorile
nefavorabilă asupra indicatorilor.
fluenţă
spre
maxrine prevăzute. In această lună,
pectul evidenţierii rezultatelor valoroa­ ® CONCASAREA ŞI SORTAREA ZE ATINGEREA PARAMETRILOR Este adevărat câ indicii de utilizare s-au exemplu, temperaturile sînt mai mici cu
10-15 grade, ceea ce face ca şî consumul de
se şi a' neajunsurilor, ci a generat o sea­ ÎNTREGII CANTITĂŢI DE MINE­ PROIECTAŢI LA INSTALAŢIA CON­ depăşit, dar funcţionarea intensă a furna­ gaz metan să se diminueze, concomitent cu
lelor în condiţii de aprovizionare nepriel­
mă de probleme şi propuneri de per­ REU ASTFEL INCIT SA SE ELIMINE CASARE-SORTARE A MINEREURI­ nice a condus la depăşirea consumului de creşterea consumului de cocs. De altfel, a­
cocs în primele două luni ale anului cu ,18
ceasta se şi observă in prima jumătate alunii
fecţionare a activităţii productive. Le DIN ÎNCĂRCĂTURĂ TUTUROR FUR­ LOR ŞI SA SE ÎNLĂTURE IMPRO­ kg pe tona de fontă. cmd ia secţia I consumul normat se prezin­
aducem in atenţia comitetelor de direc­ NALELOR DE LA HUNEDOARA MI­ VIZAŢIILE LA CAUPERE. Cauperul nr. 1 s-a pus in funcţiune tîrziu tă depăşit cu 2.5 kg pe tona de fontă.
şi cu improvizaţii — asîgurîndu-sc astfel o Un serios impediment îl constituie şi ne-
ţie ale C.S. Hunedoara şi U.V. Călan, NEREUL CU GRANULAŢIE NECO- Traian Bisorca, maistru şef de schimb: temperatură de peste 900 grade Celsius, ceea soluţîonarea problemei eintăririi cocsului
consiliului de administraţie al Centralei RESPUNZATOARE. • CREŞTEREA PROCENTULUI DE ce este încă puţin faţă de posibilităţi. De primit de la uzina cocsochimică, desî rigu­
aceea şi consumul de cocs în luna marlîe,
industriale de la Hunedoara şi Ministe­ SCOATERE DIN ÎNCĂRCĂTURĂ ME­ deşi s-a redus simţitor faţă de perioada an­ rozitatea controlului asupra gospodăririi si
folosirii cocsului este o necesitate unanim
terioară, continuă să se afle peste norma
rului Industriei Metalurgice spre stu­ Petru Puţinelu, maistru principal : TALICA LA NIVELUL PLANIFICAT. stabilită. recunoscută. E drept, prin decembrie s-a
montat un cintar automat în fluxul benzilor
diere şi rezolvare. • GENERALIZAREA OBLIGATO­ — Atit timp cit nu se respectă balanţa de transportoare, dar punerea lui în funcţiune
RIE A REVIZUIRII CEL PUŢIN O ® URGENTAREA EXECUŢIEI DE­ minereu planificată nu se pot atinge nici se tărăgănează nejustificat. Greutăţi tehno­
Ing. Petru Opriş, şeful secţiei a Ii-a POZITULUI DE ŞPAN ŞI RIDICAREA indici înal(i de utilizare şi nici consumuri logice provoacă şi calcarul care nu are o
DATA IN FIECARE SCHIMB A TU­ reduse de cocs — este de părere inginerul granulaţie corespunzătoare iar de multe ori
furnale de la Hunedoara : PROCENTULUI DE ŞPAN MĂRUNT Coloman Huhrmann, adjunctul şefului dc vine amestecat cu Pămînt, ceea ce conduce
TUROR AGREGATELOR, UTILAJE­ secţie. la ingreunarea mersului furnalelor şi Ia
• INTENSIFICAREA ACTIVITĂŢII LOR, INSTALAŢIILOR IN FUNCŢIU­ IN ÎNCĂRCĂTURĂ. — Care este proporţia minereului sortat în consum suplimentar de cocs.
şarjă ?
neajunsuri
Pentru înlăturarea acestor
DE PREGĂTIRE A REPARAŢIEI CA­ NE. Gheorghe Sebeşan — şef de echipă: — 50 la sută, a continuat tovarăşul Huhr­ _ in secţie ş-au creat condiţii noi, îmbunătă­
PITALE A FURNALULUI NR. 7, ÎN • URGENTAREA APROVIZIONĂ­ ® FINALIZAREA LUCRĂRILOR ŞI mann. Din acesta, 40 la sută il primim sor­ ţite — ne-a spus inginerul şef loan Vasi-
lescu. A fost repus recent în funcţiune fur­
VEDEREA ÎNCEPERII LUCRĂRII LA RII CU PIESE DE SCHIMB ŞI SUB- ÎNCERCĂRILOR LA STAŢIA DE tat de Ia furnizor şi numai 10 Ia sută se a­ nalul nr. 4, după o reparaţie corespunză­
sigură prin staţia noastră Sectorul de trans­
TERMEN ŞI REDUCERII DURATEI ANSAMBLE CHEIE, NEASIGURATE PREINCÂLZIRE a g a z u l u i m e ­ porturi al uzinei preferă, pentru reducerea toare. fapt ce va determina creşterea sub­
REPARAŢIEI CU CEL PUŢIN 15 PIN A IN PREZENT. t a n , CARE VA ASIGURA O REDU­ locaţiilor, să descarce vagoanele cu minereu stanţială a producţiei şi diminuarea consu­
mului de cocs. La furnalul nr. 5. care
a
brut in loc să le folosească pe acestea
la
transportul minereului sortat de la staţii. funcţionat pînă acum în două caupere, se
ZILE, TIMP ÎN CARE SA SE POATA CERE A CONSUMULUI DE COCS CU Cauperistul loan Maier. prim-topitorul află in încălzire al treilea cauper reparat
Ing. Iosif Iacob, şef al serviciului
REALIZA SUPLIMENTAR CEL PU­ tehnic al U.V. Călan : 10 KG PE TONA DE FONTA. Otto Nichel şi şeful de echipă de la încărca­ capital, care va permite in următoarele 2ÎIr
ridicarea temperaturii aerului insuflat de la
rea furnalului, Gheorghe Lclesan s-au aliniat
ŢIN 10 000 TONE FONTA. ® PENTRU REDUCEREA EFORTU­ părerilor exprimate de interlocutori, subli­ circa 780 grade Ia 1050 de grade. Numai
• CENTRALA INDUSTRIALA HU­ LUI FIZIC ŞI APROVIZIONAREA niind necesitatea îmbunătăţirii in continua­ orin aceasta consumul dc cocs la furnalul
Arcadie Sclnvarlz — maistru prin­ NEDOARA SĂ NE SPRIJINE IN RITMICA A FURNALELOR AR FI BI­ re a procesului de deservire a agregatelor, 5 sr* va reduce cu peste Trt kg pe tona de
fontă.
respectarea graficului de descărcare, evita­
cipal : PROCURAREA INSTALAŢIILOR ŞI NE SA SE MECANIZEZE OPERAŢIU­ rea arderii gurilor de vînt, a mersului rece, Cit priveşte deranjamentele, avariile, de­
reducerea scurgerilor de fontă, mecanizarea fecţiunile tehnologico, de vizează exclusiv
® RIDICAREA LA 1,35 A INDICE APARATELOR PREVĂZUTE LA NILE DE ÎNCĂRCARE ŞI M ANIPU­ lucrărilor de încărcare şi altele. conducerea secţiei, inginerii si maiştrii, în
Opririle accidentale şi mersul redus, deşi
LUI DE BAZICITATE A AGLOME­ CAUPERUL NR. 1. LARE A MATERIALELOR. intr-o regiesic considerabilă faţă de anul primul rind. rare trebuie să-sî sporească
exigenţa şi preocuparea in acest sens.