Page 76 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 76
PE FRONTUL DE LUPTĂ DIN INPOCHINA
PEKIN
Primirea delegaţiei
Puternice ofensive
romane de către Ciu En-lai
ale forţelor patriotice
1 Ji;i'v IN '¿'1 — Coresponden La ceremonia semnării a
tul Agerpres. Ion Gâlâţeanu, participat premierul Ciu En- trimise spre baza „Delta-1", PACHEBOTURI
transmite : Premierul Consi lai. LAOS din Laos. pentru a evacua trei PE SUB p AMINT
liului de Slut al Republicii Tovarăşul Gheorghe Rădu- batalioane saigoneze. patrioţii
Populare Chineze, Ciu En-lai. lescu a semnat din partea SAIGON 22 (Agcrpresl. - ou doborît 37. Un canal subteran dc-a
a primit luni delegaţia gu română protocolul privind Sub loviturile forţelor pa Ofensiva patrioţilor a cu curmezişul stalului Nicara
vernamentală română. con livrarea de instalaţii comple- triotice. operaţiile desfăşurate prins. practic, intreg sudul gua, care să lege Marca
dusă de tovarăşul Gheorghe 1 e, iar loan Avram protoco dc trupele amcncano-saigo- Lao.mlui (provincia Savanna- Caraibilor dc Oceanul Pa
Kâdulescu, vicepreşedinte al lul cu privire la condiţiile ne/.c in Laos au luat turnura Lhet). desfâşurîndu-se pe un cific, urmează să fie pro
Consiliului de Miniştri al tehnice de livrare a instala unei retrageri precipitate. In front larg Luptele deosebit iectat in viitorii ani Noul
Republicii Socialiste Româ ţiilor şi utilajelor şi cele de timp ce coloanele de blindate de violente au loc de ambele canal va pomi din golful
părţi ale şoselei numărul 0,
nia. asistenţă tehnică. saigoneze încearcă să-şi cro unde invadatorii saigonezi, Sau Juan del Nortc al Mă
rii Caraibilor spre San Car
Au participat vicepremie- Din partea chineză, proto iască drum spic Vietnamul scoşi pe rînd din poziţiile pe los, sc va vărsa in lacul
ru) Li Sicn-nien, Ciu Hui- coalele au fost semnate de dc sud, infanteriştii saigone/.i care le-au ocupat. încearcă să Nicaragua, apoi îşi va con
tzo. adjunct al şefului Mare Li Sien-nien şi respectiv de sînt nevoiţi să aştepte in po sc retragă prin regiunile dc tinua calea subterană piuă
lui Stal Major al Armatei Li Suei-cin. ziţii apărate precar, spre a fi junglă care îi separă dc Viet in Pacific. Stăvilarele de la
Populare Chineze de Elibera La semnare au asistat Ciu scoşi din încercuire cu ajuto namul dc sud. intrările si ieşirile celor
re, Fan ), ministrul relaţiilor Hui-tzo, Ken Piao, şeful Sec rul elicopterelor americane. două fragmente ale cana
JAPONIA — Tineri muncitori, ţărani şi studenţi joponeri s-au întrunit, In oraşul
economice cu străinătatea, ţiei relaţii externe la C.C. al monoseld, în cadrul unei demonstraţii de protest împotriva invaziei americane in laos. Shi- Potrivit agenţiei Associated CAMBODGIA lului, construite din crom
Pai Sian-kuo, ministrul co P.C. Chinez, Fan T, Pai Sian- Press, din 60 de elicoptere nichel vor avea grosimea
merţului exterior, Li Suei- kuo, Ciao Kuan-hua, adjunct IN FOTO î Aspect din timpul demonstraţiei. de 17 m. dar vor fi uşor
cin, ministrul construcţiilor al ministrului afacerilor ex PNOM PENH 22 (Agerpres). manevrabile.
de maşini, len Ten-kuei, ad terne. Li Cian, adjunct al Forţele de rezistenţă popu Pe traseul subteran al
junct al ministrului metalur ministrului comerţului exte încheierea lucrărilor lară din Cambodgia au atacat canalului, uriaşii mărilor
giei. şi alte persoane oficiale. rior, şi alte persoane oficiale. ORIENTUL APROPIAT poziţiile deţinute de trupele vor fi remorcaţi de loco
Din partea română au fost Au fost prezenţi, de ase regimului Lon Noi în locali motive electrice avlnd cltc
prez.enţi loan Avram, minis menea, Aurel Duma, mem tatea Kao Chen. situată Ja .75 900 CP.
trul industriei construcţiilor brii delegaţiei române şi Congresului P.C. din Belgia numai 30 kilometri nord de Costul noului canal este
de maşini, Ştefan Constanti- membri ai ambasadei. Declaraţii ale ministru'ui Fnom Penh Fortificaţiile e evaluat la cltcva miliarde
fectivelor militare ale admi
nescu, adjunct al ministrului Cu prilejul vizitei delega nistraţiei Lon Noi amplasate dolari.
industriei metalurgice, amba ţiei guvernamentale române, BRUXELLES 22 (Agerpres). cate, în nodurile tineretului, în oraşul Sala LeU. care sc
sadorul român la Pekin, Au condusă de tovarăşul Gheor- de externe al Israelului In oraşul Charleroi au lua! a mobilizării forţelor progre află tot în apropierea Pnom DETERMINAREA
rel Duma. şi alte persoane. che RâduJescu, în seara zi sfirşit lucrările celui de-al siste din ţară în lupta pen- Pcnhului. avi fost. de aseme
Convorbirea, care a avut loc lei de 22 martie, ambasado NEW YORK 22 (Agerpres). XX-lea Congres al Partidului iru interesele oamenilor mun nea. supuse unui puternic a SEXULUI FÀTULUI
c>i acest prilej, 8-a desfăşu rul român la Pekin. Aurel Ministrul afacerilor externe din cele două părţi şi nu a Comunist din Belgia. La con cii. pentru pace şi socialism, tac dc către patrioţii khmeri.
unor condiţii prealabile. Mi
rat Intr-o atmosferă cordială, Duma, a oferit o recepţie. al Israelului, Abba Eban. a nistru) israclinn a recunoscut gres au participat 220 de de împotriva ofensivei reacţiu- Aviaţia regimului dc la Pnom Revista londom iă „Na-
prietenească. Au participat tovarăşii Ciu avut o întrevedere cu George că întrevederile sale dc la legaţi şi au asistat delegaţii nii. Penii a intervenit în cursul turea anunţă o interesantă
★ En-lai, Li Sîen-nien. Ciu Hush. reprezentant permanent Washington nu au adus nici ale unor partide comuniste şi Congresul a adoptai un luptelor, caic au durat mai noutate in domeniul medi
La 22 martie au fost sem Hui-tzo. Ken Piao, Fan L al S.U.A. Ja Naţiunile Unite o schimbare, nici în poziţia muncitoreşti frăţeşti. ..Apel la acţiuni imediate" şi multe ore. cinii : două echipe de sa
nat« la Pekin protocoalele Pai Sian-kuo. Ciao Kuan- Au fost abordate unele pro Israelului, nici in aceea a Sta Partidul Comunist Român mai multe rezoluţii consacra vanţi americani au desco
între guvernele român şi hua, Li Cian şi alte persoa bleme referitoare la criza din lelor Unite, în ce priveşte a fost reprezentat de tovară te unor probleme interne şi VIETNAMUL perit metode foarte asemă
chinez privind nominalizarea ne oficiale Recepţia s-a des Orientul Apropiat. La sfîrsilul condiţiile de reglementare a şul Miron Conslantinescu. internaţionale. nătoare, care permit deter
de instalaţii complete şi a- făşurat Sntr-o atmosferă prie întrevederii. George Rush a crizei din Orientul Apropiat. membru supleant al Comite Delegaţii au ales noul Co minarea sexului fătului.
sistenţâ tehnică în cadrul tenească. cordială. declarat că Statele Unite spri E) a arătat că în Statele U tului Executiv al CC. al mitet Central al Partidului DE SUD Ambele metode folosesc a
creditului pe termen lung Au rostit toasturi tovarăşul jină misiunea mediatorului nite s-;i produs în ultimul P.C.R. Comunist din Belgia, din ca celaşi principiu: determi
fără dobîndâ acordat Româ Gheorghe Râdulescu şi tova O.N U. in Orientul Apropiat, timp o înleţire a sentimentu Timp de trei zile, delega re fac parte 60 de persoane. narea prezenţei cromozomi
niei de către RP. Chineză. răşul Li Sien-nien, admiţînd, totodată, că „anu lui că Israelul a fost intran ţii au dezbătut raportul Co SAIGON 22 (Agerpres). — lor masculini din celulele
mite divergenţe" au apărut sigent la convorbirile de pare In prima sa plenară. Comite Forţele Frontului Naţional fătului printr-un test dc
între Tel Aviv şi Washing do sub egida lui Gunnar Jar- mitetului Central, prezentat tul Central a reales. în una fie Eliberare şi-au intensificat fluorescentă.
ton în legătură cu modalită î ing, refuzînd să accepte con dc Marc Drumaux. preşedin nimitate. pe Marc Drumaux în ultimele 48 de orc atacu Cercetătorii care au per- \
tele P.C. din Belgia. Ei au
Corneliu Mănescu şi-a ţile de soluţionare a crizei cesii în schimbul ofertelor e subliniat necesitatea întăririi în funcţia de preşedinte al rile asupra fortificaţiilor de ţectat una dintre metode i
din zonă.
au extras celulele
supuse *
ţinute de trupele ainencano-
★ giptene privind recunoaşterea muncii practice a comunişti Partidului Comunist din Bel salgoncze în zona septentrio testului din lichidul foetal,
sud.
WASHINGTON 22 (Ager sa, garantarea integrităţii te lor în întreprinderi şi sindi gia. nală a Vietnamului de IChc pe cind cealaltă echipă a
ritoriale şi un tratat de pace.
pornit in experienţele sa
Baza americană dc la
încheiat vizita in Danemarca trul afacerilor externe al Is Sânii a fost supusă de pa le de la celule cervicale.
pres). — Abba Eban. minis
După cum afirmă revista
raelului, a declarat la 21 mar
tie că. în cele din urmă, ar trioţi unor bombardamente ,.Naturc", cele două meto
imense cu rachete. Totodată,
putea fi realizat un acord cu Congresul al Vll-lea al A.N.P.I. cartierul general a) forţelor de au dat rezultate satisfă
COPENHAGA 22. — Trimi transmis ministrului afaceri Republica Arabă Unită cu SILA. de ia Camranh. pre cut oa re.
sul special Agerpres, Con lor externe al Danemarcei. privire Ia o linie a frontiere cum şi instalaţiile militare
stantin Ţintea, transmite : Poul Hartling. invitaţia de a lor care să asigure securitatea a adresat un apel politic tuturor forţelor
Ministrul afacerilor externe vizita România. Invitaţia a Israelului. Eban. care a dat deţinute dc trupele amcrica- HOTARtRE
al României. Corneliu MA- fost acceptată cu plăcere. un interviu reţelei de televi no-saignneze în sectorul Plei- JUDECĂTOREASCA
nescu, aflat într-o vizită ofi ★ ziune C BS. In încheierea vi antifasciste si democratice ku s-au aflat printre princi
cială în Danemarca, a fost In drum spre ţară, Corne zitei în S.U.A., a opinat că palele obiective ale atacurilor
primit luni dimineaţa de că lul Mănescu a făcut o esca misiunea ambasadorului Gun- declanşate de detaşamentele Un tribunal italian a res
tre regele Frederik al IX-lca. lă la RerJin nar Jarring ar trebui să con BOLOGNA 22 — Cores luptă antifascistă. A.N.P.I so clasa muncitoare şi ţărăni patrioţilor pins acţiunea umu client
Ministrul român a fost însoţit ★ stea în prezent în angajarea pondentul Agerpres, Nicolne licită guvernului italian şi me. păturile mijlocii şi stu In acelaşi timp, unităţi ale pe care un frizer l-a aban
de ministrul danez al aface In cursul dupâ-nmiezii. unor discuţii „detaliate şi Puicen. transmite : Duminică organelor puterii de stat să denţi, care se înlâreşte con F.NTL au supus unui tir de donat, tuns pe jumătate,
rilor externe, Poul Hartling. Corneliu Mănescu s-a reîn concrete“ între Israel şi Re s-au încheiat la Uolognü lu lichideze definitiv toate orga tinuu. constituind baza unui rachete cartierul general al \ exact in clipa începerii li
Luni la prînz, Corneliu Mâ- tors In Capitală. publica Arabă Unită, pe baza crările Congresului al VIÎ- nizaţiile neofasciste şi para bloc social ce luptă pentru primei di Vizii americane de nei greve, hi hotârirea tri
nescu a pârâsit Copenhaga, poziţiilor definite de fiecare lea al Asociaţiei Naţionale a cavalerie aeropurtate de la \ bunalului se spune că drep-
îndreplindu-se spre patrie, Partizanilor LaUeni (A.N.P.I ). militare. progresul politic şi social al Binh Duong. la numai 30 ki k iul de a fi tuns şi pe cea- J
după vizita oficială făcută in Pornind ele Ia Palatul spor ţării. lometri nord de Snîgon. . laltă jumătate a capului nu \
Danemarca. Ia invitaţia mi Comunicat în urma şedinţei După dezbaterile pe margi turilor pe străzile centrale \ constituie un drept cetăţc
nistrului afacerilor externe, nea laponului prezentat de ale Bolognei, peste o sută de ( mesc fundamental.
Poul Hartling Arîgo Boldrini, preşedintele mii de persoane au partici
A.N.P.I., şi saluturile rostite
pat duminică la o manifesta
★ plenare a C.C. al P.C. din Ecuador de leprezcn fanţi ai organiza ţie. după care s-au întrunit în Rezultatele preliminare ale celui „THE ROLLING
In cursul convorbirilor a- ţiilor antifasciste din unele
vuite la Copenhaga, care s-au GUAIAQUIL 22 (Agerpres). luptă trebuie să se încadre ţâri europene. participanţii Piazza Maggiore. Aici au STONES" IN f r a n ţ a
desfăşurat într-o atmosferă Recent a avut loc u şedin ze în bătălia amplă a popoa la congres avi subliniat încă rostit cuvîntări Arialdo Banfi,
de prietenie şi înţelegere re ţă plenară a Comitetului relor Americii Latine contra o dată continuitatea valorilor vicepreşedinte al A.N.P.I,, şi de-al doilea scrutin din Franja Cunoscuta formaţie en
ciprocă, s-a făcut un schimb Central al Partidului Comu dominaţiei străine şi a reac- Rezistenţei, adoptînd un apel Giorgio Amendola. membru gleză dc muzică pop, „The
fructuos de păreri cu privire nist din Ecuador. Intr-un co ţiunii interne. Comunicatul a- al Direcţiunii Partidului Co PARIS 22 (Agerpres). — In Caracteristica principală a Rolling Stoncs'\ a hotării
la evoluţia relaţiilor dintre municat publicat după ple politic adresat tuturor forţe munist Italian. Scoţînd în r e Franţa s-a desfăşurat dumini celui de-al doilea tur dc scru să... emigreze iu Franţa.
România şi Danemarca şi în nară se spune că participan preciazâ că mişcarea de eli lor antifasciste şi democra videnţă legătura directă „în că cel de-al doilea tvir dc tin a constiluit-o accentuarea După cum a declarat con
legătură cu linele probleme berare naţională a popoare tice. Congresul naţional al tre lupta pentru reforme, în scrutin al alegerilor muni tendinţei de hipolarizare a ducătorul grupului, Mick
internaţionale de interes co ţii au examinat situaţia din lor latino-americane se află A.N.P.I — se spune în apel care sînt angajate masele cipale, în cadru! cărora au forţelor politice. Acest luervi Jaggcr, ceea ce i-a tndem-
ţară, perspectivele luptei po
mun. porului ecuadorian pentru în plin avînt. evidenţiind im — cheamă toate forţele acti populare italiene şi dezlăn fost desemnaţi peste 76 000 determină pe observatorii pa uat să părăsească Anglia
S-a consemnat cu satisfac portanţa victoriei revoluţiei ve ale ţârii să constituie o ţuirea violenţei fasciste", din cei 46fi 000 de consilieri ce rizieni să aprecieze consulta nu csfr dorinţa de a sc sus
ţie că relaţiile româno-rtane- democraţie, împotriva impe în Cuba. succesul Frontului largă grupare antifascistă, ca Banfi a spus : „Fascismul vor administra. în următorii rea municipală drept un pre trage fiscului, a$a cum au
ze cunosc o dezvoltare favo rialismului, pentru îmbunătă Unităţii Populare în Chile, o condiţie indispensabilă este mijlocul prin care cercu şase ani, 37 700 de comune ludiu al alegerilor legislative fost exprimate unele păreri,
rabilă în diverse domenii de ţirea condiţiilor de viaţă ale transformările sociul-ccono- pentru a înfrînge planurile rile corservatoarc încearcă să ale ţării. din 1373. care, după părerea ci numai, „necesitatea dc
activitate, exprimîndu-sc, tot oamenilor muncii şi au a mice din cîteva ţâri ale reacţiunii şi pentru a face blocheze politica reformelor Rezultatele preliminare con lor, vor fi dominate de parti a schimba scena, tempera
odată, dorinţa dc a continua probat în unanimitate poli continentului. ca societatea să avanseze şî sâ-i înfricoşeze pe susţină firmă. în esenţă, orientarea dele majorităţii guvernamen tura şi clima". Deşi nu
eforturile în vederea sporirii tica partidului. In faţa popo Conducerea P.C. din Ecua pe linia reformelor, spre a alegătorilor manifestată in tale. pe de o parte, şi cele ale s-au fixat incă asupra lo
substanţiale a schimburilor rului ecuadorian — se spu dor subliniază că pcnlru suc realiza ţelurile Rezistenţei, torii lor ; trebuie lovit fas prima fază. Peste tot unde stîngîî, pe de altă parte. cului unde îşi. vor avea sc
comerciale, a intensificării co ne în document — se află cesul luptei este necesară u împotriva tentativelor de a cismul pentru a deschide ca forţele de slînga s-au prezen Comculind rezultatele pre diul, sc parc că preferin
operării economice, tehnico- sarcina de a lupta pentru nirea tuturor forţelor demo lea reformelor". Congresul tat pe liste comune avi obţi liminare ale eclui de-al doi ţele membrilor grupului se ^
şliinţifice şi culturale. cratice. patriotice şi progre se forma un bloc conserva A.N.P.I., puternica manifesta nut succese. Astfel, comuniş îndreaptă către Coasta de
Ministrul afacerilor exter constituirea unui guvern de siste ale ţârii şi intensifica tor şi reacţionar politico- ţie de astăzi şi numeroasele tii au cîştigat noi municipii, lea tur, secretarul general Azur.
ne, Corneliu Mănescu, a mocratic şi popular. Această rea activităţii partidului. militar-finnnnar. cu scopul acţiuni antifasciste, a decla adjunct al P.C.F., C.corgcs
de o opri avîntul viguros al rat Giorgio Amendola, de ca cele de la Amiens, Arles. Marchais, a subliniat că ele D u p ă dezmembrarea
maselor populare, partizanii monstrează că în Italia exis Dieppe. Firinin, Savigny-Sur- au demonstrat eficienţa înţe ..Beatles-" ilor, primăvara
propun crearea sau întă tă forţele capabile să în- Orge. Dc asemenea, socialiş legerii dintre partidele de trecută, iată că şi a doua
tii. sprijiniţi de comunişti, au
rîrea organelor larg-unita- frîngâ încă o dată fascismul. stingă, în special între comu formaţie dc muzică pop,
MONTEVIDEO - Organiza obţinut victoria în municipii nişti şi socialişti. Politica de situată in fruntea tuturor
MOSCOVA. — La Moscova a avui loc luni o plenară o ţia „Tupamaros" a dat publi re, la toate nivelurile — în Seminţele libertăţii şi demo le Lille (unde a fost învins invitate, dusă dc P.C.F . a spus clasamentelor din lume, se
Comitetului Central al P.C.U.S. — anunţă agenţia TASS. cităţii la Montevideo un nou fabrici, şcoli, în cartiere. în craţiei, râspîndite de Rezis ministrul dezvoltării indus retrage din viafa muzicală
Plenara a examinat raportul de activitate al Comitetului comunicat in care declară că oraşe şi safe — spre a des tenţă. au dat roade Există o triale şi ştiinţifice. François C.eorges Marchais, a fost a- a Angliei.
Centra) Io Congresul ol XXlV-leo ol P.C.U.S., care iţi va „tribunalul poporului" con făşura o acţiune eficace de clasă muncitoare unită şi vic Xavier-Ortoli). Saint-Nazaire probatâ de muncitori şi de
incepe lucrările Io 30 mortie. Referatul pe această temă tinuă sâ-l interogheze pe vigilenţă, de iniţiative şi de torioasă, există alianţa între şî Clermond-Ferrand. forţele democratice.
o fost prerentat de Leonid Brejnev, secretar general al procurorul general ol Uru-
C.C. ol P.C.U.S. Plenara a aprobat în unanimitate rapor guayului, Guido Berro Oribe,
tul. răpit la 10 martie a.c.
Plenara o exominot şi aprobat în unanimitate proiec m u n c i t o r u l de p e zurat ca „avertisment" unul piere a poligonului ultrase cârcă cu combustibil ime re se încâleza şi paznicul.
tul raportului „Cu privire Io directivele celui de-al Pe de altă parte, relaţiile AERODROMUL GERMAN dintre deţinuţi cret de experimentare de la diat după aterizare Mjhail ¿i începui să fredone
XXIV-leo Congres o»l P.C.U.S., pentru o>l 9-leo plan cin dintre puterea executivă şi Intr-o dimineaţă, după a Peenemunde-Est unde se lu Mihail a hotârît să împăr ze un cîntee cunoscut de
cinal dc dezvoltare a economiei naţionole a U,R S.S. pe puterea judiciară s-ou înăs Primul lucru pe care l-a pe), li s-a dat ordinul să se cra la crearea rachetelor di tăşească planurile sate şi toţi : era semnalul de înce
o.nii 1971-'1975". Referatul în această problemă a fost prit în ultimele zile, datori zărit Mihail la Sachsenhau dezbrace pînă la piele ; SS- rijate „V-2". Puţin mai spre tovarăşilor de echipă. Zâ- pere. Unul din ei avea în
preientot de Alexei Kosîghin, preşedintele Consiliului de tă dispoziţiei guvernului de a sen era pancarta agăţată pe iştii i-au măsurat pe toţi, a- nord se afla un alt poligon rindu-1 o dată pe prizonie buzunar o piuliţă prinsă dc
Miniştri ol U.R.S.S. se efectua o percheziţie la porţile lagărului i „Munca îl legînd dintre ei pe cei apt¡ de încercare — Peenemun- rul Mihail Lupov, de spe un şnur. In plus. prizonierii
domiciliul unuia dintre jude face pe om liber !". pentru nvunca în industria de-Vest — unde era experi cialitate inginer, introdu-
I - ....__ mai erau înarmaţi cu lopeţi
cătorii Curţii Supreme Baraca unde fusese arun do război. mentată noua tehnică de cind nisip în rezervorul cu şî tîrnăcoape. Totul a de
cat Mihail aparţinea aşa-nu- Grupului în care a nime război a departamentului
PEKIN. - Agenţia China benzină at unui camion ger curs nefiresc de repede :
Nouă informează că în ziua BOLOGNA. - In sala miţilor ..izolaţi“. Locatarilor rit Mihail 1 s-a dat de min condus de Goering. man, a hotârît să vorbească piuliţa a zburat cu repezi
ei li se Interzisese să mear
de 2t mortie două avioane Teatrului comunal din Bo gă în incinta lagărului. Aici eare pentru două zile ; apoi Si aici, Mihail şi-a făcut cu el Ulterior. în grupul lor ciune în capul paznicului si
militare ale S U.A. au vio'at logna s-au deschis luni lu se aflau în majoritate pri au fost încărcaţi cu toţii în prieteni în rîndul prizonie a fost cooptat şi Ivan Kri- acesta a căzut la pâmînt.
rilor ; printre ei, comunistul
vagoane de marfă. Cînd au
spaţiul aerian al R.P. Chine crările celui de-al lll-lea zonieri politici. Printre ei se vonogov care, cunoscînd Cinci prizonieri care nu
ze, deasupra provinciilor M in e r Congres al Partidului Socia găseau cîteva zeci de prizo ştiau de planul evadării stri
Guondun şi lunan, list italian al Unităţii Prole nieri de război ruşi. fran gau îngroziţi : „Ce. v-aţi ie
Un purtător de cuvint al tare (P.S.I.U.P.). La dezbateri cezi. olandezi, norvegieni şi şit din minţi ? Nemţii o să
Ministerului Afacerilor Exter iau parte 422 de delegaţi o- din unele regiuni ale Rei- ne împuşte pe toţi". Mihail
ne O'! R P. Chineze a fost curier leşi in adunările ce au pre chului ; pe piepturile lor e i-a liniştit : „De data asta
autorizat să deo un avertis cedat congresul, cei 37 de ra desenat un triunghi roşu vom zbura spre casă I" Spu
ment in legătură cu aceste deputaţi şi senatori oporţî- Misiunea luî Mihail era sese cu un asemenea ton de
octe provocatoare. nînd P.S.I.U.P , membri ai u „să încerce" cizmele pentru parcă era vorba de ceva
nor consilii regionale şi pro foarte firesc. Toţi au acţio
armata germană. In jur vi I
CIUDAT DE PANAMA - In vinciale, primoiri, precum şi curţii lagărului s-a construit nat repede şi sîgur : Ivan
rindul trupelor S U A. staţio numeroşi invitaţi, delegaţii o potecă acoperită cu cără ajuns la destinaţie, din 500 german Wehrner Rottlieb limba germană, fusese nu Krivonogov s-a îmbrăcat în
mantaua paznicului ucis, a
nate în zona Canalului Pa Santiago de Chile, preşedin ale partidelor democratice i- mizi pisate, pietriş şi nisip, citi se îmbarcaseră mai ră din Turingia care se afla mit de nemţi şeful barăcii. poi, ca şi cum nimic nu s-ar
nama s-a produs soptâmina tele Salvador Allende a sub toliene, reprezentanţi oi unor unde se încerca rezistenţa măseseră în viaţă 350. Au în lagăr din 1940 şi făcea
trecută o răscoală care s-o liniat că reforma agrară tre partide comuniste şi muncito cizmelor abia ieşite din mîi- fost aduşi la Karlshagen-1, parte din grupul deţinuţi î m b a r c a r e a p e fi întîmplat, au luat-o în
prelungit aproape 12 ore. buie înfăptuită fără a se ad reşti de peste hotare. nile cizmarilor. Deţinuţii anexă pe Insula Usedorn a lor ce trebuiau să deza „HEINKEL" grup peste cîmp; înainte
mergeau prizonierii ruşi. în
Un comunicat o.l comando mite vreun moment scăderea Partidul Comunist Român trebuiau să mârşăluiascâ în lagărului de la Sachsenhau morseze bombele neexploda urma lor paznicul eu puşca.
meniului trupelor americane producţiei agricole. Preşedin este reprezentot de tovarăşul cerc încălţaţi în cizme şi a- sen. Deţinuţii trebuiau să te. Deveatev încerca să-şi a Se îndreptau spre avionul
din Ponoma afirmă ca răs- tele chilian a relevat că gu Mihai Gere. membru su- vînd o greutate de 18 kg pe descurce şi să sorteze sîrmâ In noiembrie, Rottlieb a tingă ţelul său apropiindu-se de tip „Heinkel". Totul a
coalo s-a» fi declanşat cînd vernul său aplică reforma in pleont al Comitetului Execu umeri. Grupul de „experien ghimpată. Cu timpul. Mihail fost numit intr-un grup de un avion şi privind cum decurs aşa cum prevâzusc-
ţă" era format din 60 de
17 soldaţi de culooic s-ou tr-un ritm accelerat, in ca tiv, secretar ol C.C. al a înţeles unde se află : du care trebuia să lucreze pe poriveşte pilotul motorul a ră. mai ales că se aflau la
opus cu forţa armelor arestă drul stabilit de lege. P.C.R. deţinuţi. Cîţiva paznici în pă zgomotul pe care îl au aerodromul Peenemünde. cestui tip de maşină. Nem ora cînd nemţii erau ocupaţi
sărcinaţi cu supravegherea
rii unuia din comorozii lor de lor observau imediat pe a zea şi-a dat seama că se gă Ştiind că Mihail este avia ţii erau bucuroşi sâ-i arate cu masa de prînz. După ci
seşte pe un poligon de în
către poliţio militară. Pentru cei care nu puteau face fa cercare a motoarelor de n- tor sovietic, Rottlieb s-a rusului cît de uşor mane lîrau acumulatoarele pentru
a înăbuşi răscoala au fost CANBERRA _ Noul pr im-ministru australian, William ţă. îi scoteau din rînd şi îi viaţie. A observat si o ciu străduit sâ-l ia în echipa lui. vrează toate comenzile. In pornirea motorului. Mihait
aduse unităţi ale poliţiei mi McMahon, o anunţat componenţa guvernului său. trimiteau spre cele patru dată „săgeată albă" care se De-ahia atunci i-a venit deţinutul îmbrăcat în haine a vrut să se suie in avion
litare din sectorul Pacificului, Ca viceprcmier şi ministru al industrei şi comerţului a camere de gazare care se a desena pe cer după startul ideea lui Deveatev să fugă vărgate nu puteau bănui un însă trapa era încuiată cu
arată comunicatul, care pre îost numit John Douglos Anthony, iar ca ministru de in flau pe teritoriul lagărului. rachetelor O dată a fost la bordul unui avion ger aviator destoinic. un lacăt Trebuia să spargă
cizează că polru persoane au terne Rolph Hunt. Conducerea Ministerului Alocerilor Ex Nici un gînd de evadare chiar martorul lansării spre man. In acest scop. el a ur La 8 februarie, hotârirea geamul şi să forţeze trapa
fost rănite. terne i-a fost încredinţată lui Leslie Horry Bury, cote o nu putea încolţi in mintea cer a unui corp fusiform, mărit foarte atent activita privind evadarea fusese lua dinăuntru. Nervii îi erau în
deţinut în precedentul guvern portofoliul finonţelor, pre lui Mihail Nişte echipe S.S însoţit de un zgomot îngro tea de pe aerodrom, astfel tă. Mihail îşi alesese un cordaţi la maximum.
SANTIAGO DE CHILE. - luat acum de Billy Mockie Snedden. Aşa cum se onun- le-au demonstrat într-o zi zitor si care apoi a dispă îneît, în cîteva zile, a reu „Heinkel" care tocmai fuse
luind cuvintul in fota citor- ţose dejo, fostul prjm-ministru, John Gorton, a fost nu ce li s-nr întîmpla celor ca rut în nori. şit să observe că avioanele se umplut cu combustibil. (Agerpres)
va mii de ţărani adunaţi în mit ministru al apărării. re ar avea de gînd să fugă: Lagărul Karlshagen se a erau deosebit de păzite nu La pauza de prînz, prizonie
faţa palatului prezidenţial din într-o sîmbâtâ a fost spîn- fla situat în imediata apro- mai noaptea, iar ele se în- rii aprinseseră un foc la ca (Va urma)
Redacţia şi administraţia clarului t Deva, itr. Da, Petru Graza, or. 35. (Pelefoaoa 1231? f) 115 88. Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva. U 063