Page 72 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 72
r.'jtra jr rjctasH
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 038 • DUMINICA 21 MARTIE 1971
Vizita delegaţiei guvernamen CONGRESUL P.C. DIN BELGIA
tale române în R.P. Chineză Tovarăşul Miron Constantinescu a transmis Congresului
RECEPŢIE OFERITA DE VICEPREMIERUL LI SIEN-NIEN mesajul de salut adresat de C.C. al P.C.R.
PEKIN 20 — Coresponden Maurer, a celorlalţi conducă le recunoaşteri diplomatice
ţii Agerpres. îon Gâlâţennu, tori de partid şi de stat ale Republicii Populare Chi BRUXELLES 20 (Agerpres). pararea intereselor vitale ale rea şi lichidarea oricăror
transmite : Cu prilejul vi români. neze de către o. serie de tărl — La Charleroi au continuat clasei muncitoare, ale mase surse de încordare politică şi
zitei în China a delegaţiei Luînd cuvîntul. tovarăşul din diferite continente con lucrările celui de-al XX-Iea lor largi populare, pentru u militară, pentru crearea unul
guvernamentale române, con Gheorghe Râdulescu a trans stituie o dovadă elocventă a Congres al Partidului Comu nirea tuturor forţelor munci climat de încredere şi apro
dusă de tovarăşul Gheorghe mis din partea CC. al P.C.R,. prestigiului crescînd de care nist din Belgia toreşti şi democratice belgi piere între popoare.
Râdulescu, vicepremierul Li a secretarului general al par se bucură Republica Popu In şedinţa de sîmbătă, to ene în lupta pentru realiza România îa parte activă la
Sien-nien a oferit în seara tidului şi preşedintele Consi lară Chineză pc arena mon varăşul Miron Constantines rea aspiraţiilor dc progres lupta împotriva politicii im
zilei de 20 martie o recepţie, liului de Stat al Republicii dială. o dovadă a recunoaşte cu, membru supleant al Co social, independenţă naţiona perialiste de forţă, dominaţie,
care s-a desfăşurat într-o at Socialiste România, tovarăşul rii rolului din ce în ce mai mitetului Executiv al C.C. a! lă, bunăstare şi pace, împo dictat şi agresiune, împotri
mosferă de caldă prietenie Nicolae Ceauşescu, din par important pe care China so P.C.R, a transmis Congresu triva acţiunilor agresive ale va oricăror forme de subor
In toastul rostit cu acest tea guvernului ţării noastre cialistă îl joacă în evoluţia lui mesajul dc salut adresat imperialismului, pentru secu donare, asuprire şi finrobire,
prilej, vicepremierul Li Sien- si a întregului popor român, lumii contemporane Devine de Comitetul Central al ritate europeană, colaborare împotriva colonialismului şi
nien a dat o înaltă apreciere un fierbinte salut prietenesc din ce în ce mai evident pen Partidului Comunist Român. şi înţelegere între popoare. neocolonialismulul, susţine c»
succeselor obţinute de popo şi de solidaritate internaţio- tru opinia publică mondială In mesaj se arată că. ani fermitate dreptul imprescrip
rul român, sub conducerea nalistă gloriosului Partid Co că problemele majore ale lu maţi de profunde sentimente Subliniind relaţiile de cal
Partidului Comunist Român, munist Chinez, în frunte cu mii contemporane nu pot fi R. P. CHINEZA. - Industria petrolieră a R.P. Chineza dă prietenie şi colaborare to tibil al fiecărui popor de a-şl
în frunte cu tovarăşul Nicolae preşedintele Mao Tze-dun, rezolvate fără participarea a realizai obiectivele propuse în cel de ol 3-lea plan cincinal internaţionaliste. comuniştii vărăşească statornicite între hotărî singur soarta, fără nici
Ceauşescu. Poporul chinez, ca vicepreşedintelui Lin Biao şi Republicii Populare Chineze. cu 2 ani înainte de termen. români urmăresc cu viu in P.C.R. şi P C.B., în mesaj es un amestec dinafară.
prieten al dv., a spus vorbi celorlalţi conducători de par Referindu-se la politica ex teres activitatea desfăşurată te exprimată convingerea că In mesaj se arată că Româ
torul. se bucură din inimă de tid şi de stat ai Republicii ternă a României socialiste IN FOTO: Vedere parţială a rafinăriei Taching. acestea se vor dezvolta con nia sprijină lupta de elibe
victoriile şi realizările obţi Populare Chineze. întregului vorbitorul a relevat dezvol de P.C. din Belgia pentru a- tinuu, în interesul partidelor rare naţională, de întărire a
nute în diferite domenii de popor frate chinez. tarea multilaterală a relaţiilor şi popoarelor celor două ţâri. independenţei şi suveranităţii
poporul român şi îi exprimă Mulţumind pentru primirea de prietenie şi colaboraré cu al unităţii mişcării comuniste naţionale a ţârilor în curs
felicitări călduroase călduroasă şi pentru înaltele toate ţările socialiste şi muncitoreşti Internationale. de dezvoltare Ţara noastră
In prezent, lupta revoluţio aprecieri la adresa poporului Subliniind că România mi Totodată, este reafirmată do consideră că aceste state — şi
nară împotriva imperialismu român şi a conducerii sale de litează ferm împotriva impe COPEHKASA Dineu in onoarea minis rinţa poporului român de a în general statele mici şi mij
lui american şi lacheilor săi, partid şi de stal, vorbitorul rialismului, tovarăşul Gheor dezvolt«! şi în viitor raporturi locii — au de jucat un rol
dusă de popoarele din întrea a menţionat că ele constituie ghe Râdulescu a reafirmat so multilaterale între România important <n viaţa politică
ga lume. ia pe zi ce trece un o expresie grăitoare a priete lidaritatea deplină a poporu şi Belgia, vâzînd în aceasta mondială, deoarece în condi
avînt tot mai mare, a spus niei trainice care leagă popoa lui român cu cauza dreaptă un important factor de natu ţiile de astăzi numai cu par
vicepremierul chinez. In lup rele, partidele şi guvernele ce a popoarelor vietnamez, irului de externe a l României ră să promoveze destinderea ticiparea tuturor statelor se
ta împotriva războiului de a lor două ţări şi care se dez khmer şi laoţian, sprijinul pe pot găsi soluţii viabile care
gresiune. dezlănţuit de im voltă tot mai mult, pe mă care ţara noastră îl acordă şi securitatea în Europa, pa
perialismul american, popoa sura Intensificării pe multiple luptei lor dîrze împotriva a cea în lume. să asigure condiţii de pace
rele vietnamez, laoţian şi planuri a relaţiilor româno- gresiunii imperialismului a COPENHAGA 20. — Trimi sen. preşedintele Federaţiei intensitate în următorii ani. In continuare, mesajul re şi securitate internaţională.
cambodgian devin tot mai pu cbinez.e şi a dobîndirii de noi merican. sul special Agerpres, Con industriaşilor, director al El a subliniat existenta unor levă că poporul român, an Solidar cu eroicul popor
ternice. obtinînd necontenit realizări în dezvoltarea cola Strîns legată prin relaţii de stantin Ţintea, transmite : Şantierelor navale Burmeis relaţii bune între cele două gajat cu toate forţele într-o vietnamez, căruia l-a acor
noi victorii. Escaladarea răz borării dintre România şi prietenie frăţească cu popo Ministrul afacerilor externe, ter and Wein, şi alte persoa ţâri şi în domeniul cultural activitate însufleţită închina dat şi îi acordă întregul săm
boiului de către imperialis China, bazată pe principiile rul chinez, România socialis- Poul Hartling, împreună cu ne oficiale. şi tehnico-ştiintific. tă semicentenarului P.C.R., sprijin frăţesc, poporal ro
mul american a provocat o marxist-lenlniste, ale interna ^ lâ consideră că R P. Chineze soţia, a oferit vineri seara, în In toastul rostit cu acest Răspunzînd, ministrul de a trecut la înfăptuirea pre mân se pronunţă pentru în
împotrivire tot mai vehemen ţionalismului proletar, pe res- * îi revine un rol major în du numele guvernului danez, un prilej, ministrul de externe externe român a evocat ne vederilor noului plan cinci cetarea agresiunii şi retra
tă din partea popoarelor în I>ectul reciproc şi egalitate cerea cu succes a luptei îm dineu în onoarea ministrului nl Danemarcei s-a pronunţat cesitatea vitală pentru con nal 1971 — 1975, a programului gerea totală a trupelor Sta
tregii lumi Constatăm cu deplină potriva imperialismului, pen afacerilor externe al Republi in favoarea organizării unor tinentul nostru a creării unui de construcţie economică, so telor Unite din Vietnam, din
bucurie că poporul român Poporul român — a spus tru libertate, socialism şi cii Socialiste România, Cor- consultări multilaterale. în s;s»em de securitate care sâ cială şi culturală elaborat de întreaga Peninsulă Indochine-
sprijină în mod activ popoa vorbitorul — acordă o înaltă pace De aceea, ne pronunţăm permită dezvoltarea raportu zâ, pentru respectarea drep
rele din Vietnam, Laos şi preţuire prieteniei şi colabo ferm pentru lichidarea baze neliu Mânescu, şi a soţiei sa vederea convocării conferin rilor amicale şi dc cooperare Congresul al X-lea al parti tului popoarelor vietnamez,
Cambodgîa in războiul lor de rării multilaterale dintre lor militare străine şi retra le. ţei privind securitatea şi dului. D.'ilorită muncii pline de laoţian şi cambodgian de a
rezistentă împotriva agresiu România şi China. Partidul gerea trupelor americane din La dineu au luat parte cooperarea europeană şi a între toate statele, pe baza abnegaţie a clasei munciton- decide singure asupra pro
nii americane şi pentru sal Comunist Român şi guvernul Taivan. parte integrantă a persoanele care îl însoţesc pe subliniat necesitatea partici normelor de drept internaţio re. ţărănimii, intelectualilor, priului destin, fără nici un
varea patriei. Guvernul ro ţârii noastre sînt animale de R P. Chineze, pentru restabi ministrul de externe român, pării tuturor părţilor intere nal. care să asigure dezvol a tuturor oamenilor muncii, amestec dinafară
mân a recunoscut de la în dorinţa de a dezvolta tot mai lirea drepturilor legitime ale ambasadorul român la Copen sate la această reuniune. „Nu tarea liberă , a naţiunilor eu indiferent de naţionalitate,
ceput guvernul regal de uni mult prietenia şl colaborarea RP. Chineze în Organizaţia haga, Gheorghe Ploieşteanu, este un secret, a spus Poul ropene şi excluderea folosi planul cincinal pc perioada România consideră că, pen
tate naţională al Cambod- româno-chinezâ. în folosul Naţiunilor Unite şi îndepăr membri ai ambasadei. Din Hartling. că România şi Da rii forţei sau ameninţării cu 1966—1970 s-a încheiat cu re tru soluţionarea conflictului
giei, condus de Norodom ambelor noastre ţâri şi po tarea clicii ciankaişistc din a- partea daneză au participat nemarca sînt printre cele mai forţa din viaţa internaţională. zultate rodnice în toate do din Orientul Apropiat, sînt
Sianulc. şeful statului cam poare. In (ara noastră sînt ceastâ organizaţie. Karl Skytte, preşedintele active susţinătoare ale ideii Sîntem de părere, a spus el, meniile de activitate. Româ necesare retragerea trupelor
bodgian Recent, guvernul larg cunoscute, apreciate şi In încheiere, tovarăşul Parlamentului, Morten Lange, convocării acestei conferinţe". că este în interesul tuturor nia se înfăţişează astăzi ca israeliene din teritoriile ara
român a condamnat cu hotâ- admirate remarcabilele reali Gheorghe Râdulescu a toastat vicepreşedintele Parlamentu In continuare, el a relevat statelor ca. prin eforturi con o (ară cu o economie dina be ocupate, asigurarea drep
rîre crimele săvîrşite de im zări obţinute de poporul fra pentru prietenia trainică din lui, A.C. Norniann, ministrul importanţa activităţii ■ Orga jugate. să se avanseze pe a- mică. în plin proces de mo tului la existenţă a tuturor
perialismul american în a te chinez, sub conducerea tre poporul român şi popo pescuitului şi al problemelor nizaţiei Naţiunilor Unite, pre ceastâ cale. sâ se treacă cît dernizare. în care ştiinţa şi statelor din această zonă, so
gresiunea împotriva Laosului partidului său comunist, în rul chinez, dintre partidele, Groenlandei. Egon Weide cum şi rolul crescînd jucat mai curînd la o formă activă, cultura se manifestă tot mai luţionarea problemelor popu
şi în ducerea războiului în toate domeniile activităţii e tarile şi popoarele noastre, în kamp, preşedintele Consiliu azi în lume de ţările mici şi concretă, de pregătire a con activ ca factori de seamă în laţiei palestiniene în confor
Indochina. Această poziţie conomice şi sociale, realizări sănătatea preşedintelui Mao lui municipal al oraşului mijlocii, în rîndul cărora se ferinţei pentru securitate şi edificarea societăţii socialiste, mitate cu aspiraţiile şi inte
justă a României, a subliniat care au schimbat cu totul fa Tze-dun. a vicepreşedintelui Copenhaga, Kristian Aîbert- situează atît România cît şi cooperare europeană. în care se creează posibilităţi resele ei legitime, reglemen
vorbitorul, s-a bucurat de o ta vechii Chine, transfor- Lin Biao. n premierului Ciu sen, deputat, preşedintele A Ministru) român a expri mereu moi bune de trai pen tarea conflictului conform
bună apreciere din partea mînd-o într-un stat socialist En-lai şi a celorlalţi condu sociaţiei Danemarca-Româ- Danemarca. mat. apoi, satisfacţia de a tru întreaga populaţie. prevederilor rezoluţiei Consi
După ce a elogiat „talentul
popoarelor lumii. puternic şi înfloritor, a spus cători de partid şi de stat ai nia, Hans Solvhoj, directo şi spiritul creator ce caracte constata că discuţiile oficiale liului de Securitate din no
R P. Chineze.
China şi România sînt târî vorbitorul. Lansarea cu suc ★ rul general al Radioteleviziu- rizează poporul român". Poul purtate au evidenţiat, o dată In mesaj se arată că, în iembrie 1967.
prietene Popoarele ţărilor ces a celui de-al doilea sa Seara, delegaţia română, nii, Henning Rohde, secretar Hartling a exprimat convin în plus. dorinţa comună de centrul politicii lor externe,
noastre, care nutresc senti telit al Pâmîntului reflectă însoţită de Li Sien-nien şi general al Ministerului Afa dezvoltare a raporturilor bi partidul şi guvernul Republi Partidul Comunist Român
mente de simpatie şi se spri progresul continuu înregis de alte persoane oficiale chi gerea că relaţiile comerciale laterale, faptul că există o a cii Socialiste România situea îşi întăreşte continuu legă
jină reciproc pe baza princi trat de tara dumneavoastră neze, a asistat la spectacolul cerilor Culturale, C. Hill-Mad- româno-daneze vor spori în ză în mod ferm şi neabătut turile de prietenie şi colabo
piilor marxist-leninismului şi In domeniul ştiinţei. Recente- de operă „Felinarul roşu". rie largă de înţelegere şi prietenia, colaborarea şi ali rare cu toate partidele fră
a internaţionalismului prole dorinţa de a contribui activ anţa frăţenscâ cu toate ţări ţeşti, îşi aduce contribuţia la
tar. au închegat o profundă Reuniunea Biroului Politic la îmbunătăţirea climatului le socialiste. In acelaşi timp, întărirea unităţii mişcării Ci-
prietenie revoluţionară, a C o n v o rb iri politic, la rezolvarea proble pornind de la realităţile con muniste şi muncitoreşti inter
spus in continuare Li Sien- melor Internationale. temporane, România dezvol naţionale pe baza marxism-
nien. In ultimii ani, au cu PEKIN 20 — Coresponden Eliberare. La întîlnire, care al C.C. al P.C. din Finlanda ★ tă relaţiile cu toate ţările, leninismului şi internaţiona
noscut o foarte marc dezvol- tul Agerpres. Ion Gâlăteanu, s-a desfăşurat Intr-o atmo COPENHAGA 20 — Tri fără deosebire de orînduire lismului proletar, respectării
lare relaţiile de prietenie şi transmite : Tovarăşul Gheor sferă cordială si prietenească, HELSINKI 20 (Agerpres). raţie. nu a tins să provoace misul special Agerpres, Con socială şi politică, pe baza independenţei, egalităţii în
colaborare dintre cele două ghe Râdulescu, membru al au participat din partea ro La Helsinki, a avut loc o o criză guvernamentală, ea stantin Ţintea, transmite: principiilor deplinei egali drepturi, neamestecului în
partide şi cele două ţâri ale Comitetului Executiv, al Pre mână Ioan Avram, ministrul reuniune a Biroului Politic fiind determinată de poziţi Sîmbătă seara, Comeliu Mâ tăţi în drepturi. respectării treburile interne, a dreptu
noastre Contactele dintre zidiului Permanent al CC. al industriei construcţiilor de al C.C. al P.C. din Finlanda ile pe care s-au situat alte nescu şi soţia au participat independentei şi suveranită lui fiecărui partid de a-şi e
conducătorii celor două târî, P.C.R., vicepreşedinte al Con maşini. Ştefan Constanti- consacrată examinării situa partide membre ale coaliţiei. la un spectacol de balet, pre ţii naţionale, neamestecu labora de sine stătător poli
precum şi schimburile în di siliului de Miniştri, conducă- nescu, adjunct al ministrului ţiei politice interne create în Biroul Politic al C.C. al zentat la Palatul Regal In lui în treburile interne, a tica internă şi externă. Par
ferite domenii au contribuit lorul delegaţiei guvernamen industriei metalurgice, precum urma demisiei guvernului P.C din Finlanda consideră foaierul teatrului. ministrul vantajului reciproc.
la sporirea cunoaşterii noas tale române, a avut sîmbâtâ şi ambasadorul român la Karjalainen. Biroul Politic a că baza guvernamentală pe român a fost întîmpinat de tidul nostru îşi dezvoltă le
tre reciproce şi la adîneîreo convorbiri cu tovarăşii Li Sien- Pekin, Aurei Duma, iar din adoptat o declaraţie în care care o formau forţele de stin A. C. Normann. ministrul România acţionează consec găturile de solidaritate cu
prieteniei noastre. nien, membru al Biroului Po partea chineză — Fan I, mi se precizează că demisia gu gă si de centru corespunde pescuitului şi al problemelor vent pentru înfăptuirea secu organizaţiile democratice şi
In încheiere, Li Sien-nien a litic al CC. al P.C. Chinez, nistrul relaţiilor economice cu vernului a fost determinată cel mai bine intereselor Groenlandei rităţii europene, pentru pre progresiste, cu popoarele ca
toastat pentru prietenia şi u vîcepremier al Consiliului străinătatea, Pai Sian-kuo, de faptul că partidele mem populaţiei muncitoare a tării. După spectacol, A. C. Nor- gătirea conferinţei . general- re luptă pentru lîbertate so
nitatea frăţească dintre cele de Stat al RP. Chineze, ministrul comerţului exterior, bre ale coaliţiei guvernamen ( mann a oferit. în cinstea mi europene. ru participarea tu cială şi naţională, militează
Credincios principiilor sale.
două partide, târî si popoare, si Ciu Hui-tzo. membru al Lj Suei-cin. ministrul con tale nu au realizat un con se arată în încheierea decla nistrului dc externe român si turor statelor interesate. şi cu toată energia pentru întă--'
pentru înflorirea şi prosperi Biroului Politic al CC al strucţiilor de maşini, Ciao sens în problemele economi raţiei. Partidul comunist va a soţiei sale. un dineu. îşi aduce o contribuţie activă rirea unităţii tuturor forţelor
tatea României. în sănătatea PC Chinez, adjunct al şefu Kuan-hua, ministru adjunct ce. în special în ceea ce pri ★ la procesul de destindere şi nnlîimperialiste.
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, lui Marelui Stat Major al a! afacerilor externe, şi alte veşte politica preţurilor. continua lupta pentru intere Sîmbătă dimineaţa, minis lărgire a contactelor politice In încheiere, mesajul cu
a tovarăşului Ion Gheorghe Armatei Populare Chineze de persoane oficiale chineze. sele vitale ale clasei munci trul afacerilor externe al
Comuniştii nu an putut fi toare. ţărănimii şl altor pă României. Comeliu Mânescu, şi cooperării pe continentul prinde urări de succes de
de acord cu această situaţie a avut o întrevedere cu pre european. România se pro plin în desfăşurarea lucrări
Partidul comunist, se subli turi muncitoare, pentru trans şedintele Partidului Social- nunţă pentru înfăptuirea n- lor congresului, în îndeplini
formări democratice
Lucrările Congresului Asociaţiei niază în continuare în decla Democrat din Danemarca, nor măsuri practice de dez rea hotărîrilor ce le va lua
pentru viitorul luminos al
rînd,
armare şi. în primul
Jens Otto Krag, fost
prim-
mînislru
Naţionale a Partizanilor Italieni laps Trupele saiyoneze au Gh. Ploieşteanu, ambasadorul de dezarmare nucleară, care poporului belgian, pentru tri
La întrevedere a participat
umful cauzei păcii, democra
sâ ducă la desfiinţarea blocu
abandonat o nouă poziţie strategică României la Copenhaga. rilor militare, pentru reduce ţiei şi socialismului.
— Cuvîntul Invitatului român — 1
XIENG ICUANG 20 (Ager vietnameză. a avut loc după
ROMA 20 — Coresponden vingerea că lupta unită a for tâ vor milita cu aceeaşi ar pres). — La numai patru zi 48 de ore de lupte violente
între forţele laoţiene de re
tul Agerpres, Nicolae Puicea, ţelor democratice, progresiste doare pentru a-şi aduce îm le de la evacuarea bazei de zistenţă populară si efectivele Activitate diplomatică in
transmite : La Bologna conti şi patriotice naţionale pentru preună cu dv. contribuţia la artilerie „Lolo'\ trupele sai- militare ale regimului Thîeu-
goneze. care au invadat su
nuă lucrările Congresului al triumful idealurilor păcii, de lupta popoarelor pentru viaţă dul Laosului, au fost nevoite Ky, susţinute intens de avia
Vll-lea al Asociaţiei Naţiona mocraţiei şi progresului soci şi civilizaţie, pentru pace şi să abandoneze, în cursul ţia S.U.A Corespondentul a-
le a Partizanilor Italieni al va ii încununată de suc colaborare". nopţii de vineri spre sîmbâ- cenţiei France Presse rela legătură cu Orientul Apropiat
(A.N.P.I.). In cuvîntul lor, nu ces". In continúale, tovarăşul L u c r ă r i l e Congresului lă. o altă poziţie strategică tează că. vineri, bombardie
meroşi delegaţi au subliniat Gheorghe Stoica a subliniat A.N.P.I. au continuat în tot importantă, „A Luoi’\ ca ur rele americane „B-52" au în ATELIERUL DE
necesitatea creării unei largi contribuţia plină de jertfe a cursul zilei de sîmbătâ, ur- inare a presiunilor exercitate treprins un număr record de CERCETARE TEATRALA
convergente între toate forţe poporului român Ia victoria mînd a lua sfîrşit duminică, de forţele Pathet Lao. Eva raiduri în Laos, pentru a CAIRO 20 (Agerpres). — rului de stat, situaţia din O
rientul Apropiat este extrem
le antifasciste şi democratice popoarelor asupra fascismu printr-o mare manifestaţie cuarea bazei „A Luoi", situa sprijini trupele saigoneze ca Cercuri informate ale Minis „Teatrul Naţiunilor" din
italiene pentru a se da ri lui în războiul antihitlerist, populară ce va avea loc în tă pe şoseaua nr. 9, la 17 re participă la aşa-numita o- terului egiptean al Afacerilor de gravă şi că el cere efor Paris se va transforma in
turi urgente pentru soluţio
posta cea mai hotârîtâ pro munca de educare a noilor Piazza Maggiore. kilometri de frontiera sud- peratiune „Lam Son 719". Externe consideră că recenta Atelierul de Cercetare Tea
vocărilor neofasciste şi celor generaţii din România în declaraţie a secretarului de narea crizei. De asemenea, trală Internaţională in ur
ale forţelor reacţionare. Vor spiritul patriotismului socia stat a) S.U.A., William Ro că Rogers şi-a exprimat spri ma recomandărilor coloc
bitorii s-au pronunţat cu ho- list, al idealurilor păcii, în gers, asupra crizei din Ori jinul pentru misiunea lui Jar viului internaţional ţinut
tărîre pentru desfiinţarea or ţelegerii şi prieteniei între BELGRAD. - întrunite în şe LONDRA. - Primul ministru entul Apropiat are atît as ring şi pentru contactele pc anul trecut, sub egida
care acesta le are în pre
ganizaţiilor neofasciste şi pa popoare, de demascare a ori dinţă comună, comisiile de britanic, Edward Heath, va pecte negative, cît şi pozi zent. In sfîrşit, opinează „Al U.N.E.S.C.O. Atelierul va fi
ramilitare, pedepsirea celor căror forme de fascism, neo politică externă ale Vece! na incerca încă un demers in tive — anunţă ziarul „Al condus de Luca Ronconi şi
vinovaţi de acţiuni criminale fascism şi rasism, de solida ţionalităţilor şi Vecei social- vederea reducerii dificultăţilor Ahram", citat de agenţia Ahram", este pozitiv faptul Antoinc Bourseiller, Tea
împotriva democraţiei şi con ritate cu lupta altor popoa politico ale Skupştinei Fede din calea aderării Marii Bri MEN. Printre punctele nega că declaraţia lui Rogers a trul Naţiunilor urmind să
stituţiei republicane re împotriva regimurilor dic rale au ascultat o informa tanii la CEE, cu ocazia vizitei tive ale declaraţiei lui Ro fost făcută înainte de întil- patroneze ţi atelierul or
nirea cu ministrul de exter
gers, ziarul menţionează fap
In cursul zilei de vineri, tatoriale, fasciste, împotriva re a secretarului de stat pen oficiale de trei zile pe care o ne a) Israelului, Abba Eban. ganizat de institutul inter {
naţional de Teatru.
Congresul A.N.P1. a fost sa imperialismului şi a colonia tru afacerile externe, Mirko va efectua, începînd de dumi tul că secretarul de stat a
Prima inlîlnire cu publi- \
lutat de o serie de invitaţi lismului. Tepavaţ, despre recenta sa nică, la Bonn - apreciazâ. merican nu a cerut Israelu ★ cui a acestei noi instituţii 1
din Austria, Cehoslovacia. Partidul şi guvernul român, viritâ in Uniunea Sovietică. observatorii din capitala ‘ Ma- lui sâ se retragă de pe toate CAIRO 20 (Agerpres). — teatrale este fixată pentru t
Franţa, Republica Democrată o continuat vorbitorul, se si Comisiile au aprobat informa riii Britanii. Aceasta va fi pri teritoriile arabe ocupate. Ro Preşedintele R.A.U., Anwar a doua jumătate a lunii a- »
Sadat, a făcut o vizită de 24
Germană. R F. a Germaniei, tuează în mod consecvent pe rea secretarului de stat. apre ma vuită o actualului şei ol gers, arată în continuare ofi de ore în Libia, unde a con prilie, in sala teatrului i
Iugoslavia Polonia. o poziţie fermă împotriva ma ciind că vizita lui este o guvernului conservator în ca ciosul egiptean, a vorbit de ferit cu preşedintele Moamer „Odeon“ din Paris. t
spre frontierele Egiptului
şi
Luînd cuvîntul în şedinţa nevrelor şi a acţiunilor contribuţie la întărirea relaţii pitala unui stat membru ol Tordanieî, dar nu a menţio El Gedafi, anunţă agenţia
Pieţei comune, In afara pro
de vineri dupâ-amiazâ, tova cercurilor agresive imperlalîs lor dintre cele două ţări, la blemei oderoriî la CEE, con nat Siria şi drepturile po MEN. „GOLDEN GATE"... \
răşul Gheorghe Stoica, mem le, care pun în primejdie pa extinderea colaborării reci bargooiui impus livrărilor de vorbirile scrie cu cancelarul porului palestinian. Totoda In cursul schimbului de pă DUBLAT /
bru al Comitetului Executiv cea şi libertatea popoarelor. proce. armament către Republica federal Willy Brondt vor cu tă, ziarul relevă că secreta reri dintre cei doi şefi de Pentru a face 1aţă trafi- }
al C.C al P C.R., al Comite Se bucură de adeziunea tota Sud-Afrlconă şi ruperea tutu rul de stat al S.U.A., în re state a fost abordată proble cului intens, faimosul pod ’
tului foştilor luptători anti lă a foştilor luptători anti HELSINKI. - Consiliul Mon prinde şi o trecere In revistă centa sa declaraţie, nu s-a ma crizei din Orientul Apro „Golden Gale“ din Sar- \
fascişti din România, a trans fascişti. a întregului popor dial al Păcii a dat publici ror relaţiilor cu guvernul de a unor probleme iote moţio referit la zona Gaza, deşi pro piat. Francisco urmează să fi, i
mis Congresului, tuturor mi român, politica României so tăţi! o declaraţie in legătură la Pretoria. nale. iectul său prezentat Sn 1969 ★ dotat cu o a doua punte, : '
litanţilor pentru democraţie cialiste de apărare a drep cu organizarea, la 21 martie, stipula necesitatea retragerii WASHINGTON 20 (Ager tuală sub cea actuală $ \
şi pace din Italia un cald sa turilor fiecărui popor de a-şi a „Zilei internaţionale de din acest teritoriu. El a vor pres). — Ministrul de externe destinată, in exclusivitate, i
luptă împotriva apartheidului".
lut din partea foştilor luptă alege in mod independent, bit, arată în continuare zia al Israelului, Abba Eban. a- circulaţiei autobuzelor. Po ’
tori antifascişti, a veterani fără nici un amestec dinafa Consiliul Mondial, se sublinia LONDRA. - La expoziţia „Căminul ideal", deschisă la rul. despre „demilitarizarea ilat în vizită în S.U.A., a fost sibilitatea instalării ci <• ţ
lor războiului antihitlerist, a ră, calea dezvoltării, de so ză în document, cheamă toa Palatul Olimpia din Londra, vineri a fost Ziua României. Sinaiului", dar nu a specifi primit vineri de secretarul de fost prevăzută în planuriU l
oamenilor muncii din Repu lidaritate militantă cu po te comitetele noţionale de Directorul standului ţârii noastre, Ion Tonceanu, a oferit cat dacă această demilitari stat american, William Ro iniţiale, astfel incit opera J
ţiunea nu va pune proble
\
blica Socialistă România. ,.In poarele care luptă pentru eli luptă pentru pace să intensi un cocteil la care au participat reprezentanţi ai Camerei zare va cuprinde întreaga re gers. cu care a avut o între me constructorilor şi nici i
România — a spus vorbitorul berare şi independenţă naţio fice lupto pentru eliberarea de Comerţ din Londra, oameni de afaceri, ziarişti. A giune sau părţi ale ei. El no vedere în legătură cu per nu va modifica aspect ut ;
— sînt urmărite cu profundă nală, pentru progres econo poporului din Namibia, pen fost, de asemenea, prezent ambasadorul român la Lon a spus. de asemenea, dacă spectivele reglementării con actual al podului. \
simpatie şi sentimente de fră mic şi social. tru încetarea războaielor co dra, Vasile Pungan. demilitarizarea Sinaiului va flictului din Orientul Apro In perioada imediat ur \
ţească solidaritate lupta dv După ce a evocat relaţiile loniale pe teritoriile aflate Pe o suprafaţă de 300 mp, cît cuprinde standul româ fi înfăptuită o dată cu de piat. Părăsind Departamentul mătoare inaugurării sale
plină dc abnegaţie, hotârîrea de strînsă solidaritate dintre nesc. Urmele de comerţ exterior din ţara noastră expun mo militarizarea unor părţi şi re de stat, Eban a declarat, prin m anul 1937, „Poarta dc \
curajosului şi generosului po organizaţiile antifasciste din sub dominaţia portugheză. giuni din Israel. tre altele, că „problema O aur“ era parcursă in am- \
por italian de a pune stavilă Italia şi România, tovarăşul Consiliul Mondial al Pocit bilă, covoare, obiecte decorative, sticlărie, lucruri de or- rientului Apropiat nu se a bele sensuri de aproxima• ,
oricăror atacuri împotriva li Gheorghe Stoica a subliniat consideră necesar să solicite tjzanot. produse alimentare şi băuturi. Printre aspectele pozitive flă în impas" şi ca există tiv 9 000 dc vehicule pe zi. \
bertăţii cucerite cu atîlea că „foştii luptători împotriva respectarea cu stricteţe o «m- ale declaraţiei lui Rogers, mai multe modalităţi de a se Astăzi, această medie se \
jertfe, oricăror tendinţe neo fascismului, toţi oamenii „Al Ahram" menţionează fap face sâ progreseze imediat ridică la 100 000 vehicule. !
fasciste. Ne exprimăm con- muncii din România socialis- tul că în viziunea secreta misiunea Jarring". I
Redacţia şî administraţia cta rolul i Deva. itv. t»r. Petru Graza, nr. g5. Telefoane 12317 şl 11588. Tiparul: Întreprinderea poligrafici Deva.
44 063