Page 68 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 68
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 037 • SIMBATÀ 20 MARTIE 1971
Săptămină viitoare
VIZITA DELEGAŢIEI ROMÂNE CONDUSE DE Ministrul afacerilor externe CONGRESUL AL
al României, Corneliu Mănescu, XX-LEA AL P. C. la televiziune
DIN BELGIA
TOVARĂŞUL GHEORGHE RĂDULESCU ÍN R.P. CHINEZA a sosit la Copenhaga BRUXELLES 19 (Ager
pres). - Lo Chorle- d u m in ic a M IE R C U R I
18,00 E.v-Terra ’71 — Emislune-
8.4.'* Gimnastica dc dimineaţă ;
PEKIN 19. — Coresponden Republicii Socialiste Româ lare Chineze de Eliberare, COPENHAGA 19. — Tri nescu, şi ministrul afacerilor roi s-au deschis vineri 9.00 Matineu pentru copii ; 10,00 coneurs de construcţii tehnice
tul Agerpres, (on Gâlâţeanu, nia în RP. Chineză, şi Li Ken Biao, directorul Direcţi misul special Agerpres. Con externe al Danemarcei, Poul lucrările celui de al XX- Viaţii salului : 11,30 Amfiteatru Lronotnle, ştiinţă, conducere ;
pentru pionieri şl şcolmi: 18,30
transmite : Delegaţia guver Lien-cin, director adjunct în ei de relaţii externe a C.C. al stantin Ţintea, transmite Mi Hartling. leo Congres al Partidu muzical. Cela Bartolt — emisi 19.to Tragerea Pronnexpres ;
une dedicai! compozitorului de
namentală română, condusă Ministerul Afacerilor Exter P.C. Chinez, Fan I, minis nistrul afacerilor externe al Au participat, Paul Fischer, lui Comunist din Belgia. la naşterea căruia sc împlinesc 19,20 1 001 de seri t 19,30 Tele
de tovarăşul Gheorghe Râ- ne al RP. Chineze. trul relaţiilor economice cu Republicii Socialiste România, secretar general. Torben Congresul, lo core par 90 tic ani : 12,00 Dc sirnjă pa jurnalul dc scară; 20,00 50 tic
ani in 50 dc evocări. Anul 1930:
dulescu. membru al Comite Aeroportul din Pekin, un străinătatea. Pai Sian-kuo, Corneliu Mănescu, a sosit la Busk-Nielsen, ambasadorul ticipă 220 de delegaţi, triei ; 12,30 In reluare, la cere 20,10 Tele-cînematcca: Viva 2a-
Momente
rea lelespcctntoriloi.
tului Executiv, al Prezidiului de erau arborate drapelele de ministrul comerţului exterior, Copenhaga. într-o vizită o Danemarcei la Bucureşti, alte are loc în anul celei din baletul „Romeo şl Julieta" pata. O evocare a revoluţiei mexi
Permanent al C.C. al P.C.R., stat ale celor două ţâri, a Li Suei-cin, ministrul con ficială, la invitaţia ministru oficialităţi din M.A.E. danez. de-o 50-a aniversări a dc Prolcofiev ; 13,15 Fotbal : cane din 1909 ; 22,05 Poşta TV.
de Ion Buchcru ; 22.15 Comuna
Progresul - U,T.A. (Divizia na
vicepreşedinte al Consiliului cunoscut o atmosferă festivă. strucţiilor de maşini, Li Cian, lui afacerilor externe al Da Au fost de faţă. de aseme creării P.C, din Belgia. ţională A), transmisiune directă din Paris — 1971. „Paris cînd sc
ăe Miniştri, a sosit vineri la In întîmpinarea oaspeţilor ministru adjunct al comerţu nemarcei, Poul Hartling nea, Gh. Ploteşteanu, amba Lo lucrări asistă, de a dc la Stadionul llcpublicil ; 15,00 coe cireşele“ ; 22,50 Telejurna
lul dc noapte.
prînz la Pekin, intr-o vizită români au venit numeroşi lo lui exterior. Ciao Kuan-hua, La sosirea în capitala da sadorul României la Copen semenea, delegaţii ale Emisiune in limba maghiară ;
16.30 Studioul „N * ; 18,00 Chitare
de prietenie, la invitaţia gu cuitori ai capitalei R.P. Chi ministru adjunct al afaceri neză, ministrul român a fost haga, precum şi persoanele unor partide comuniste şi patriei. Concurs coral Interju- JOI
vernului R.P. Chineze neze. La coborîrea din avion, lor externe, şi de alte per întîmpinat de ministrul de oficiale care îl însoţesc pe muncitoreşti frăţeşti. deţean. Participă corurile rc-
Din partea Partidului
18.00 Emisiune In limba ma
La plecarea din Canton, de tovarăşul Gheorghe Râdules- soane oficiale chineze externe danez, Poul Hartling, ministrul de externe român Comunist Român partici prezentallvc tlln judeţele Caraş- ghiară ; 18,30 La volan — emi
Constan
şl
legaţia a fost condusă la ae cu şi ceilalţi membri ai de Tovarăşul Gheorghe Râdu- de T. A. Oldenburg. secretar In cursul întrevederii cei pă tovarăşul Mirón Con- Scvcrin, Buzău de seri ; 19,30 siune pculru conducătorii auto ;
1 001
19,20
ţa ;
roport de Kun Shi Cîuan. legaţiei au fost salutaţi cu lescu şi ceilalţi membri ai general adjunct, de ambasa doi miniştri nu procedat la stontinescu. membru su Telejurnalul dc scară ; 20,00 50 18.50 Mult c dulce şl frumoasă;
19,15 Publicitate ; 19,20 1 001 de
membru al C.C. al PC. Chi deosebită căldură de Li Si- delegaţiei au salutat miile de dorul Danemarcei la Bucu un sphimb larg de vederi a pleant ol , Comitetului E dc ani In 50 de evocări. Anul seri ; 19,30 Telejurnalul de
nez. secretar al Comitetului en-nien membru al Biroului cetăţeni aflaţi pe aeroport. reşti, Torben Busk-Nielsen, şi supra relaţiilor româno-dnne- xecutiv ol CC. ol P.C.R. 1927: 20,10 Clniccc Intlrăgilc ; scară ; 20.00 Istoric vie. O nouă
de partid al provinciei Guan- Politic al CC. al P.C. Chinez, Intr-o atmosferă entuziastă, de alte oficialităţi din cadrul ze şi a evoluţiei situaţiei Marc Drumaux. pre 20.30 Film artistic : Cu ochii emisiune săptămlnală. care va ]
legaţi. Comedie poliţistă cu Cla
Ministerului Afacerilor
evoca Istoria plină de
fapte
Ex
dun. prim-vicepreşedinte al vicepremier al Consiliului de mulţimea, care flutura stegu- terne. internaţionale Convorbirile şedintele Portidului Co udia Cardinale şl nock lludson. minunate făurită dc poporul
1‘ rcmlcră no ţară; 22,10 Reportaj
Comitetului revoluţionar pro Stat al RP. Chineze, Ciu leţe româneşti şi chineze, A fost dc faţă Gh Ploieş- s-au desfăşurat într-o atmo munist din Belgia, o pre Tv. Flacăra linără. Un reportaj condus de partid : 20,50 Planeta
Film documentar
se grăbeşte.
vincial, de activişti ai orga Hui-tzo, membru al Biroului scanda lozinci pentru întări tennu, ambasadorul României sferă cordialâ. zentat raportul Comitetu monogroflc despre Combinatul de montaj : 21,25 Cintcce Îndră
nelor locale de partid şi de rea prieteniei dintre cele do la Copenhaga Dupâ convorbirile oficiale, lui Central asupra per siderurgic Galaţi ; 22,30 Tcle- gite ; 21,45 Tclcglob. Călătorind
stat. De la Canton la Pekin, Politic al CC al P.C. Chinez, uă popoare, urînd un căldu a avut loc un dejun de spectivelor luptei de cla Jurnnlul dc noapte : 22,40 Du prin U.n.S.S. ; 22,10 Telejurna
Fotbal ;
lul tic noapte ; 22.20
sportivă.
minică
delegaţia a fost însoţită de adjunct al şefului Marelui ros bun venit oaspeţilor * lucru oferit la restaurantul să în Belgia. Raportul a Lcgla Varşovia — Atlcllco Ma
Aurel Duma, ambasadorul Stat Major al Armatei Popu români. COPENHAGA Î9 — Trimi „Langelinie" de ministrul a făcut o emplă analiză o- LUNI drid (repriza a Il-a. Cupa cam
— Transmi
pionilor europeni
facerilor
culturale.
pentru
sul special Agerpres, Con problemele dezarmării si co supra situaţiei politice, 18.00 Scena şl ecranul ; 18,30 siune înregistrată de la Varşo
via).
stantin Ţintea, transmite: Vi operării tehnice cu ţările în economice şi sociale din Ilinci'iu’ folcloric ; 18,45 In aju VINERI
nul Congresului Uniunii Gene
neri dimineaţa, la sediul Mi
17.00 TelvşcnalA. — Biologie —
Recepţie oferită de Ciu fn la i nisterului Afacerilor Externe curs de dezvoltare, K. Helveg ţară, subliniind preocu rale a Sindicalelor din România; cl. a ix - a — Polenizarea. Mor-
19,15 Publicitate ; 19.20 1 001 dc
Comu
parea Partidului
seri ; 19,30 Telejurnalul dc sea
Petersen.
la
fructului
fogeneza
rozacec.
al Danemarcei, s-au desfăşu
Matematică
—
a
cl.
X-a
—
rat convorbirile oficiale între In cursul dupâ-amiezii, Cor nist din Belgia pentru ră. Agenda politică dc lon Măr- Funcţii trigonometrice. — Chimie
gjneanu ; 20,00 50 dc ani lo 50
realizarea unităţii de ac
ministrul afacerilor externe neliu Mănescu a fost primit de evocări. Anul 1928; 20,10 îm — cl. X I-X Il - Produşi ob|l-
PEKIN 19 — Coresponden Premierul Ciu En-lai şi cheilor lor — clica trădătoa al României. Corneliu Mâ- ţiune o clasei muncitoa potriva întunericului verde. Film uuţl din acelllenă (U) ; 18,00
tul Agerpres, Ion Gălâteanu, prinţul Norodom Sianuk au re Lon Nol-Sirik Matak. El de primul ministru al Dane re belgiene. documentar dc Eugen Mândrie, Căminul ; 18,50 Lumea copiilor.
transmite i Premierul Consi rostit cuvîntări, în care au s-a referit la meritele prin marcei. Hilmar Baunsgaard. Lucrările congresului neluare la cererea telespectato Parada micilor Interpreţi ; 19,10
rilor ; 21,10 Steaua lără nume.
de
Tragerea Loto ; 19,20 1 001
liului de Stat al R P Chineze, trecut în revistă lupta popo ţului Norodom Sianuk în con Au fost prezenţi Gheorghe continuă, Muzică uşoară ; 22,30 Telejurna seri ; 19,30 Telejurnalul de sea
Ciu En-lai, a oferit o recep rului cambodgian împotriva ducerea luptei poporului cam ☆ lul de noapte ; 22,40 Tclesport. ră ; 20,00 S0 dc ani In 50 dc
ţie cu prilejul împlinirii unul agresiunii americane, pentru bodgian împotriva agresiunii, ORAŞUL CORDOBA A Ploieşteanu şi Torben Busk Tovarăşul Miren Con- MARŢI c urări. Anul 1932 ; 20,10 Film
artistic: Doi bărbaţi pcnlru o
an de la sosirea la Pekin a salvarea naţională, precum şi relevînd că. în prezent, şapte FOST OCUPAT DE Nielsen. stantinescu o avut o ţn- moarte ; 21,30 ălal aveţi o în
prinţului Norodom Sianuk, succesele repurtate de popoa zecimi din teritoriu şi şase întrevederea, care s-a des tîlnire cu Roymond de 10,00-11,00 Telcşcoală. — Ma trebare 2 Putem Interveni pen
şeful statului cambodgian, şl rele din Îndoctrina în lupta zecimi din numărul populaţiei SOLDAŢI făşurat într-o atmosferă cor Smet, preşedintele Fe tematică — cl. a VIII-a — P ro tru corectarea unor defecte fi
bleme rezolvate cu ajutorul e
al aniversării creării Frontu împotriva agresiunii ameri sînt eliberate. RIO DE JANEIRO 19 (A- deraţiei din Dendre o P.C. cuaţiilor. — Geografie — cl. a zice apărute In urma unei boli,
lui National Unit din Cam- cane. La rîndul său, prinţul No gerpres). — Guvernul argen dială, a prilejuit un util di<n Belgia. v ill-a — Vulcanii noroioşi. L im n unul accident sau chiar în
bodgia. Premierul Ciu En-lai a a rodom Sianuk a amintit că tinian a declarat joi provin schimb de opinii privind re Inlîlnireo s-o desfăşu ba romană — cl. a X-a — „ P a născute!; 22,35 Muzică uşoară
şii poetului“ — evocare Miluti
Au participat, Huan Iun- dresat, în numele preşedin R P Chineză a acordat un a cia Cordoba „zonă de urgen laţiile bilaterale şi alte pro rot într-o atmosferă col- Emiucsru. — Fizică — cl. a interpretată de Evu Pllarova ;
şen, Iao Uen-iuan. Li Sien- telui Mao Tze-dun, al vice jutor deplin şi multilateral ţă*', în urina unei noi greve bleme de interes comun. dă, tovărăşească. X-a — Mişcarea de rotaţie a 22,45 Telejurnalul dc noapte.
nien, Ie Ten-in, U Fa-sien, preşedintelui Lin Biao. al gu poporului cambodgian şi luptei generale de M orc — a pa umil corp solid. 18,00 Ateneu — SIMBATA
emisiune dc actualitate muzica
Li Tzo-pen, Ciu Hui-tzo, vernului şi poporului chinez, sale armate, precum şi şefu tra în ultima sâptâmînâ — lă ; 18,30 Toate plnzelc sus. E-
membri ai Biroului Politic al calde felicitări şefului statu lui legal al statului, guvernu la care au participat circa misiunc pentru pionieri ; 19,00 17.00 Emisiune In limba ger
C.C. al P C. Chinez, şi alte lui cambodgian, Guvernului lui legal, in lupta pînă la 80 000 de muncitori şi func Scrisoarea desch si a preşe Reflector ; 19,15 Publicitate ; mană; 18,10 Publicitate; 18,15.
Bună scara, le te I Dună scara,
persoane oficiale chineze. Regal de Uniune Naţională victoria deplină. El a amintit ţionari. Printr-un decret, au 19,20 1 001 dc seri ; 19,30 Telejur băieţi I Recital dc ouoaro (Inter-
La recepţie, a iparticipat, si poporului cambodgian. El că, în prezent, guvernul re torităţile civile şi militare nalul dc seară : 20,00 50 dc ani viziune) — Program din Bu
cureşti, Cluj, Galaţi, Iaşi, Tg.
de asemenea, delegaţia gu a subliniat că China repre gal este recunoscut de jure din provincie au fost puse la dintelui Prezidiului G.C. al F.N.E. !n 50 de evocări. Anul 1929 ; Mureş şl Timişoara : 29,ÎS P u
vernamentală română, con zintă spatele imediat pentru de 23 de state şi guverne su dispoziţia generalului Alcides 20,10 Partid — conştiinţă trează ; blicitate; 19,20 1001 de seri; 19,30
dusă de tovarăşul Gheorghe poporul cambodgian şi cele verane si de două mişcări de Lopez Aufranc, comandantul 20.30 Scară dc teatru : Apus dc Telejurnalul dc scară ; 19,50 50
dc ani In 30 dc evocări. Anul
Râduţescu. membru al Comi lalte popoare din Indochina eliberare naţională. Prinţul corpului 3 de armată Aproa din Republica Vietnamului de soare dc Barbu Şlcfăncseu Dc- 1933 ; 20,00 Tcle-enclelopcdia ;
tetului Executiv, al Prezidiu în războiul lor împotriva a Sianuk a exprimat recunoş pe concomitent cu promulga lavrancca ; 21,30 Contraste. E- 20.50 Refrene fără vlrstă. Succe
lui Permanent al C.C. al gresiunii americane, pentru tinţa profundă faţă de R.P rea decretului, oraşul a fost înlsiunc muzical coregrafică ; se de Ieri şl dc azi ale muzicii
uşoare de la noi $1 de pretu
P.C.R., vicepreşedinte al Con salvarea naţională. Ciu En-lai Chineză, precum şi fată de ţă ocupat de 8 000 de soldaţi, Sud adresată popoarelor lumii 22.00 Destine paralele: loan tindeni : 21,20 rilm serial : In
siliului de Miniştri, care se a subliniat că F.U.N.K. devi rile şi guvernele prietene ale plus efective ale politiei şi Curea, rectorul Universităţii din coruptibilii. Trei mii de sus
află într-o vizită de prietenie popoarelor khmer şi chinez, jandarmeriei sprijinite de Timişoara ; 22.30 Telejurnalul dc pecţi ; 22,10 Romanţe şi chitecc
dc petrecere ; 22,45 Telejurna
în RP. Chineză. ne puternica forţă care că pentru sprijinul preţios acor tancuri şi artilerie Pe de altă VIETNAMUL DE SUD 19 ordonat bombardarea unor noapte ; 22,33 SporL lul dc noapte. Sport.
Au asistat şefi ai unor mi lăuzeşte lupta poporului cam dat Frontului ' Naţional Unit parte, guvernul a anunţat că (Agerpres). — La 19 martie. zone de pe teritoriul Repu
vor fi
Ziua luptei poporului vietna
pedepsiţi cu moartea
siuni diplomatice acreditaţi bodgian, dînd lovituri grele şi guvernului regal în lupta toţi cei ce se dedau la „acte mez împotriva imperialismu blicii Democrate Vietnam, vi-
olînd suveranitatea şi secu
la Pekin. agresorilor americani şi la lor. de rebeliune". lui S.U.A , Nguyen Huu Tho, ritatea acestei ţâri şi creînd
preşedintele Prezidiului CC. o tensiune gravă in Indochi
al Frontului Naţional de E na. in Asia şi in lume.
liberare din Republica Viet
pînoţi de directorul pavilionu Ministerului de Externe o-l Is namului de Sud, a adresat tu Aceste aventuri militare I.C.T. Şantierul de drumuri
lui, Remus Brad. raelului. El urmează să aibă turor popoarelor din lume o s-au izbit de forţa invincibi
BRUXELLES. - Regina lă a celor 50 de milioane de
Fabiola a Belgiei a vizi o serie de contacte cu perso scrisoare deschisă. îndoctrinezi care sînt neclin
tat joi standul Republicii ROMA. - In capitala Itali nalităţi politice, printre care In scrisoare se arată câ, în tiţi în lupta lor dreaptă, po Deva
primul ministru, Goldo Meir,
Socialiste România din curier ei a fost creat „Institutul Ita urmă cu 21 de ani, la 19 mar porul sud-vietnamez. se ara
cadrul Tirgului internaţio lia - R.P. Chineză pentru şi ministrul de externe, Abbo tie 1950, cînd imperialiştii tă în continuare în scrisoare,
nal al cărţii de la Bru schimburi economice şi cultu Eban. S.U.A au trimis două vase este hotărî! să ţină sus stea Strada Rîndunicilor, nr. 5, telefon 12322
xelles, în care sînt expu rale“, ovînd drept scop pro de război şi sute de avioane gul „Zilei de 19 martie", să
se cele mai reprezenta movarea şi intensificarea re SANTIAGO DE CHILE. - Ia Saigon pentru a intimida fie loial declaraţiei comune n
tive titluri din producţia laţiilor dintre cele două ţâri Ministrul chilian al afacerilor poporul vietnamez, 500 000 de popoarelor indochineze din ANGAJEAZA DE URGENŢA :
editurilor româneşti. în diferite domenii, onunţo a interne, Jose Toha, a anunţat oameni au demonstrat pe aprilie 1970 şi să lupte, umăr
genţia ANSA, că va cere Curţii Supreme străzile oraşului, cerînd re la umăr. cu popoarele din
desemnarea unui judecător tragerea acestora şi obţinînd Cambodgia şi Laos. împotri • TEHNICIAN TOPOMETRU
DELHI, — La Delhi a avut special de instrucţie, care să astfel o victorie importantă va agresorilor S.U.A. şi a a
SOFIA. - La Sofia s-a des loc joi prima reuniune a nou conducă cercetările privind a în această primă confruntare • TEHNICIAN NORMATOR
făşurat a 12-a sesiune a Co jaaghiin fedenbol. prim-secre- lui guvern indian, prezidat de tentatul cu bombe incendiare cu imperialiştii americani. coliţilor lor. • ŞOFER PE AUTOCRAN
misiei interguvernamentale bul- tar al Comitetului Centrai ol Indira Gandhi. întrunirea o declanşa! in urmă cu citeva De atunci, se spune în tex Preşedintele Nguyen Huu
garo-sovietice pentru colabo Partidului Popular Revoluţio* fost consacrata programului zile pe stadionul Chile din tul scrisorii, imperialiştii Tho exprimă, în numele po Salarizarea, conform H.C.M. nr. 914/
rarea economică şi tehnico- nor Mongol, preşedintele Con politic al guvernului, ce va capitală, îndată după ce pre S.U.A au escaladat războiul porului sud-vietnamez şi al 1968.
ştiinţifică. Cu acest prilej au siliului de Miniştri ol R.P, fi prezentat sâptâmînâ viitoa şedintele Salvador Allende ţi de agresiune împotriva po Frontului Naţional de Elibe
fost semnate un protocol pri Mongole, Jomsoronghiin Sam- re Parlamentului. nuse acolo o cuvîntare. Mi porului vietnamez. Lupta a rare, mulţumiri ţârilor socia
vind luorărîle sesiunii, precum bu, preşedintele Prezidiului nistrul chilian a confirmat că cestuia a fost eroică, înfrin- liste, tuturor popoarelor iu Informaţii suplimentare se primesc de
şi acorduri privind specializa Marelui Hural Popular ol R.P, primele rezultate ale anche gînd toate planurile agreso bitoare de pace şi de drep la biroul personal între orele 7 — 15, în
rea şi coopera-reo în domeniul Mongole, alţi conducători de TEL AVIV. - Senatorul ame rilor In faţa eşecurilor pe tate din lume care au spri fiecare zi.
industriei textile, construcţiilor partid şi de stat. rican Eugen McCarlhy a sosit tei demonstrează implicarea care ie-au înregistrat şi afir- jinit poporul vietnamez în
de tractoare şi maşini agrico joi la Tel Aviv, intr-o vizită unor elemente de extremă mînd intenţii pacifiste, agre lupta sa împotriva agresiunii.
le, industriilor petrolieră şi BERLIN. - Pavilionul româ de o săptămină, la invitaţia dreaptă. sorii americani încearcă să In încheiere. Nguyen Huu
petrochimică, precum şi în nesc din cadru] Tirgului inter pună Sn aplicare aşa-zisa Tho adresează popoarelor lu
sfera transporturilor. naţional de la Lerpzig se „vietnamizare" a războiului, mii chemarea de a continua
bucură de un interes deosebit. întărind şi sprijinind armata sprijinul şi ajutorul pentru
ULAN BATOR. - La Ulan Printre personalităţile care SANTIAGO DE CHILE. - Alte 43 de latifundii au fost guvernului de la Saigon. lupta celui trei popoare ale
Bator a avut loc o şedinţă l-au vizitat în aceste zile s-au expropriate în Chile de către Corporaţia pentru reforma Pentru a salva de la eşec Indochinei în apărarea drep
festivă a reprezentanţilor or oflat Heinrich Homann, vice agrară - CORA - fn diverse provincii ale ţârii. Legea acest plan, care urmăreşte ea turilor lor naţionale, de a Secţia de cariere
ganizaţiilor de partid, de stat preşedinte ol Consiliului de pentru reformo ogrorâ dispune exproprierea proprietăţi „asiaticii să lupte împotriva condamna orice noi aventuri
lor funciore care depăşesc B0 de hectare sou sînt ex militare periculoase ale im
şi obşteşti din capitala R.P. Stot ol R D. Germane, Horst ploatate necorespunzător. asiaticilor", Administraţia Ni perialiştilor americani, de a
xon a extins războiul de a
Mongole, consacrată celei SoMe, ministrul pentru proble De la venirea la putere a guvernului „Unităţii Popu gresiune în Cambodgia şi cere Statelor Unite să pună
de-a 50-a aniversări a creării me economice externe, şi Edu- lare" au fost expropriate 253 de mari latifundii, insumînd „războiul special“ din Laos, capăt războiului de agresiu balastiere C.F.R. Arad
Armatei Populare Mongole. ord Schwierz, locţiitor ol aces o suprafaţa de peste 1052000 ho. întreaga Peninsulă indochine- ne şi să retragă rapid şi ne
La şedinţă au luat porte Jum- tuia. Oaspeţii ou fost întîm- ză fiind cuprinsă azi de flă condiţionat toate trupele lor
cările războiului. In acelay şi ale sateliţilor lor de pe te
timp, Administraţia Njxon a ritoriul Vietnamului de sud. Str. Karl Marx, nr. 52, telefon 12070
OFERĂ SPRE VINZARE IN SECTORUL SO
CIALIST Şl COOPERATIST următoarele sorturi
Luna februarie a anului 1945 nlcri a adus in lagăr un topor.
a adus po litoralul M irii Bal Mai răinăsescrA vreo două nâp- de materiale :
tice o prlmAvarl timpurie. T o tămfnl plnă ce tunelul trebuia
tuşi, ea nu era pe placul teh E vadatul de la Penem ûnde (I) să fie gata, etnd a Intervenit • PIATRA SPARTA 0-8 mm, 7,50 lel/to. ab.
nicienilor uzinelor militare se ceva neaşteptat* In drumul tu
crete germane de la Pencmun- nelului se afla o ţeavă de ca vagon staţia de încărcare
de: dezglte|ul timpuriu dezvelea nalizare. Trebuia schimbată di
re|caua de camuflaj a labora recţia tunelului, ceea ce presu • PIATRA SPARTA 8-25 mm, 39 lei, idem
toarelor secrete unde lucrau pe punea încă şase săptămlol de
ste 2 1)00 dc specialişti la con lucru. • PIATRA CIOPLITA (PAVELE), 182,20 lei,
Fuga a fost plănuită Intr-o
struirea rachetelor dc tipul In timpul celui de-al doilea război mondial. la baza putut fi dusă la îndeplinire de înaintarea victorioasă a
„V-2- şl „Taifun*. slmbătă pentru că In această zl ab. vagon staţia de destinaţie
In schimb, la poligonul de în militară din Penemilnde, un mare grup de specialişti hitle- forţelor aliate. In lagăr rămineau mal puţini
cercare al for(clor aeriene mili rişti lucrau la punerea la punct a sistemului dc rachete Reproducem după revista „Stern* o amplă relatare a paznici. Deodată, insă, stmbâtă, O BALAST, 29,50 lei/mc, ab. vagon staţia de
tare germane de la Pcncmunde- In faţa barăcii unde sc afla Mi încărcare
halţ s-a oprit maşina coman
Vest, clldura fusese primit! cu de tip „V c a r e au fost folosite pentru bombardarea ora supra acţiunii curajoase a ofiţerului sovietic Mikail Dcvca-
bucurie pentru e l pe o aslfc' şelor engleze. Intenţia dc a extinde cercetările pentru ca lev care a evadat de pe aerodromul din Penemilnde la dantului lagărului. Era escortai + NISIP, 32,49 lei/mc, ab. vagon staţia de
de zece SS-tştl. La un semn
de vreme zborurile dc încercare rachetele să devină operaţion ale pe toate fronturile nu a bordul unui avion german. al comandantului, paznicii au
puteau fi înmulţite. Aici se ex încărcare.
perimentau ultimele aparate început să înfigă In pămlnt niş
te prăjini după baracă. Tunelul
create dc industria german! şl
destinate războiului aerian: mi fusese descoperit.
traliere, proiectile dirijate, ra servai, fntr-adcvAr, e l „Gustav nume Mlhail Deveatev — loco lui 1914, Mihail a primit un a- împreună cu el a început să în Unul din participanţii la ac
chete şi torpile. Pc aerodrom se Anton“ lipseşte; pe plmlnt ră tenent de aviaţie a( Armatei paiat „YAK-3", cel mal bun a tocmească planuri de evadare. ţiune i-a şoptit Iul Mihail la
afli acum .ÎS dc avioane, ma măsese doar husa dc camuflaj. Roşii. vion dc vinătoare sovietic din Au încercat sâ stabilească legă ureche: „ A m fost trădaţi ' A
joritatea fiind bombardiere oi- Graudenz a luat Imediat legă Mişa Dcvealev avea nouă ani acea vreme. La 14 luuie, tn a turi cu ilegaliştii polonezi; dar poi Mihail, maiorul şl alţi pri
motoaic dc tipul „Hclnkcl-111“. tura cu comandantul detaşa clnd a văzut pentru prima oară şasea luptă din ziua aceea, nu au mai avut timp sâ-şl pu zonieri au fost ridicaţi.
...In cameră mirosul era apă
Clicva hangare, nişte buncherc mentului de vinătoare de la un avion şl a hotărlt să de „Y A K "-u l lui Deveatev a fost nă planurile In aplicare. 500 de sător, fereastra era bătută in
uriaşe dc stat-major au fost Greifswalde. La numai 9 minu vină aviator. In 1936 a devenit doborlt şi s-a prăbuşit In flă prizonieri au fost încărcaţi tn Combinatul pentru prelu
•'onsi i uite nici in august 1943, te. dc la dispariţia avionului, un membru al aeroclubului din K a cări In apropiere dc Lvov. In vagoane de marfă şl au fost tri cule si se dormea pe ciment,
in fiecare noapte, Mihail era
dup! raidurile aviaţiei aliate. alt avion dc vinătoare a pornit zan, iar Ia 20 ani a făcut primul căşti li rAsuna vocea coman mişi In Germania. dus la interogatoriu. Ancheta
...Dedesubtul unuia din apa in urmărirea fugarului. A luat-o zbor pc un avion adevărat. La dantului escadrilei, Bobrov: In noul lagăr. Mihail s-a Îm
ratele „Hclnkcr* clţiva mecunicl spre est, peniru că piloţii con scurt timp, Mihail a fost primit „Mişa. sari !*. Dar Mihail Încer prietenit cu un maior, fost pro torii li ofereau votcă, ţigări ca crarea şi exploatarea lem
lucrează la montarea noului sis siderau că un simplu „Ifciukcl*4 tn Armata Roşie şi a fost tri ca zadarnic să redreseze avio fesor la o şcoală de aviaţie. să le spună cine a fost Instiga
tem dc suspendare pentru ra nu putea ajunge pînă in F rA n ţa mis la o şcoală de avia|tc. In- nul in flăcări spre poziţiile unde Discuţiile lor ne purtau pe ace torul In afacerea cu tunelul.
cheta „ V -i- In apropierea po sau Anglia. După ec a căutat tr-una din primele sale lupte, se aflau ai Iul. Din nou, glasul eaşi tentă: cum să fugă din la Nem|ll II cereau lui Deveatev
ligonului dc inccrcarc sc afli zadarnic toi litoralul Balticii, Deveatev a doborlt un bombar lui Bobrov: „Mişa : Iţi ordon să găr ? Şanse aproape că nu c- să divulge unde se află harta nului Cîmpeni, judeţul Alba
un grup dc prizonieri dc război avionul de urmărire s-a reîntors dier german „U-8“" pentru care sari S*. xlstau pentru că plnA la linia după care a fost construit tu
rare acoperi gropile flcuic dc la Penemilnde-Vest. a fost decorat cu Ordinul Stea nelul. Deţinuţii au tăcut, deşi
bombe. Sini prizonieri ruşi, »- La Karlshagcn — unde se afla gul Roşu. Peste două luni, avio DINCOLO DE SlRMA frontului erau 600 sau 700 km. li băteau cu bastoane de cau
duşi aici zilnic din lagărul Knrl- o secţie a lagărului de concen nul lui a fost avariat in lupta, G H IM PA TA Atunci Ie-a venit o Idee năs ciuc ptnă cind fşi pierdeau cu angajează de urgenţă:
shagen; uneori ei trebuiau să trare de la Sachsenhausen — In dar Deveatev a reuşit să soră truşnică: dacă s-ar putea furişa noştinţa.
rare oblcclc grele, cum ar fi seara aceleiaşi zile Gestapoul a cu paraşuta din aparatul tn flă Deveatev a ridicat trapa ca phiă |a aerodromul vecin şt să
acuiniilntearc dc aviatic sau pie început „cercetările“ . In scurt cări. După 13 zile petrecute in binei şi a sării. A simţit zdrun pună mina pc un avion gata de Peste trei săptămlnl, ancheta
liinp au aflat că zece prizonieri zbor ? A fost creat un comitet torii au ajuns la concluzia că » JURISCONSULT
se dc schimb. La una din clă tr-un spital, a fost trimis iarăşi cinătura la deschiderea paraşu In afară dc „nu ştiu* nu pot
dirile comanda meniului. unde dc război ruşi, care lucrau zil pe front. A luat din nou parte tei şl şl-a pierdut cunoştinţa. ilegal al lagărului care a dez stoarce nimic de la locotenentul • PROIECTANT PENTRU PIESE DE SCHIMB
nic la aerodrom, nil s-au Întors
aveau loc Aplicaţii cu avia'.orit, la luptă, a fost din nou rănit, Primul lucru pe care l-a auzit bătut îndelung planul Iul De sovietic. De aceea el l-au con
a sunat deodată telefonul. Lo la lagăr. şl din nou spitalul... Intruclt ră clnd s-a trezit erau cuvintele veatev. Practic, acesta consta e SORTATOR CHERESTEA RASINOASE Şl
cotenentul major Graudcnz a nile căpătate erau de data asta nemţeşti: „Los, Ivan, stelt* aufl" In săparea unei galerii subtera siderat deosebit de periculos şi
luat aparatul şi a auzii vocea NU TE POŢI NAŞTE PILOT destul dc grave, el s-a reîntors („Hai Ivane, sus“ !). ne pin! la aeroport, de la una l-au trimis intr-un lagăr de ex FAG
furioasă a şefului său: ,,Ca.c pc front abia după o jumătate A doua zl, împreună cu alţi din barăcile pustii ptnă la piv terminare. A treia zi după so
dintre idio(ii tăi a şicrs-o ca o Comandamentul aerodromului de an. Iată-1 pc Deveatev pc aviatori prizonieri, a fost trimis niţa administraţiei situală la sirea In lagărul de la Sachsen O STRUNGARI IN LEMN
cioară xcirbnasA V" Graudcnz de la Penemiindc-Vest a învi cimpul de luptă (n 1943, dc data la Varşovia. Timp de cinci zile marginea lagărului. Cum se va hausen, Mihail Deveatev nu sc • MECANIC LOCOMOTIVA DIESEL
şi-a ridicat ochii spre graficul nuit administraţia lagărului că asta pe un bombardier <le noap l-au supus unor Interogatorii acţiona mal departe încă nu sc nial număra printre cei vii...
zborurilor şi, liulşiindu-se. răs „alături de muncitori necalifi te; tinjea Insă după un avion neîntrerupte. I Re cerea să indi hotărâse. Prizonierii voiau să Cel puţin Iii registrele lagăru Salarizarea se face contoim H.C.M. nr.
punse eil glas siviir : „Vă inşe- caţi s-au strecurat şl aviatori dc vinătoare din cele care toc ce numărul unităţilor sovietice, pună mina pc unul sau două lui. Noii săi tovarăşi l-au aju
;a|i. Acum ut! Z-mară nimeni !“. bolşevici“ . La rinilul lui. coman mai sosiseră din Ural. După cl- corpul de comandă ele. Nici avioane. Dacă operaţia dc cap tat să-şi la un alt nume dc fa 914 1968.
tîar dc la celălalt capăi al fi dantul lagărului sc străduia Să leva luni a fost primit din nou unul dintre prizonieri nu a spus turare a avioanelor ar fi eşuai, milie — cel al învăţătorului Ni
rului acelaşi glas tună: „In a convingă pe militari că printre intr-un detaşament de vlnăloa- nimic. Au fost .solicitaţi să se ei urmau insă să sc Îndrepte kitenko. care tocmai murise. Pentru informaţii suplimentare cei interesaţi
cest moment am văzut avionul cei fugiţi nu sc afla nici un re. înroleze In armata generalului spre răsărit pe Jos. „Dacă SS-Iştil vor descoperi că
Gustav-Anton dc tipul He-IH*. pilot. Dar, In ziua următoare — Aproape In fiecare săptămină, trădător vinsov. Toţi au refuzat. Prizonierii au început să sape eşti aviatorul, in aceeaşi zi vel se vor adresa la C.E.P.L. Cîmpeni, biroul perso
Intr-adevăr, avionul cu însem clnd era evident că nu sc mal detaşamentul In care se afla De la Varşovia, Deveatev a eu lingurile şi farfuriile dc ta ajunge in camera de gazare şi
nele „G.A.* sc afla in grupul putea face nimic —, vinovatul Deveatev işi schimba aerodro rost Irimls in lagăr, unde I s-au blă tunelul, l-au consolidat cu apoi in cuptor* — l-au spus cL nal, telefon 92 interior.
de e\‘crci|l| al lui Graudenz. principal a fost depistat: era mul. Mihail Deveatev a doborit luat toate decoraţiile şl docu sclndurile scoase dc la paluri.
Peste citeva clipe, sosind cu unul dintre fugari, învăţătorul in el nouA avioane, printre care mentele. Curând, Mihail a făcut Lucrul începuse să meargă mal
maşina pe clmp, Graudenz a ob Nikitenko, pe adevăratul său trei bombardiere. In primăvara cunoştinţă cu alţi prizonieri şl bine după ce unul dLn prlzo- (Va urma)
Rcdac(ia ţi administraţia ziarului t Deva» t(r. Dr. Petru Greza, or. 85. (Telefoana 12317 ţi 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafica Deva. 44 065