Page 69 - Drumul_socialismului_1971_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN ¡ŢI-VĂ!

Vizita delegaţiei guverna­

mentale române în R.P.

Chineză

Congresul P.C. din Belgia

Activitate diplomatică în

legătură cu Orientul

Apropiat

Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5 038 D U M IN IC A 21 M A R TIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
i
'j t t t f t t t i t t i i H n t n N m i t f t i t t i i t t n t / f t t u / t t m t f n t i H t m t n t t f U i t t n i u i t t t

TELEX TELEX TELEX
IN MINELE D IN VALEA JIU LU I Conferirea de ordine şi medalii
PE ŞANTIERUL
HIDROCENTRALEI
DE LA PORŢILE DL
SPRE RANDAMENTE unor lucrători din I.A.S. FIER
La barajul deversor
Sîmbâtâ dimineaţa, la se­
ţeg, §i Dumitru N. Fintînă,
diul Consiliului popular ju­ mecanic agricol la I.A.S. Ha­ al Hidrocentralei de la
deţean, a avut loc’ festivita­ inginer agronom, directorul Porţile dc Fier s-au
CIT MAI ÎNALTE tea înmînării de ordine din I.A.S. Haţeg. turnat ultimele canti­
şi
tăţi dc betoane. In u­
ORDINUL „STEAUA REPU­
medalii unor lucrători
riaşa stavilă, ale cărei
BLICII SOCIALISTE ROM­
I.A.S., pentru merite deose­
bite în activitatea de pro­ NIA" clasa a V-a, tovarăşu­ cote se înalţi la 72,3
Creşterea productivităţii tru Introducerea mecaniză­ ceea ce relevă câ în pre­ ducţie §i economico-financia- lui Nicltolae C. Pui, mecanic metri faţă de Marea A-
muncii este o condiţie de rii complexe 'a operaţiilor zent circa 35 la sută din râ a întreprinderilor agrico­ agricol In I.A.S. Simeria. driatică, au fost încor­
prim ordin pentru ridicarea de tăiere, susţinere, încăr­ volumul total de lucrări la le de stat din judeţul nostru. MEDALIA MUNCII, tova­ poraţi aproape 350 000
betoane
si
mc de
pe o treaptă superioară a care şi transport în abataje înaintare se realizează me­ ORDINUL MUNCII clasa răşilor : Pamfil T. Fugaciu, •1 00 0 000 kg armături
eficienţei activităţii econo­ Asemenea rezultate valo­ canizat a IlI-a a fost conferit tova­ inginer agronom, sef de fer­ metalice. Barajul. de
mice. Acţionînd intens în roase înregistrează În­ Totalitatea măsurilor în­ răşilor : Maria Gh. Brăgefin, mă fa I.A.S. Simeria .şi Vasi- formă triunghiulară, are
sensul satisfacerii acestei treaga Vale a Jiului datori­ treprinse pe întregul flux muncitoare la I.A.S „Avico­ le I. Perţa, tehnician la I.A.S.
Orâştie.
cerinţe economice esenţiale, tă materializării unor im­ tehnologic combinată cu e­ la“ Mintia. Anton A. Vintan, o lungime totală de
441 m si a fost realizat
colectivele de mineri din portante acţiuni şi măsuri ficiente soluţii economice a în decurs de un an —
Valea Jiului au obţinut în privind i extinderea abata­ făcut posibil să se obţină pe perioadă record compa­
cincinalul trecut rezultate jelor frontale la toate stra- întregul bazin un spor de rativ cu alte obiective
de prestigiu. Acestea sînt tele de cărbune ; generali­ producţie pe seama creşterii Programul Universităţii serale ; similare cunoscute pe
ilustrate în primul rind de zarea susţinerii abatajelor productivităţii muncii de 73 plan mondial. Acum, în
ljptul câ in anul 1970 s-a frontale cu stîlpi hidraulici la sută, în condiţiile spori­ locul constructorilor au
realizat pe total bazin o şi grinzi articulate ; introdu­ rii extracţiei de cărbune de marxism-leninism Deva | venit colectivele dc
productivitate de 1,648 tone cerea tăierii mecanizate a brut cu 37 la sută. Creşte­ montori, care au asam­
pe salariat, faţă de 1,296 cărbunelui cu combina în rea productivităţii muncii, L U N I 22 M A R TIE 1971 j blat stavilele primu­
tone pe salariat in 1965, stratele groase ; generaliza­ importantele măsuri luate lui cîmp deversor.
ceea ce relevă meritul tutu­ rea tavanului metalic elas­ de conducerea partidului ANUL II ECONOMIE, expunere în sola comitetului muni- j
ror colectivelor care au or­ tic la toate stratele groase nostru pe linia ridicării ni­ cipal de partid j NOI CONSTRUCŢII
ganizat mai bine şi mai ra­ şi altele velului de viaţă al oameni­ ANUL Iii ECONOMIE, expu nere in sala centrului militar I HOTELIERE
ţional activitatea tehnică şi Mecanizarea lucrărilor lor muncii au condus la ANUL III ISTORIE, expunere în sălile şcolii Dr. P. Groza 1
organizatorică in adincurile grele şi cu volum mare de sporirea cîştigului mediu al ANUL I CONSTRUCJII DE PARTID, dezbatere in sălile Hotelul „Interconti-
minelor. muncă — sarcină de bază muncitorilor din industria şcolii Dr. P. Groza nentaT din Capitală a
trasată de conducerea par­ carboniferă a Văii Jiului cu inaugurat seria unor
Productivitatea muncii fi­ M A R JI 23 M AR TIE
zice în subteran, datorită tidului nostru — a constituit peste 34 la sută, fapt ce a numeroase construcţii
ANUL I ECONOMIE, expunere in sala comitetului munici­
organizării mai judicioase o preocupare de prim ordin determinat ca în anul 1970 pal de partid hoteliere care urmează
a fi date în funcţiune
a activităţii de deservire şi a centralei şi a exploatări­ cîştigul mediu pe muncitor
anul acesta. In perioa­
transport intern, a marcat lor miniere. Astfel, dacă în să se ridice la 1 932 Jei. ANUL II ESTETICA, dezbatere in sala Comitetului Jude­ da premergătoare des­
in 1970 o creştere de 27,7 anul 1965 gradu] de meca­ Raportînd realizările de ţean al U.T.C. chiderii sezonului turis­
nizare a tăierii şi încărcării
la sută în raport cu anul cărbunelui în abatajele cu prestigiu în creşterea pro­ ANUL I POLITICA EXTERNA, expunere în sala Cabinetu­ tic estival sint prevăzu­
1965. Cele mai bune rezul­ ductivităţii muncii, harnice­ lui judeţean de partid te si fie puse la dispo­
front lung reprezenta doar le colective de mineri dîn
tate le are E.M. Paroşeni, 0,6 Ja sută, în 1970 acesta Valea Jiului se vor mobili­ j „Cea mal bună | V IN E R I 26 M AR TIE ziţia călătorilor noile
cu o creştere efectivă în ul­ s-n ridicat la 11,6 la sută. za şi în continuare în sco­ ANII l| Ş| III FILOZOFIE, ex punere in sălile şcolii Dr. P. j hoteluri „Ciucas" din
timul an al cincinalului cu Paralel cu extinderea susţi­ pul realizării exemplare a | bobinatoare“ | Groza Tuşnad Băi, ..Gorj" din
circa 130 la sută mai mare nerii metalice, n crescut gra­ sabinilor de plan pe anii Programul începe la orele 18. | Tg. Jiu, „Zimbrul''
Atelierele centrale Crişcior.
in raport cu anul 1965. Sal­ dul de mecanizare a încăr­ cincinalului în care am in­ Tinărul absolvent al şcolii pro­ ; Deosebit de interesantă j din Cimpulung Moldo­
tul spectaculos al randa­ j s-a dovedit a fi iniţiativa j i venesc şi „Traian" din
cării cărbunelui şi sterilului trat, cincinal în care pro­ fesionale, Dorin Golcea, elev Brăila. Tot anul acesta
mentelor Paroşenilor constă ductivitatea muncii trebuie la liceul seral, este un strungar j comitetului IJ.T.C. de Ia j
în faptul că aici s-au gă­ la lucrările de înaintare. In să atingă cote înalte. de nădejde. i F.F.A. Vîscoza Lupeni, în ! vor fi terminate si mo­
sit soluţii judicioase şi şti­ 1970 creşterea absolută a Foto : V. ONOIU i ceea ce priveşte organiza- 1 In pagina a ll-a dernele „ clădiri hotelie­
inţific fundamentate pen- fost de circa 104 Ja sută, ln9. N. PADUREANU j rea concursului „Cea mai j re dc Ia Miercurea
j bună bobinatoare". Acesta j Ciuc, Satu Mare. Timi­
! s-a desfăşurat Ia nivelul ;
j organizaţiei de bază cu fa- j Cinci decenii sub steagul atot­ şoara. Constanta, Odor-
! ză pe secţii. Pentru faza pe i hei. Reşiţa si Curtea dc
0 activitate intensă, susţinută la pregăti- : fabrică s-au Ultima con- j biruitoarelor idei ale Argeş, ale căror con­
clasat cinci I
i concurenţi.
strucţii se află in di­
j fruntare a avut loc zilele \
j trecute in cadrul fazei fi- j marxism-leninismului verse stadii.
j nale. Au cîştigat concursul j
j tinerii : Maria Moldovan, j £ TELEX 0 TELEX £ TELEX
rea terenului şi semănatul culturilor j locul I, Eva Pfeifer, locul I
\ II. Maria Nistor, locul III. i
[ Cîştigătorilor li
obiecte I
j minat premii in s-au în- 1
I iar tovarăşa Maria Moldo- I
♦ C O N S F Ă T U IR I D E LU C R U P R IV IN D O R G A N IZ A R E A Şl D E S F Ă Ş U R A ­ La Bîrsău nu s-au început j van, „Cea mai bună bobi- |
REA LU C R Ă R ILO R A G R IC O L E . arăturile pentru câ S.M.A. • natoare", va fi stimulată !
Deva a trimis trei tractoare [ cu o excursie prin contri- \
♦ LA C .A .P. D EVA S -A IN S A M IN J A T ÎN T R E A G A SU PR A FA JÂ D E S T IN A - fără pluguri. Or, se ştie câ \ buţie U.T.C.
ÎĂ C U LTU R II DE M A ZA R E. fără pluguri nu se poate ara.
Este de datoria consiliilor
♦ C O O P E R A T O R II D IN C R ISTU R A U IN S A M IN J A T O R Z U L Şl SFECLA populare, care poartă răspun­
derea pentru realizarea pla­ | Sortimente noi de j
FURAJERA.
nului de producţie în agricul­
tură, a cadrelor de conduce­
In zilele de 10, 19 şi realizarea sarcinilor din ac­ s-nu fertilizat cu îngrăşăminte | preparate din carne |
20 martie ou avut loc, în tuala campanie, precum şi chimice 350 ha păioase, iar re şi inginerilor şefi din
cadrul consiliilor inlcrcoope- pentru utilizarea din plin a 58 ha cu gunoi de grajd. La C AP., comitetelor de partid | La Fabrica dc conserve 1
ratiste din judeţul nostru, capacităţii tractoarelor şi ma­ grădina de legume s-au însă- din cooperative şi ale celor i şi preparate din carne din j
consfătuiri de lucru în care şinilor agricole, a propriilor mînţat 700 mp răsadniţe şi de la comune, de a lua mă­ j Deva au fost puse în fa- \
două noi sorti- I
\ biicaţie
s-au dezbătut pe larg stadiu) mijloace de care dispun co­ s-au repicat 7 000 fire de suri pentru a se trece neîn­ ; mente de preparate din ■
de pregătire a campaniei a- operativele agricole. varză târziat la executarea în ritm ; carne. Este vorba de inimă i
gricolc de primăvară şi mă­ Concluzia ce s-a desprins O activitate intensă se des­ susţinut şi cu toate forţele [ de vită in sos de smîntînă j
surile ce se impun pentru din aceste consfătuiri este câ făşoară şi pe ogoarele C A P. a lucrărilor de pregătirea te­ ; şi burtă de vită în sos j
ca întreaga activitate să se actuala campanie a fost, in din Cristur. Aici s-au însâ- renului şi însămînţarea cul­ j alb. j
desfăşoare în bune condiţiuni. general, bine pregătită, dar mînţat culturile din prima e- turilor din prima epocă, pre­ : Aceste produse, ambala- j
ca toate forţele şi mijloace­ că nu peste tot se acţionează pocâ — 5 ha cu ovăz şi 10 i te in cutii de masă plasti- j
le să fie folosite din plin la în mod energic la executarea ha cvi sfeclă furajeră, aşa cum cum şi pentra efectuarea tu­ ; că de 200 g, se vînd, pri- \ C.S. Hunedoara. Aspect de la staţia de electro filtre. Foto : N. GHENA
pregătirea terenului şi Insâ- lucrărilor agricole de sezon. prevăd sarcinile de plan. De turor lucrărilor care sint la mul la preţul de 3,95 Iei, i
minţarea culturilor. Toţi factorii de răspundere asemenea, s-au fertilizat 130 ordinea zilei în agricultură. | iar al doilea cu 1.70 lei. j
La aceste consfătuiri au de la comune — organe de ha ocupate cu grîu. 35 ha
participat secretarii comitete­ partid şi de stat — conduce­ cu orz şi 80 ha cu trifoliene.
lor comunale de partid, pre­ rile C.A.P., specialiştii tre­ iar din suprafaţa de 105 ha
şedinţii consiliilor populare, buie să militeze cu fermita­ destinată culturii porumbului
preşedinţii si ingineri» şefi te pentru realizarea integrală B0 ha s-au fertilizat- cu su-
dîn C.A.P., secretarii comite- şi la timp a prevederilor pla­ perfosfat şi 25 ha cu gunoi V0 RŢA
iclor de partid şi secretari ni nului de producţie din ac­ de grajd.
organizaţiilor de bază din co­ tuala campanie. Şi la C.A.P Bejan. folo-
operativele agricole, şefii sec­ ★ sindi:-se atelajele proprii, s-a
ţiilor de mecanizare, cadre In urmă cu cîteva zile pe însămînţat peste 20 la sută
din conducerea IM.A. şi ogoarele C.A.P. din Deva s-au din suprafaţa destinată cul­ Reporterii au răspuns de această dată chem ărilor loc discuţiile, dezbaterile pe — N-avem alte probleme drege — ne spunea primarul.
S.M.A., mecanizatori, repre­ început lucrările de pregăti­ turii de ovăz pe terenurile temele apărute. deosebite. Vrem să vă spu­ Dar este a spitalului din Ilia...
zentanţi ai Uniunii judeţene re a terenului şi însămînţarea unde nu pot intra tractoarele. exprim ate în scrisori de cetăţenii din satele comunei — Scrisori aţi Primit In a­ nem câ am depus toţi banii — Dacă consiliul ne dă
a C.A.P. şi ai Direcţiei ge­ culturii de mazăre. Mecani­ Intr-nn ritm total nesatis- Vorţa ; să fie văzute satele, realizările gospodăreşti, şco­ cest an ? pentru electrificarea satului nouă circumscripţia o punem
nerale agricole. zatorii Patriche Drâghiţa Şi făcâtor se lucrează la C A P lile şi reţeaua com ercială, modul cum este organizată — Nu prea vin scrisori la de centru, încă de Ja 1 mar­ la punct urgent — afirma dr.
In cadrul acestor consfă­ Patriciu Tap au lucrat la Hârâu, unde nu s-a însămîn­ asistenţa m edicală în comună. D e asem enea, să fie evi­ noi. tie a.c., şi sperăm ca în cu- Victor Repede, directorul spi­
tuiri de lucru s-au prezentat pregătirea terenului, iar Ar- ţat nimic în răsadniţe şi nu denţiate problem ele care-i frâm întâ, posibilităţile concre­ — Care este reţeaua comer­ rînd I.R.E Deva să înceapă talului din Ilia.
Să vedem pînă la urmă a
informări din partea şefilor tabian Moraru la însămînţa­ s-a început încă însămînţarea te de rezolvare. cială a comunei ? lucrările. Pe plan local am cui va fî, totuşi...
staţiunilor de mecanizare, a rea culturii. In numai cîteva culturilor din prima epocă. — Din cele 7 sate, în 4 a­ procurat stîlpii.
inginerilor şefi şi a preşedin­ zile, folosind din plin timpul La cooperativele agricole din vem magazine. In rest, nu. Deci, problemele comunei
ţilor C.A.P. In dezbaterile ce bun de lucru şl capacitatea Soimuş, B'anpotoc. Bîrsău, Treburile comunei sînt cunoscute. Se impune — Secţii de prestaţii servi­ sînt cunoscute. Dar, aşa cum Oamenii satelor
au avut loc. s-a insistat în tractoarelor şi maşinilor de Bîrcea Mică, Arhia. Popeşti, cii către populaţie aveţi ? vom vedea mai jos, se cere aşteaptă !
mod deosebit asupra organi­ semănat, s-a reuşit să se în- situaţia este asemănătoare. La mai multă perseverenţă pentru rezolvarea lor — Nu. asigurată a- depusă mult mai multă stră­
— Cum este
zării cît mai temeinice a sâmînţeze întreaga suprafaţă Arhia nn numai că nu s-a sîstenţa medicală a cetăţeni­ danie şi perseverenţă pentru Relaţii despre activitatea
muncii în vederea finalizării planificată ! 40 hectare ma­ pregătit nici o suprafaţă de Interlocutori: tovarăşul Ioan — Nu avem ore anume sta­ lor ? rezolvarea lor cit mai bună. culturală a comunei am pri­
Organizaţia comunală de par­
planurilor de acţiune şi «a zăre de cîmp şl un hectar teren, dar nu s-a transportat Buştea. secretarul comitetului bilite pentru audienţe. Cînd — Avem un medic, un ofi­ tid. cei peste 170 de comu­ mit de la profesorul Iulian
rmtearflor stabilite pentru mazăre de grădină. Tot aici în cîmp nîcî un car de gunoi. comunal de partid, primarul vin oamenii, ne spun ce do­ ciant sanitar şi un dezin- nişti, deputaţii şi, bineînţeles, Haiduc, directorul coordona­
comunei, şi Octavlan Modrea, leanţe au şi le rezolvăm pe fector. In Vorţa. satul de cen­ tor al celor trei şcoli genera­
secretarul consiliului popular loc. tru, există o circumscripţie organele judeţene trebuie să le din satele aparţinătoare.
comunal. — Aceasta la centrul de co­ sanitară, iar la Visca un acţioneze mai ferm pentru so­ Astfel. în reşedinţa de comu­
— Vrem să vedem cele 7 mună. Dar in satele aparţi­ punct sanitar. luţionarea eficientă a tuturor nă îşi desfăşoară activitatea
sate ale comunei dumnea­ nătoare ? — Ce alte probleme ridică problemelor şl doleanţelor ce­ o brigadă artistică. Demn de
voastră. Se poate ajunge în — Cel puţin o dată pe sâp- cetăţenii ? tăţenilor comunei Vorta. relevat este câ Ia bunul mers
ele? tâmînâ trecem prin fiecare al activităţii acestei brigăzi
— Doar în Voita, Visca şi sat. Avem stabilite puncte îsi aduc prinosul toate cadre­
Valea Poienii. In celelalte pa­ unde ne întîlnîm cu oamenii. Asistenţa medicală — „copilul“ cu două le d.dactîce. Tot cu bună­
tru nvi, din cauza drumurilor. La Vîsca. dc exemplu, luni şi moaşe... voinţa tinerilor profesori si
Am putea ajunge şi la Du- joi merge secretarul, marţi şi învăţători de aici s-au consti­
meşti, dacă Consiliul popular vineri, primarul. Luăm legă­ medic generalist), aceasta de­ tuit două brigăzi ştiinţifice,
al comunei Ilia s-ar preocu­ tură cu secretarii organizaţii­ Medicul Ramona Cristian oarece nu are aşa ceva. Apoi despre care se poate spune câ
pa sâ-şî repare partea sa de lor de partid, cu deputaţii, lucrează la Vorţa de 1 an şi desfăşoară o frumoasă activi­
drum. trecem pe la şcoli, prin ma­ jumătate. Oamenii o aprecia­ nu are cu ce se deplasa in tate. Legat de munca cultu­
— Pe raza comunei dv. am gazine. ză, au cuvinte de laudă la sate. Şareta a fost la repara­ rală nm fost informaţi câ în
văzut la lucru trei cantonieri — Cum popularizaţi anu­ adresa ei. Dar condiţiile crea­ ţie peste 6 luni. iar cînd s-a localitaţca de reşedinţă exis­
de drumuri Totuşi, în multe mite legi, hotărîri ale orga­ te muncii medicului sînt în reîntors... s-a îmbolnăvit ca­ tă un cinematograf sătesc ca­
lul. după care a fost refor­
locuri, drumurile sint foarte nelor superioare, judeţene şi mare parte necorespunzâlon-
mat.
că acum există
Aşa
rele. Care-i situaţia ? centrale ? re. Să le arătăm Casa în care şaretă, dar cal... Dacă s-a a­ re prezintă pentru localnici
— Drumurile comunale, de — Aplicăm o metodă spe­ funcţionează circumscripţia juns in această situaţie este
sanitară este improprie unei
care răspundem noi. sînt bu­ cifică satelor de munte, îm- astfel de activităţi. Nici cel numai datorită faptului că de GH. I. NEGRI"A
ne. Rele sînl cele de care răs­ prâşliale. Ca să i adunăm pe puţin un perele de cărămidă circumscripţie răspund două M. PANAITESCU
punde Direcţia judeţeană de toţi la căminul cultural, ar fi despărţitor între locul unde „moaşe" şi. în asemenea ca­ SILVIU NEAG
drumuri şi poduri. La toate greu. Aşa câ nm organizat pe aşteaptă pacienţii şi unde se
solicitările noastre, aceasta grupe de case. Colectivul nos­ fac consultaţiile nu s-a făcut. zuri, nici una: consiliul popu­ inspector comercial
C.A.P. Simeria. Mecanizatorul loan Broboană execută tăvălug ¡tul unei suprafeţe de ne-a răspuns doar cu... pro­ tru de conferenţiari, care S-a improvizat doar o perdea lar şi spitalul din Ilîa, ca for
46 ha, care a lost semănată cu boreeag. - misiuni este repartizat pe sate, se de­ de pînzâ ! Medicul Ramona coordonator.
— Cum sînt organizate au­ plasează la casa stabilită ca Cristian este în acelaşi timp — Dacă ar fi circumscrip­
dientele la consiliu ? punct de dezbatere, unde au asistentă, «oră, moaşă (deşi e ţia noastră, am face ti am