Page 70 - Drumul_socialismului_1971_03

a DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 038 • DUMINICA 21 MARTIE 1971
C*

Se impun măsuri radicale pentru spo­ CRONICA FILMULUI

rirea randamentului pajiştilor naturale „ MIHAI VITEAZUL"

Primul film românesc pe perfect explicabil dacă ne dria şt dragostea de adevHr,
ecran panoramic, dedicat ti­ gxndim că figura viteazului demnitatea umană şt dtrze-
înfăptuirea sarcinilor reie­ ultimă Instanţă, rentabilitatea neşti, precum şl pentru toţi neta dintre cele mai impre­ apare pentru prima oară pe nia care înfruntă umilinţa,
şite din pro gram ni naţional sectorului zootehnic. crescătorii de animale din sionante figuri ale istoriei ecran. Rezultatul opţiunii puterea credinţei şi asuma­
de dezvoltare * zootehniei şl După cum se ştie, o premi­ judeţ In vederea executării noastre, este un autentic e­ este un film de o impeca­ rea conştientă a sacrificiu­
asigurarea «mei loc precum­ să favorabilă valorificării lucrărilor agrotehnice pe pă­ veniment artistic, stlmind bilă ţinută artistică, expre­ lui. Citeva scene — cum ar
pănitor a ceata 1 eector de ac­ superioare a potenţialului pă­ şuni şl fînaţurl, ge acţionează largi şi multiple ecouri fn sie categorică a unui credo fi cea in care Mihai Vitea­
tivitate In aneamblel produc­ şunilor naturale s-a creat destul de anemic pentru fi­ conştiinţa spectatorului. Mi­ estetic, matur, bogat irigat zul încheie un pact cu Si­
ţie! şl el veniturilor realiza­ prin înfiinţarea întreprinde­ nalizarea lor. Iată de ce con­ hai Viteazul, impresionanta de o cultură aleasă. Ne a­ gismund Bathory fmpotriva
te din agricnRarA reclamâ cu rii judeţene căreia li revin sider că in perioada actuală epopee cinematografică a mintim că un gazetar in­ puterii otomane, sau cea fn
insistenţă Iniţierea de măsuri astfel de atribuţii Această trebuie pornit cu hotărîre, lui Sergiu Nicolaescu, e o dian spunea lui Nicolaescu. care domnitorul restituie
energice In flecare sat, co­ unitate are în administrare iniţiind acţiuni dc masă, creaţie născută sub semnul după ce vizionase „Dacii", celor învinşi, cu un gest ca­
mună şl unitate agricolă În o suprafaţă de 37 000 hecta­ mobilizînd toate forţele e­ polivalenţei artei filmice, că de n-ar fi v&2ut generi­ valeresc, săbiile lor — au o
scopul fructificării cu maxi­ re păşuni. Pentru creşterea xistente în sate şi comu­ cuprinzind o gamă imensă cul acestei pelicule, ar fi extraordinară forţă caractc-
mă eficacitate a potenţialului producţiei de iarbă pe su­ ne la executarea unui vo­ de semnificaţii şi valori, de crezut că ea fusese turnată rizatoare. Alături dc Amza
Pellea, apare o distribuţie
productiv al pajiştilor* natu­ prafaţa respectivă în anul lum cît mai mare de lucrări la ideea fundamentală a a­ de firma „ 2 0 Centurii excelentă : Ioana Butcă
Fox". Gazetarul se referea,
propierii istoriei de conştiin­
rale. 1971 se vor cheltui peste 6.7 de fertilizare, curăţare, de­ ţa şi inima omului contem­ evident, la spectaculozitatea (Domna Stanca), Olga Tu-
•Punerea grabnică în valoa­ milioane lei. Din fondurile secare şi îngrijire a pajiştilor dorachc ( mama Viteazului),
grandoarea
poran pină la
super-
re a marilor rezerve de creş­ amintite mal mult de 60 la naturale. Numai astfel va fi epică a naraţiunii cinemato­ „Dacilor", Za alura filmului. Ion Besoiu (Sigismund Ba-
producţianală
a
tere a producţiei de furaje sută sînt utilizate în scopul posibilă creşterea simţitoare grafice. Fără fndoială că „Mihai Viteazul" este un thory), Emcric Schnffcr
pe pajiştile naturale prezintă administrării de îngrăşămin­ — de 3-4 ori, aşa cum se sub­ Titus Popovici, autorul ex­ film in care specificul naţio­ (Basta) şi. dc neuitatul Gyor-
o deosebită Importanţă pen­ te chimice pe 10 000 hectare. liniază In programul naţional celentului scenariu, şi Sergiu nal e prezent cu multă for­ gy Kovăcs (in rolul Andrei
tru Judeţul nostru ţintnd Putem executa o serie de lu- de dezvoltare a zootehniei — Nicolaescu, coordonatorul ar­ ţă de convingere. Acest film Bathory). Imaginea lui Genr-
seama de faptul că păşunile ci*âri şi pe păşunile aflate în a producţiei de masă verde TermocenUolo Mintia. Estacada de cărbune. Maşinistul Nî- tistic al filmului, s-au hotă- nu are nimic din seducţia ge Cornea este uneori cutre­
şi iînaţurlle deţin o suprafaţă folo6inţa cooperativelor agri­ şi fînurl naturale. eolescu Ion, fodnd o ultimă verificare’înainte de a începe ali­ rlt să aducă pe ecran por­ gratuită a superproducţiei murător de frumoasă, fiind
de peste 250 000 hectare, re- cole însă solicitările sînt deo­ N. TIRCOB mentarea cu cărbune a termocentralei. tretul acelui mare om po­ de serie Creatorii lui s-au în general o frescă savant
prezentlnd mai mult de 70 camdată, ca şi Inexistente, u- litic care a definit o întrea­ îngrijit ca rigoarea ştiinţifi­ compusă. cu o cromul :ră
le sută din totalul terenului nitâţile Invocînd lipsa de fon­ gă epocă, luminind-o cu că şi libertatea ficţiunii sa funcţională şi deLnlH indis­
agricol. După cum bine se duri băneşti. IH DEZBATERE PUBLICA: MtSDHI PRIVIND IMBUNlIlŢIHEA intelectul său impozant, formeze un aluat nobil, gra­ pensabile întregului Munca
cunoaşte, deşi revin peste 1,5 — Cum se explică orien­ combustionat perpetuu de ţie căruia spectaculosul să lui Tiberiu Olah ne convin­
ha de pajişti la o unitate vi­ tarea spre fertilizarea unor ACTIVITĂŢII SINDICATELOR ideea măreaţă a unităţii de devină grandoare, dimensiu­ ge că autorul este unul din­
tă mare, din cauza randa­ suprafeţe masive de pajişti neam. Cu alte cuvinte, fil­ nile să se umple cu semni­ tre cei mai înzestraţi com­
mentului slab, în perioada de naturale ? mul lui Sergiu Nicolaescu ne ficaţii, ca insăşi epoca inspi­ pozitori de muzică de film
pâşunat şl 6tabulaţie nu se — Practica şi cercetările e­ prezintă pe acel Mihai Vi­ ratoare. este de la noi.
Nicolae
teazul despre care
Portretul lui Mihai
asigură necesarul de furaje, fectuate pînâ acum au de­ Opinia colectivului — forţa motrice a Iorga scria astfel i „El se ţi­ de o mare complexitate. Pe Desigur, despre „Mihai
pentru echilibrarea balanţei monstrat cu prisosinţă că na nea de ideea nouă a stăpl- traiectoria povestirii cine­ Viteazul" s-ar mai putea
fiind nevoie să ae cultive a­ se poate concepe un spor nirli ambelor ţări româneşti, matografice evoluează cu a­ spune multe. S-ar putea
nual mar) suprafeţe din te­ cantitativ al producţiei de rezultat al unei conştiinţe ceeaşi potenţă de convinge­ vorbi despre filmicilntea pe­
renul arabi! cu nutreţuri. Ce masă verde fără a se utiliza îm bunătăţirii activităţii economice şi sociale naturale, in sensul modem, re diplomatul, strategul, liculei, sau desjire admira­
acţiuni se Impun a fl Între­ îngrăşăminte organice sau iar pe de altă parte el se domnul. Legăturile sale sint bila consonantă dintre prim
prinse in vederea redresării minerale. mandatul membrilor de sin­ simţea domn al Ardealului, la fel de multiple, crelnd planul in care se mişcă c-
situaţiei — respectiv pentru Fără n minimaliza cu nimic Am citit cu multă atenţie mal repede carenţele din dicat. In această ordine de in sens dacic, pe care i-l interdependenţe organice în­ roii — ca ren li lăţi biologice
sporirea producţiei de masă rolul lucrărilor de curăţa­ documentele supuse dezbate­ munca lor şl vor Intra cu si­ idei apreciez că ar trebui să dăduseră ideile Renaşterii..." tre domnitor, împăratul Ru­ imediate. — şi. planul secund
verde şi fînaţurl naturale ? re şi îngrijire ce se aplică rii publice : Tezele Consiliu­ guranţă pe făgaşul înţelegerii, se prevadă posibilitatea de a Specificul filmului istoric, dolf, principele transilvan, al fundalului istoric. Ne p-
al unei răspunderi majore, al
lui Central al U.G.S.R. şl pro­
Răspunsul la această între­ pe pajişti — care influenţea­ îndatoririlor şi obligaţiilor ce precum şi sursele documen­ sultanul Murad, precum şi prim totuşi aici. fiind con­
bare n 1-1 dă tovarăşul Ing. ză calitatea nutreţului obţinut iectele de Statut-cadru şl nm le au ca salariaţi în înfăptui­ se retrage mandatul încredin­ taristice — care consemnea­ familia lui Mihai. Această vinşi că spectatorii vor des­
remarcat că ele oferă posibi­
coperi in film toate
ză viaţa şi luptele lui Mi­
acclr-
dramă, in care e deopotrivă
Eugen Cernelea, directorul — este necesar să se pună litatea promovării consecven­ rea sarcinilor de producţie. ţat celor aleşi în organele de hai Voievod — au oferit au­ implicat omul şi personajul frumuseţi care. din pricina
întreprinderii Judeţene de un accent deosebit pe ferti­ te a unui puternic aplrit no­ Şi, consider că nu ar fi râu conducere sindicală de Jos şi torilor numeroase posibili­ spaţiului, au rămas iu car­
îmbunătăţire şl exploatare a lizarea păşunilor şi fînaţurilor vator In viaţa şl activitatea dacă In Statutul sindicatului pînâ sus, atunci cînd nu Jus­ tăţi. Cuplul de creatori a op­ istoric, e strălucit interpre­ netul cronicarului.
tată de Amza Pellea In con­
păşunilor. cunoscînd eficienţa deosebită sindicatelor. s-ar prevedea posibilitatea ca tifică încrederea ce le-a fost tat pentru soluţia tratării cepţia acestui actor de talie
a acestei acţiuni, respectiv
— Rezolvarea problemei a­ că pe seama fiecărui kg de Apreciez Jn mod deosebit, adunarea generală a grupei acordată cînd au fost aleşi în cuprinzătoare, ceea ce este europeană se reliefează min- AL. COVACI
flate în discuţie — arăta In­ substanţă activă se realizea­ din proiectul de Statut-cadru, sindicale să elibereze din bi­ aceste organe.
terlocutorul — se pune ca ză un spor de 40-90 kg iarbă. paragrafele care vorbesc de­ rou pe cei care nu-şi îndepli­
acuitate maximă In faţa or­ — Ce apreciere se poate spre aria preocupărilor sin­ nesc sarcinile încredinţate IOAN PETROESCU
ganelor agricole judeţene, a face sub acest aspect în le­ dicatelor în domeniul activi­ sau manifestă pasivitate In lăcătuş, sectorul II E.M. Teliuc
consiliilor populare comunale, gătură cu situaţia pajiştilor tăţii productive. Bine se pre­ munca pentru care au primit
a conducerilor unităţilor agri­ naturale aflate în folosinţa cizează că organizaţia sindi­
cole. cadrelor tehnice şl tu­ unităţilor agricole? cală are sarcina de a asigura PROPUNERI
turor crescătorilor de anima­ — Din centralizarea propu­ participarea colectivului de
le. Argumentele ce pledează nerilor consiliilor populare muncă la conducerea activită­
în favoarea afirmaţiei slnt ne­ ţii economice şl aociale. In CAPITOLUL IV. ORGAN ELE DE CONDUCERE ALE SIN­
rezultă că In privinţa ferti­ privinţa întăririi răspunderii DICATELOR.
numărate, considerentele de lizării prevederile sînt sub angajaţilor faţă de îndeplini­
ordin economic Inacrllndu-se orice critică, stabilindu-se ca rea obligaţiilor profesionale, Să se prevadă, la art. 20, că ge, prin vot secret, o dată la
la loc de frunte. Astfel, dn în acest an să se aplice în­ consider că o eficienţă mal alegerea comitetelor sindicale 3 ani, comitetul sindicatului...
urma studiilor efectuate a-a grăşăminte pe mai puţin de mare o să albă punerea în de secţie fie face o dată la 2
ajuns la concluzia că in ca­ 3 500 hectare păşuni şi fînaţurl. discuţia colectivului de sala­ ani, Iar anual acestea prezin­ TIBERfU SPICIUC
zul asigurării Întreţinerii ri­ Acelaşi lucru se poate spune riaţi a celor ce încalcă dis­ tă dări de seamă (n faţa preşedintele comitetului
nei unităţi vită mare pe pă­ şi despre celelalte acţiuni — ciplina, ordinea Interioară, a­ membrilor de sindicat. sindicatului de la E.M. Certe]
şune costul hrânlrll zilnice curăţiri, defrişări de arbore- ceasta în sensul că opinia co­ REMUS JUDELE
oscilează între 0,60-0,90 lei, te, desecări etc. Deşi invocă lectivă are posibilitatea să cocsar U.V. Câlan Art.21 să fie completat în
faţă de 7-12 Jel cît reprezin­ lipsa acută de furaje, o serie treacă prin focul criticii sale felul următor : adunarea gru­
Judecării
ascuţite, In urma
tă cheltuielile cu furajarea de consilii populare printre In art. 21 să se prevadă că pei sindicale, împreună cu
în stabulaţle. Creşterea ani­ care amintim pe cele din cazurilor de acest fel, căci a­ adunările grupelor sindicale conducerea tebnlco-adminis-
malelor în condiţii de efici­ Bretea Română. Dobrn, Lâ- ceasta este cea mal In stare se tir» trimestrial, far şedinţe­ trativă hotărăsc stimulentele
enţă ridicată necesită recon­ puglu de Jos, Toteşti, Bră- să adopte măsurile corespun­ le de birou lunar. morale şi materiale ale mem­
siderarea concepţiilor cu pri­ nlşca, Certeju de Sus ş.a. au zătoare, eliminîndu-se cate­ MACARIE COSTINAŞ
goric, în acest fel, subiecti­
vire la tehnologia de hrânire prevăzut suprafeţe minime vismul .din stilul actual de Inginer E.M. Anlnoasa brilor grupei sindicale care
a acestora, scăderea consu­ pentru îmbunătăţiri. Cu ton- ( aplicare a sancţiunilor. DUMITRU 1GH1AN obţin rezultate deosebite fn
murilor exagerate de concen­ te că prin hotârirea nr. 11 Consu)tîndu-se deci opinia funcţionar - O.C.L. muncă.
trate pe seama folosirii In­ din 1970 a Consiliului popu­ grupei sindicale, a comitetu­ Comerţ mixt - Brad
tensive o pajiştilor naturale lar judeţean s-au stabilit sar­ lui sindicatului, cu siguran­ OVID1U MACARIE
fiind una din cerinţele e- cini precise pentru consiliile ţă că cei certaţi cu disciplina La art. 17. alin. 4, să aibă secretarul Consiliului municipal Secvenţă din scena incoronă rii fm Mihai Viteazul fa Alba lulio.
senţinle de care depinde, în populare comunale şi orăşe­ îşi vor înlătura mai uşor şi următoarea formulare : ale- aj sindicatelor - Hunedoara
CINCI DECENII SUB STEAGUL ATOTBIRUITOARELOR
IDEI ALE MARXISM-LENINISMULUI
Francisc
Mozeş
Despre
toţi cetăţenii comunei Sfntă- al comitetului de partid pc
C.A P., nu vrea să audă dc
Conflictele colective de o Intensă muncă de lămuri­ Intr-o sesizare adresată de patronate desfâşurînd un şir măria-Orlea au numai cu­ odihnă „Cum poţi să stai
In iiitimpinarea muncă şi acţiunile greviste re a maselor insistînd ca la către un reprezentant al gru­ de acţiuni greviste. Pentru a preciere şi-a cîştigat-o tn spune el In cuvinte simple,
cînd se cer atitea de făcut?",
vinte de laudă. Această a­
din perioada stabilizării rela­
congres să fie dezbătute toc­
cîştiga dreptul la a viaţă mai
pei comuniste din Lupeni, în
cei 70 de ani de viaţă, care
dar pline de conţinut. Une­
tive a capitalismului în Româ­
nia au dovedit justeţea poli­ mai asemenea probleme. făcut anul 1924, tovarăşul H. Mari­ bună, muncitorii care lucrau sint un exemplu de hărni­ ori U găseşti răsfoind sau
Şefii reformişti au
la societatea minelor de aur
an, str. Academiei Bucureşti
cie şi dăruire.
lucrind cu cei din jur dife­
Comunist
Partidului
ticii
semicentenarului partidului păstrarea şi consolidarea u- tot posibilul pentru a reali­ (evident e un nume conspi­ „Ruda 12 Apostoli" din Brad, muncească. De la o vtrstă rite planuri de muncă, in­
Toată viaţa i-a plăcut să
Român, care a luptat pentru
za afilierea la Internaţionala
rativ) se arăta printre altele r
în număr de circa 500, au de­
formări, dări de seamă, dar
nitâţii de acţiune a clasei oportunistă de la Amsterdam „Regretăm foarte mult că nu clarat grevă la 2 decembrie fragedă il găsim pe statele este mai deprins cu „munca
şi pentru a înlătura pe co­
erau i
1924. Cauzele grevei
am putut lua parte la aceas­
pe ogor", cum nc spunea o-
muncitorilor
de plată ale
muncitoare. In condiţiile gre­ munişti din conducerea sin­
Urlconi şi Vulcan) ; seara li­ le ale ilegalităţii în ciuda ten­ dicatelor, ei fiind pentru cre­ tă conferinţă (este vorba de concedierea unui număr în­ ceferişti din staţia Subceta- dat&. La sediul C A P asie
terară „Trecutul de luptă al dinţelor scizioniste ale vîrfu- conferinţa ţinută Ia Sibiu în semnat de muncitori, reduce­ te, apoi muncitor la antre­ oaspete destul de rar, pen­
clasei muncitoare văzut in rilor reformiste şi a manifes­ area unei centrale sindicale 29 decembrie 1923 de Sindi­ rea salariilor şi neachitarea prenorul care prelucra lem­ tru că zilnic, din 20ri şi
nul Ţării Haţegului.
Cel
ochii prezentului" (Lupeni) ; tărilor sectare şi stîngiste, reformiste şi docilă burghe­ catele Unitare, în care ac­ lor pe luna noiembrie 1924, de-al doilea război mondial plnă-n noapte, este in mij­
ziei. In acest scop, ei au. ales
au fost deschise expoziţii de partidul comunist a trebuit denunţarea contractului co­ fl obligă să stea cinci ani locul cooperatorilor, in dife­
cărţi : „începuturile mişcării să aplice o tactică elastică, în ca loc de desfăşurare a lu­ ţionau comuniştii în Ilegali­ lectiv de către societate, sis­ departe de casă. In acest rite brigăzi, acolo unde sar­
muncitoreşti în România", vederea îndeplinirii înaltelor tarea lucrului la două mine. timp ia legătura cu Parti­ cinile cer prezenţa sa. „A­
„Organizaţii de masă legale îndatoriri de organizare şi Aceiaşi muncitori au înce­ dul Comunist Român şi in gricultura nu se face in bi­
rou şi cu atit mai mult pre-
şi ilegale create, conduse şi mobilizare la luptă unită a tat din nou lucrul, la 10 au­
Chiar dacă se afla Intr-un Conflicte colective de muncă
influenţate de P.C.R.", deschi­ celor ce muncesc. gust 1925, pe motivul că di­
se la Casa de cultură din recţia minelor le plătea nu­
Petroşani şi Clubul sindicate­ mai 40 de leî pe zi. Cu a-
reflux revoluţionar, lupta cla­ ceastâ ocazie au loc la 14
lor Petrila ; iar în întreprinderi sei muncitoare s-a menţinut septembrie, la Brad. tratati­
şi instituţii s-a deschis expo­ datelor oficiale, în perioada şi acţiuni greviste in peri­ ve între reprezentanţii socie­
la un nivel ridicat. Conform
ziţia „Dezvoltarea industrială tăţii „Ruda 12 Apostoli" şi 0 viată
şi socialo o judeţului Hune­ 1922—1928, pe întreaga ţară muncitorime. La aceste trata­
Aşezăminteld culturale din doara in anii cincinalului". au fost declarate 3 329 con­ tive muncitorii au înaintat
Valea Jiului se află in aceas­ „Un cincinal sub conducerea flicte de muncă, la care au un memoria, prin care cereau A § m <J • •
tă perioadă puternic angrena­ înţeleaptă a P.C.R." s-a inti­ luat parte aproape 500 000 de oada stabilizării relative a revizuirea şi completarea con­ inchmtd /
te în organizarea unor ample tulat simpozionul organizat la salariaţi. tractului colectiv în sensul
acţiuni dedicate apropiatei a- cluburile din Petrila, Aninoasa, Referitor la lupta P.C.R. dorit de marea masă a mine­
activitatea capitalismului (1922-1928)
mversări a semicentenarului Loneo, Vulcan şi casa de cul­ din această perioadă, tovară­ rilor.
partidului nostru, Lunar, in tură. şul Nicolae Ceauşescu arată i La începutul lunii iulie 1926
cluburi şi la Casa de cultură ★ „Desfâşurîndu-şi au intrat în grevă muncito­
a sindicatelor din Petroşani se Colaborind îndeaproape cu în condiţiile ilegalităţii, par­ rii de la uzina din Câlan, 1945 devine membru de par­ şedinţele n-are ce căota ă-
organizează expuneri, simpo­ Universitatea populară Bucu­ tidul comunist a împletit grevă care a durat citeva zi­ tid. De acum, Mozeş Fran­ colo" spune el. Gindindu-ne
zioane, avînd ca temă prezen­ reşti, Casa de cultură a sin­ munca ilegală cu cea legală, crărilor congresului oraşul tate), cauza este că trebuie le şi care a izbucnit din nou cisc are un călăuzitor fn că toată viaţa i-a plăcut să
tarea vieţii şl activităţii unor dicatelor din Petroşani a rea­ crelnd o serie de organizaţii, Cluj, care era sub stare de a­ să călătorim la Deva, în au­ în luna august. munca sa. Primeşte sarcini muncească, ne dăm seama
militanţi de seamă ai mişcării lizat citeva acţiuni de presti­ cum sint sindicatele unitare sediu, luînd in acelaşi timp dienţe la prefectura judeţului şi se străduieşte să le în­ cită dreptate are cînd spune
muncitoreşti. Astfel, Ia caso giu ca : întîlnirea cu conf. dr. şi Blocul muncîtoresc-ţără- măsuri ca numeroase centre pentru adunări de comitet şi In cursul anului 1928, mun­ deplinească cit mai bine. aceste cuvinte.
de cultură, In cadrul ciclului „Un doc. Ladislau Banyai care a nesc, care au desfăşurat o muncitoreşti să nu-şi poată şedinţe generale cu membrii citorii .mineri desfăşoară o Mulţi ani a fost salariatul Mozeş Francisc are 70 de
portret pe lună", ou fost pre­ largă activitate politică în trimite reprezentanţii lor la sindicatului deoarece Ia noi puternică acţiune grevistă în consiliului popular comunal ani şi cu toate acestea este
Adresîn-
toată Valea Jiului
zentate figurile lui Bella Brai- vorbit despre „Rezolvarea rîndul muncitorilor şi ţărani­ acest congres există starea de asediu nr. 3 du-se muncitorimii cu oca­ şi al Fabricii de marmeladă omul nou al zilelor noastre.
ner, Iha Pintilie, du Pefru marxist-leninistă a problemei lor. In acelaşi timp, partidul Spargerea unităţii sindica­ şi numai cu aprobarea pre­ zia zilei de ] Mai 1928, Par­ din Haţeg. Organizaţia de Tot timpul îşi găseşte de lu­
Groza ; la Vulcan în ciclul naţionale in România socia­ îşi îndreaptă eforturile spre le a provocat un puternic pro­ fectului putem ţine asemenea tidul Comunist Român arăta bază din care făcea parte cru, iar cfnd m.unceşte gă­
„Militanţi de seamă" - figu­ listă", simpozionul „File de închegarea unităţii de acţiu­ test în sinul maselor care, întruniri şi sub supraveghe­ într-un manifest că această l-a investit cu funcţia de se­ seşte loc pentru mai mult
rile lui Ştefan Stincă, Lucreţiu istorie - pagini de eroism ale ne a clasei muncitoare, spre pretutindeni, sub conducerea rea autorităţilor militare..." zi trebuie să fie „un strigăt cretar şi pentru Mozeş Fran­ şi mai bine. Această pasiu­
Pătrăşcanu 5 la Lupeni in ci­ clasei muncitoare conduse de crearea alianţei muncitoreşti- P.C.R., luptau pentru restabi­ Datorită stării de asediu de­ de luptă contra ofensivei ca­ cisc sarcinile au crescut. ne pentru muncă caută să
Din 1961, îşi dăruieşte toată
clul „Evocare" - figurile lui P.C.R.", cu participarea conf. ţărăneşti". lirea unităţii mişcării sindi­ legaţii care trebuiau să par­ pitaliste şi împotriva prigoa­ puterea sa de muncă agri­ le-o insufle şi celor din jur.
Olga Bancîc, dr. Petru Groza univ. dr. Dumitru Afmoş, sea­ Ca urmare a activităţii des­ cale. Sindicatele din Valea ticipe la lucrările Congresu­ nei ce sugrumă pe luptătorii culturii din satul şi comu­ Tot timpul pare frămintat
etc. ra cinematografică pe mar­ făşurate de comunişti s-a în­ Jiului au urmat In această lui Partidului Comunist clasei muncitoare1*. Greva ca­ na sa. In 1962 il găsim ca­ de ceva. Este lăudabilă a­
ceastă tendinţă de autoele-
* ginea filmului „Canarul şi tărit lupta muncitorilor pen­ perioadă linia justă a parti­ Román din anul 1924 întîm- re izbucneşte în 3 mai a fost sier al C A P din sat, iar in
viscolul". tru crearea unei organizaţii păşire permanentă a celui
Concursul Cine ştie, ciştîgă sindicale puternice şi unite. dului. Iată ce se arăta In­ pinau numeroase greutăţi şi pregătită în mod sistematic 1963, cu toate că este pen­ care de mulţi ani are părul
- „50 de ani de victorii sub Activităţile închinate jubile­ In acest scop, după cum se tr-un raport al grupei de par­ piedici ; ei fiind urmăriţi pas de către comunişti, fapt sub­ sionat pentru limită de vir- alb.
flamura roşie" o avut loc la ului partidului nostru, organi­ ştie, are loc în anul 1023 tid Lupeni referitor la a­ cu pas de organele de repre­ liniat de altfel chiar de că­ stă, rămine fn continuare Tot. timpul se gîndpşte
cluburile din Loneo, Petrila, zate in cadrul aşezămintelor Congresul general al sin­ cest lucru : „Muncitorimea siune. Intr-o altă scrisoare a- tre autorităţi. Aşa cum se brigadier de cimp pfnă in cum, trebuie să muncim pen­
1967, cînd datorită dăruirii
Vulcan, Aninoasa, Lupem şi culturale, se intensifică, ciş- dicatelor. Luptînd pentru con­ minieră din Valea Jiului a-a dresatâ de data aceasta lui arată intr-o telegramă „situ­ cu care munceşte coopera­ tru ca treburile să meargă
casa de cultură In două eta­ tigâ ¡n amploare şi sint ur­ vocarea congresului, comu­ scîrbit de trădătorii şi spăr­ Dobrogeanu Gherea, repre­ aţia se poate atribui elemen­ torii din C.A.P. Sintămăria- bine şi oamenii să fie mul­
pe, parcurg‘mdu-se cu acest mărite de un număr din ce niştii nrmâreau dezbaterea, gătorii din Cluj şi a boicotat zentanţii aceleiaşi grupe co­ telor locale comuniste" care Orlea ii încredinţează func­ ţumiţi, deziderat din rare a
prilej istoria partidului şi a in ce mai mare de spectatori. cu această ocazie, a celor mai sindicatele..." Arâtînd că nu muniste din Lupeni arată ; „printr-o propagandă ascun­ ţia de vicepreşedinte. Cu a- făcut un scop în munca sa.
mişcării muncitoreşti de pînâ Astfel, la Burjuc, a avut loc arzătoare probleme cum ar pot merge pe linia „dăună­ „Situaţia la noi în Lupeni, în să şî puternică, vechile nu­ cceaşi ardoare munceşte in Cooperatorii s-au obişnuit
la 1948, urmind ca etapa a o seară literară intitulată „Mi­ fi organizarea rezistenţei pro­ toare" fixată la Cluj, rapor­ special pe toată Valea Jiului, clee comuniste au dovedit că continuare şi In, 1971, la 70 ca preşedintele să fie tot
111-a să aibă loc in prima litanţi de frunte ai mişcării letariatului contra ofensivei tul arăta mai departe că : este foarte delicată... dar fiţi şi-nn reluat activitatea". de ani, devine preşedintele timpul printre ei. Peste tot
parte a lunii aprilie. muncitoreşti", un montaj lite­ burgheziei, pentru închega­ „...minerii din Valea Jiului siguri că noi nu uităm de da­ Şirul de acţiuni greviste C.A.P. şi tot timpul dă dovadă de
★ ra r-muzicaf „Tinereţea mea rea Frontului Unic Muncito­ constituie o forţă puternică a toria noastră faţă de lupta din această perioadă a con­ Impresionează această as­ exigenţă, cinste şi corectitu­
In cadrul fiecărei biblioteci şi-a ţării mele", un recital li­ resc, organizarea sindicatelor proletariatului din Ardeal şi pentru dezrobirea proletaria­ stitui! un adevărat preludiu censiune cu atft mai mult dine Membrii cooperatori
sindicale s-au organizat bi­ ric „Partid :ubît" şi o seară pe baze unice — congresul Banat, care prin forţa sindi­ tului şi sîntem gafa a ne sa­ al marilor lupte de clasă din cu cit se produce după pen­ i-au observat aceste calităţi
lunar recitaluri de versuri în­ culturală intitulată „Partid trebuind să constituie un in­ catelor a obţinut cele mai crifica pentru această cauză anii următori, demonstrînd cu sionare. cînd firesc ar fi ca de mult şi de aceea il ascul­
chinate partidului ca : „Poeţii iubit, mindria mea". strument al unităţii muncito­ favorabile drepturi de exis­ sfîntâ şi pentru crezul şi cu­ tărie că Partidul Comunist tă şi-l respectă pe preşedin­
şi compozitorii romănî cîntă La Baia de Criş, satul Rişca, reşti. Reformiştii din condu­ tenţă şi condiţii de muncă getul nostru de a le pun^ în din România este singurul fiecare să se gfndească la tele cooperativei agricole
partidul" (Vulccn, Loneo, s-a organizat un amplu mon­ cerea sindicatelor nu au in­ asigurate prin contracte co­ realitate". partid care susţine şi luptă petrecerea timpului cit mai
taj de versuri închinat parti­ lective de muncă. Ea a dat Sub conducerea comunişti­ pentru interesele vitale ale
Caso de cultură Petroşani) ; clus pe ordinea de zi nici ti­ lipsit de griji Dar comunis­ Pro!. MARIN COI.ŢAN
„Din aclivitotea şi lupta U.T.C. dului, o seară literară dedi­ na din problemele importan­ o bună dovadă şi pildă prole­ lor. muncitorimea hunedo- clasei muncitoare, ale po­ tul Mozeş Francisc, secretar Sintămâria-Orlea
oglindite in lucrările scriitori­ cată unor militanţi de frunte te ale mişcării muncitoreşti, tariatului din Ardeal şi Ba­ reanâ s-a ridicat cu hotărîre porului.
lor noştri" (Petroşani, Petrila, din mişcarea muncitorească. dar comuniştii au desfăşurat nat". la luptă împotriva exploatării Pro!. ION FRAJILA