Page 77 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 77
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ l-V A l
Vizita în China a delegaţiei
guvernamentale române g
a O dovadă a eşecului I
politicii de „vietnamizare“
a războiului din Laos !
■ Lovitură militară de stat
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A l P.C.R. $1 A l CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN în Argentina !
D Curier, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5040 MIERCURI 24 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI 5
LUCRĂRILE CONGRESULUI UNIUNII GENE
RALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA
Marea Sală n Palatului
Republicii găzduieşte de Cuvintarea to varăşului
ieri un eveniment cu sem
nificaţii majore în viaţa şi
activitatea oamenilor mun
cii din întreaga ţară —
Congresul sindicatelor.
La acest forum al demo
craţiei muncitoreşti iau NICOLAE CEAUŞESCU
"arie delegaţi aleşi în con
ferinţele uniunilor pe ra
muri de activitate, veniţi
din toate colţurile ţării —
muncitori, ingineri, tehni Stimate tovarăşe, stimaţi oasâ a forţelor de producţie, re în relief justeţea şi eficien lipsuri, dar ceea ce a carac
cieni şi funtţ'jnnri din in tovarăşi, la ridicarea tuturor judeţelor, ţa politicii inarxisl-leniniste terizai activitatea lor esie
dustrie. agricultură, trans la întărirea bazei tehnico-ma- a Partidului Comunist Român contribuţia valoroasă la în
porturi şi din celelalte Congresul sindicatelor din teriale a socialismului. care îşi îndeplineşte cu fer făptuirea politicii partidului
sectoare ale economiei na România, care reuneşte repre Cincinalul s-a încheiat cu mitate misiunea istorică de şi statului, la construcţia so
ţionale. activişti de partid, zentanţi ai clasei muncitoare, rezultate bune şi în agricul forţă politică conducătoare a cialistă, la progresul multila
de stat şi ai sindicatelor — ai celorlalte categorii de oa tură. In anii din urmă s-au luat societăţii socialiste româneşti. teral al întregii ţâri. Pentru
munca depusă, pentru apor
tineri şi vîrstnici, romăni. meni ni muncii — bărbaţi şi noi măsuri pentru ridicarea (Aplauze puternice). Succese tul la succesele noastre gene
După cum se ştie, în cursul anului 1970,
maghiari. germani şi de femei, vîrstnici şi tineri, gradului de mecanizare şi le pe care le obţinem se da- rale, felicit din toată inima or ultimul an al cincinalului 1966-1970, Io Totodată judeţul nostru a ocupat locul al
alte naţionalităţi. români, maghiari. germani, chimizare a lucrărilor agrico toresc faptului că partidul ganele şi organizaţiile sindi Vl-lea în întrecerea dintre consiliile popu
Congresul va face bilan sîrbi şi de alte naţionalităţi le, s-au desfăşurat ample ac nostru se călăuzeşte în ela cale. miile şi miile de acti chemările organizaţiilor judeţene de partid lare jude|ene.
ţul activităţii desfăşurate — exponenţi ai celor 3 mili ţiuni de ameliorare şi iriga borarea programului con vişti sindicali, toţi membrii Braşov şi Timiş, o Consiliului popular a-l ju Bilanţul bogat în realizări dobindite sub
în ultimii ani şi va stabili oane de sindicalişti reprezen- re a solului, s-au creat con strucţiei socialiste după legi sindicatelor care şi-au consa deţului Constanţa, a institutelor de cerce conducerea Comitetului judeţean de partid
sarcinile ce revin sindica tînd jumătate din populaţia diţii care să permită practi le obiective ale dezvoltării crat eforturile slujirii intere tări chimice şi de cercetări tehnologice de către minerii, siderurgici, constructorii,
telor în înfăptuirea hotâ- activă a ţării, constituie o carea unei agriculturi inten sociale, d upé realităţile con selor poporului. propăşirii pentru construcţii de maşini din Bucureşti energetîcienii, de către cerlolţl oameni aî
rîrilor trasate de Congre înaltă tribună de afirmare a sive. Ca urmare, tn pofida crete ale ţârii, aplicînd în patriei socialiste. (Vii $i pu şi Institutului de cercetări pentru cereale şi muncii din judeţ în cursu'l anului 1970,
sul al X-lca al Partidului opiniei celor ce muncesc, un condiţiilor climatice nefavo mod creator adevărurile ge ternice aplauze). plante tehnice Fundoleo, întregul nostru po înalta apreciere ocordotă eforturilor susţi
Comunist Român, în lumi larg forum democratic de rabile din ultimii ani, şi mai nerale ale socialismului la por o fost angrenat intr-o însufleţită şi e- nute, constituie un puternic imbold în mun
nergico întrecere pentru îndeplinirea sarci
na concluziilor şi reco dezbatere profundă şi multi ales a calamităţilor din pri condiţiile din România. Fap Stima(i tovarăşi. ca pentru îndeplinirea sarcinilor noi şî spo
mandărilor recentei plena laterală a problemelor con măvara anHlui 1970 care au tul că politica noastră expri nilor de pion şi a angajamentelor. Recent, rite ce le revin din documentele Congresu
re a CC al P.C.R., strucţiei socialismului in pa lovit puternic agricultura mă în mod fidel interesele Ne aflăm la începutul unei Comitetul Executiv al Comitetului Central lui al X-leo ol partidului In cincinalul 1971
cuprinse în cuvîntnrea tova tria noastră (Aplauze puter noastră, producţia globală ve vitale ale poporului asigură noi etape a dezvoltării eco- ol Partidului Comunist Român, Consiliu! de 1975. Recenta consfătuire de luoru organi
nomico-soci.Tle a României —-
răşului Nicolac Ceauşescu nice). getală şi animală a crescut unitatea de granit dintre cincinalul 1971 — 1915 După Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii zată de către Comitetul judeţean de partid
Socialiste România ou examinat rezultatele
la plenară Congresul, Daţi-mi voie să vă adresez în ultimii 5 ani cu circa 24 partid şi popor, încrederea cum stit'. obiectivul fundn- obţinute ¡n această lorgă întrecere, contri cu lucrătorii din industrie o oflnmot încă o
precedat de ample şi dumneavoastră, participanţi la sută, fată de cei 5 ani nemărginită a oamenilor mun mental pus de Congresul al dotă hotărîrea colectivelor de muncă din
multilaterale dezbateri în lor la congres, tuturor mem precedenţi, asigurînd satisfa cii în partidul comunist, ho- X-lea în fata partidului, a buţia judeţelor la realizările economiei judeţ de a-şi spori şi mol mult eforturile
noastre naţionale şi au declarat fruntaşe a
vederea stabilirii rolu brilor sindicatelor, oamenilor cerea nevoilor economiei şl tărîrea de a înfăptui neabă întregului nostru popor pen orientate spre creşterea contribuţiei judeţu
lui şi sarcinilor care revin muncii din întreaga ţară, un aprovizionarea în condiţii co tut politica sa internă şi ex tru perioada caic vine este cele judeţe care au adus ceo moi more lui nostru Io înflorirea continuă şl multila
contribuţie Io progresul- economiei. Io în
sindicatelor în etapa ac cald mesaj de salut din par respunzătoare cu-produse a- ternă. (Aplauze prelungite). fâurire.T societăţii socialiste florirea multilaterală o patriei noastre. terală a patriei noastre socialiste.
tuală de dezvoltare a pa tea Comitetului Centra! ol groalimentare a populaţiei. In promovarea întregii sa multilateral dezvoltate, carac In fotografie, momentul solemn al inmlnâ-
triei, se înscrie în procesul partidului, a Consiliului de Marile realizări obţinute în le politici, partidul asigură terizată printr-o puternică şi Oamenii muncii hunedoreni au aflat cu rii de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,
de reînnoire profundă şl Stat şi a guvernului Republi dezvoltarea economică s-au îmbinarea armonioasă a inte deplină mîndne şi satisfacţie că eforturile secretarul general al Partidului Comunist
de largă perspectivă a tu cii Socialiste România. (A reflectat direct în nivelul de reselor naţionale cu interese modernă bază tehnîco-mate- lor pentru sporireo producţiei materiale, Român, preşedintele Consiliului de Stat al
turor sectoarelor de acti plauze prelungite). trai al oamenilor muncii.au le generale ale socialismului, rialâ. prin perfecţionarea re pentru îndeplinirea pionului in industrie, Republicii Socialiste România, a „Ordinului
vitate. de adîncire a demo Congresul dumneavoastră permis creşterea în decursul pornind de la convingerea că laţiilor de producţie, prin ri investiţii-construcţii şi circulaţia mărfurilor Muncii“, clasa a tll-a, tovarăşului loachim
craţiei muncitoreşti, a de este chemat să facă bilanţul ultimilor 5 ani cu 20 la sută principala sa Indalorire nn- dicarea ştiinţei, culturii. în- au primit o Înaltă apreciere din pa*rtea Moga, prim-secretar al Comitetului judeţean
mocraţiei socialiste, proces uriaşei activităţi creatoare a salariului real După cum ţională sl Internaţională este conducerii de partid şî de stot, judeţul Hu Hunedoara al P.C.R., preşedintele Consiliu
iniţiat şi promovat cm desfăşurate de clasa munci se ştie, în această perioadă construirea cu succes a orîn- nedoara ocupind locul trei pe ţară şi fiind lui popular judeţean, pentru rezultatele ob
duirii noi. socialiste în Româ
consecvenţă de Partidul toare. de masele largi ale a fost realizată majorarea (Continuare in pag- a 2*a) distins cu „Ordinul Muncii" clasa o IM-a. ţinute de judeţul Hunedoara în întrecerea
Comunist Român. salariaţilor, al aportului or generală a salariilor, o aten nia. înfăptuirea aspiraţiilor desfăşurată in anul 1970.
La congres iau parte ganelor şi organizaţiilor sin ţie deosebită acordîndu-se ri şi idealurilor poporului ro
numeroşi invitaţi — mem dicale Ia construcţia econo dicării cîştiguriloi oamenilor mân, transpunerea în viaţă
bri ai CC. al P.C.R.. ai mică şl culturală, la munca muncii cu salarii mai mici. pe pâmîntul ţârii noastre a
visului de aur al omenirii —
Consiliului de Stal şi ai de conducere a ţârii. în o Ca rezultat al creşterii sala comunismul. (Aplauze puter
guvernului, conducători de pera de edificare a noii orîn- riilor nominale şi al sporirii nice. prelungite).
instituţii centrale şi orga duiri sociale, de ridicare a numărului de salariaţi, popu
nizaţii obşteşti, activişti de hunâstârii întregului popor. laţia a realizat în 1970 veni Dragi tovarăşi. Operativitate maximă — dezic rat esenţial
partid şi de stat, vechi (Aplauze îndelung repetate). turi cu 50 la sută mai mari
militanţi «Ti mişcării mun Totodată, el are menirea de decît în 1965 Un rol fundamental în
citoreşti din ţara noastră, a pune în lumină. în spiritul O influenţă puternică asu transformarea revoluţionară
ziarişti români şi străini. criticii şi autocriticii — me pra nivelului de trai a avu a societăţii româneşti. în rea în campania agricolă de primăvară
Sint prezenţi reprezen toda de bază care asigură t-o creşterea cheltuielilor *o- lizarea tuturor înfăptuirilor
tanţi ai Federaţiei Sindica mersul înainte al societăţii ciaî-culturale din bugetul sta cu care ne mîndrim astăzi, a
în
tului, care s-au ridicat
le Mondiale, ai altor or noastre socialiste — defi avut şi are eroica noastră
1970 la 35.7 miliarde lei, fa
ganizaţii internaţionale, pre cienţele şi lipsurile mani ţă de 22.4 miliarde lei In clasă muncitoare, călită în Realizarea In acest an de tng. AUREL NISTOR lizările de bază cît şi pentru
cum şi a 59 de organizaţii festate în munca organelor 1965. Pe această bază au fost numeroasele bătălii revolu către lucrătorii ogoarelor ju vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului cele faziale potrivit cerinţe
deţului nostru a unei produc
sindicale naţionale din di sindicale, de a adopta soluţii majorate pensiile, fondurile ţionare. devotată pînă la ca ţii globale în valoare de peste populor judeţean, director general al Direcţiei generale lor fiecărei culturi.
in actuala campanie o su
ferite ţâri le cele mai corespunzătoare destinate acestora crescînd în păt cauzei socialismului, cla un miliard lei este determi pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi ape. prafaţă «Tpreciabilâ — peste
Lucrări*c congresului au pentru ridicarea pe un plan 1970 de 2.2 orî faţă de 1965. sa care şl-a luat pe umerii nată în măsură hotârîtoare de 10 000 hectare — este rezer
început In ora 9,30. superior a acesteia, pentru a fost dezvoltată reţeaua in ei «reaua răspundere de a felul cum conducerile unităţi vată însâmîntâiii culturii po
întreaga asistenţă a în- intensificarea participării, în stituţiilor de învâţâmînt pu conduce poporul spre o viată lor agricole de stat si coope activitatea conducerilor unor prima epocă să fie încheiat rumbului. Obţinerea unor i'e-
liberă şl demnă, spre pro
tîmpinat cu puternice «t- cadrul sindicatelor, a mase blic, de ocrotire a sănătăţii, gres şi prosperitate. Transfor- ratiste, cadrele tehnice, co unităţi, rezultatele înregistra în toate unităţile agricole colte sporite Ia hectar, care
plauzc şi ui ale pe tovarăşii lor largi de salariaţi la ela s-au luat noi măsuri pentru tnînd societatea. împreună cu operatorii şi mecanizatorii, te pînă acum nu pot fi con O situaţie nccorcspunzăloa- să reflecte gradul actual de
Nicolae Ceauşescu. Ion borarea şi înfăptuirea poli îmbunătăţirea condiţiilor de ceilalţi oameni ai muncii, cla sub conducerea organizaţiilor siderate ca mulţumitoare, re se semnalează, de aseme mecanizare şi chimiz.Trc. pu
Gheorghc Maurer. Emil ticii noastre interne şi ex muncă. Un efort însemnat a sa muncitoare s-a transfor de partid. 1$> mobilizează e semnalindu-se numeroase ca nea, în privinţa fertilizării te ne în fala specialiştilor şi a
Rodnaraş. Manea Măneseti, terne. a liniei generale d« făcut statul nostru In aceas mat pe cn însăşi în anii so forturile, întregul potenţial li zuri de tărăgănare nejustifi- renului, acţiune care in co conducerilor dc unităţi sar
Paul NictiIcscu-Mi/.il. Gheor- dezvoltare multilaterală a tă perioadă pentru dezvolta cialismului. P.Trnlel cu dez- man si material la executarea ralâ a începerii semănatului. operativele agricole s-a reali cini dc maximă răspundere
Ca urmare, pînă acum pro
zat pe abia 5 000 de hectare
ghe Pană. Ilie Ver- României socialiste (Aplauze rea construcţiilor de locuinţe, vnltarea economiei şi cultu în cele mai bune condiţiuni a centul la semănatul culturi din cele peslc 10 000 planifi privind amplasarea judicioasă
lucrărilor agricole în scopul
deţ, Maxim Rerghiami. puternice). asigurînd condiţii ca peste 2 rii, cu succesele obţinute în obţinerii de recolte maxime la lor din prima epocă nu depă cate. iar în întreprinderile a- a culturii, pregătirea terenu
lui. folosirea celor mai pro
Flurian Oânâlache, Emil milioane de persoane, adică construcţia socialismului, cla hectar. Finalizarea unui ase şeşte 20 la sută din prevede gricolc de stat au fost aplica ductivi hibrizi, respectarea cu
Drâgănescu, Janos Fazebas, Stimaţi tovarăşi. circa 10 la sută din populaţia sa noastră muncitoare şi-a menea deziderat este hotâri- rile planului. Evitarea dimi te îngrăşăminte pe numai ju rigurozitate a tehnologiilor
Petre Lupu, Dumitru Po ţârii să se mute în locuinţe noi. sporit rindurile cu noi şi noi tă într-o măsură însemnată nuării recoltei necesită inten mătate din totalul suprafeţe impuse la semănatul $i. apoi,
pa, Dumitru Popescti. Ne aflăm la punctul de In Este evident pentru oricine contingente, şî-a ridicat pre de acţiunile ce se întreprind sificarea ritmului de lucru, lor stabilite Oinoscînd apor la întreţinerea culturii. Para
Leonte Râutu. Ştefan Voi- tersecţie între două mari e că opera de construcţie so gătirea profesională, şi-a îm in campania agricolă de pri mobilizarea în cîmp a tuturor tul deosebit a) fertilizării a lel cu stabilirea celor mai
tec. losif Ranc. Petre Rla- tape ale istoriei construcţiei cialistă se materializează în bogăţit orizontul ştiinţific, măvară. forţelor şi mijloacelor meca supra nivelului producţiei a potrivite terenuri pentru în-
jovici. Mihai Dalea. Ion socialiste în ţara noastră : în ultimă instanţă în îmbună tehnic şi de cultură generală, Experienţa a numeroase co nice existente în fiecare uni gricole, o sarcină importantă
Iliescu, Vasilc Patilinet, cheierea cincinalului 1966— tăţirea permanentă a vieţii dovedindu-şl pe deplin forţa operative agricole care an de a conducerilor unităţilor şi a sâmînţarea porumbului. în a
Mihai Marinescu. Ion Pâ- 1970 şi inaugurarea noului poporului, se resimte în exis creatoare, capacitatea de a a- an înregistrează producţii su tate agricolă. Printr-o organi cadrelor tehnice este mobili tenţia mecanizatorilor şi a co
(an, care iau loc în loja plan de cinci ani 1971—1975. tenţa fiecărei familii, a fie sleura modernizarea Indus perioare şi relativ constante zare judicioasă a muncii şl u zarea masivă a forţelor şi operatorilor trebuie să stea
din dreapta prezidiului Întregul nostru popor a fost cărui cetăţean, duce în mod triei socialiste la nivelul cu la hectar la culturile de po tilizarea cu randament maxim mijloacelor existente Io trans
ceririlor revoluţiei
tehnlco-
In loja din stînga pre informat pe larg şi în mod nemijlocit Ia creşterea rapidă stiintifire mondiale, de a con rumb, cartofi, sfeclă, legume «t timpului favorabil, este po portul în cîmp şi administra
zidiului iau loc conducă detaliat, atlt în cadrul co a gradului de civilizaţie din duce dezvoltarea generală a ş a — dintre acestea detaşln- sibil ca în următoarele 3-4 rea tuturor stocurilor de în
torii delegaţiilor organiza municatului oficial cît şi prin România. Şi tocmai datorită societăţii socialiste româneşti du-se CA P Simeria, Pricaz, zile semănatul culturilor din grăşăminte. atît pentru ferti
Orâştie, Ostrov etc — demon
ţiilor sindicale de peste presă, asupra bilanţului bo faptului că rezultatele con (Aplauze pu(ernîee). Pentru strează cu prisosinţă că ni
hotare gat al cincinalului trecut. N'» strucţiei socialiste sint resim toate acestea, pentru modul velul recoltelor este în mod
întreaga asistenţă ovaţio există domeniu sau sector de ţite de fiecare familie, între exemplar în carc-şi îndepli cert influenţat de încadrarea
nează minute în şir. Se activitate economică, socială gul popor sprijină politica neşte rolul de clasă conducă semănatului în limitele epocii
scandează „P C. R. — sau cultural-educatîvâ care partidului nostru comunist. toare a societăţii noastre so optime, de respectarea tehno Dezbatere privind modernizarea
Ceauşescu". să nu fî înregistrat în aceşti (Aplauze prelungite). cialiste. doresc ca de la a logiilor şi cerinţelor calitati
cinci ani profunde transfor Cu toate că bilanţul cinci ve impuse la executarea lu
Din însărcinarea Consi mări înnoitoare, în care să ceastă tribună să adresez ce crărilor agricole Deoarece se
liului Central al Uniunii nu se fi resimţit cu putere nalului este rodnic, bogat tn le mai calde felicitări clasei mănatul constituie una din şi perfecţionarea procesului de Invăţămînt
Generale a Sindicatelor, pulsul viu al socialismului, înfăptuiri măreţe, slntem con muncitoare, tuturor oameni etapele decisive In cadrul mă
tovarăşul Virgil T rofin , să nu se fl produs noi acu ştienţi că mai avem mult de lor muncii, care prin activita surilor agrotehnice menite să Ieri, în municipiul Deva In cadrul lucrărilor au
tea lor harnică de fiecare zl
membru al Comitetului E- mulări cantitative şi calitati făcut pentru a atinge acel înalţă luminosul edificiu al contribuie la sporirea produc a avut loc şedinţa de lucru fost prezentate informări Inspectoratului şcolar jude
fie
ţean căit? va trebui să
xeeutiv, al Prezidiului Per ve. noi şi noi progrese. nivel de dezvoltare economi socialismului pe pâmîntul ţiei. se cere ca acţiunii res a directorilor coordonatori despre preocuparea condu concretizat la nivelul tutu
manent al C.C. al P.C R., că şi culturală la care as României (Aplauze puterni pective să i se acorde impor din şcolile judeţului, ai şco cerilor unor scoli privind ror şcolilor din judeţ Dc a
preşedintele U G S.R, ros Sînt cunoscute rezultatele pirăm. pentru a crea acele ce. prelungite). tanţa cuvenită pentru a putea lilor generale şi de 10 ani dotarea şi modernizarea semenea. s-a făcut o vizită
teşte cuvîntul de deschide remarcabile obţinute de po condiţii optime de viaţă pe Un loc de seamă în viata executa lucrările într-0 peri din municipiile Deva, Hune propriilor laboratoare, preo cu cararler de schimb de
c.Tre le poate oferi civillza-
porul nostru în dezvoltarea
re. societăţii noastre au avut şi oadă cît mai scurtă şi de ca doara. Petroşani, liceelor de cupări şi rezultate pe lima experienţă la laboratoarele
industriei, care are rolul ho- ţia socialistă modernă fiecă
Subliniind importanţa târîtor în progresul économi rui cetăţean. nu sindicatele. organizaţii litate ireproşabilă. cultură generală, de specia instruirii tehnico-productive si atelierele date recent in
In această primăvară uni
congresului. preşedintele co-social al tării. Este un mo Trecînd în revistă succese largi ale clasei muncitoare, tăţilor agricole cooperatiste şi litate şi şcolilor profesion.a- a elevilor, organizarea acti folosinţă la Liceul de cultu
U.G.S.R. a salutat, cu deo tiv de profundă mîndrîe pa le, cunoaştem în acelaşi timp ale maselor de oameni ai de stat din judeţ le revine le organizată de către In vităţii din miniferme şi pla ră generală din Simeria şi
sebită căldură în numele triotică pentru poporul român neajunsurile şi defecţiunile muncii, cu o bogată si înde sarcina să însâmînteze peste spectoratul şcolar judeţean nul lor de cultură. la Şcoala generală dc 8 ani
reprezentanţilor sindicate de a fi reuşit să asigure creş pe care le mai avem în ac lungată tradiţie revoluţionară 26 000 de hectare, din care a- în cadrul căreia s-a analizat In continuare, în cadrul din aceeaşi localitate.
şi
problema, modernizării
lor. al oamenilor muncii terea producţiei industriale tivitatea noastră. Analizînd în lupia pentru apărarea in pro«Tpe 8 000 de hectare sînt perfecţionării procesului de discuţiilor, directori ai şco In cadrul lucrărilor a luat
muncesc,
generale,
tereselor celor cc
lilor profesionale
din întreaga ţară. prezenţa globale în aceşti 5 ani într-un atît plusurile cît şi minusu împotriva exploatării. In anii destinate culturilor din prima învâţâmînt, legarea lui de ai liceelor de cultură gene apoi cuvîntul tovarăşul Da
vid Lazâr. secretar al Comi
conducătorilor partidului ritm mediu anual de aproa rile. atit realizările cît şi construcţiei socialiste, sindi epocă — respectiv ovăzului, practică, de viaţă, rezultate rală şi de specialitate au re tetului judeţean dc partid,
pe 12 la sută — nnul din lipsurile, putem aprecia cu orzului, mazârii, trifolienclor. le obţinute pe această linie
şi statului, în frunte cu se catele au desfăşurat o activi sfeclei, inului, legumelor şi liefat măsurile luate, rezul care a vorbit despre princi
cele mai înalte ritmuri de deplină convingere că ceea tate intensă pentru organiza în judeţul nostru, măsurile tatele obţinute pe linia per palele sarcini re stau în fa
cretarul general, preşedin dezvoltare economică atinse ce este esenţial şi caracteris altor culturi agricole ce se impun a fi luate în fecţionării s» modernizării ta şcolilor de tonte gradele,
tele Consiliului de Stat. to pe pian mondial (Vii aplau tic societăţii noastre este rea şi unirea eforturilor crea Ameliorarea simţitoare a continuare. procesului de învâlâmînl în măsurile stabilite de către
toare şi a iniţiativei oameni
La lucrările şedinţei
au
varăşul Nicolac Ceauşescu, ze). La sfirşitul cincinalului dezvoltarea tur.ultuoasâ. pro lor muncii h îndeplinirea vremii in a doua jumătate «t participat tovarăşii David diverse unităţi şcol.Tre din conducerea superioară de
lunii martie a creat posibili
harta industrială a ţârii se gresul neîncetat şi multilate planurilor de stat. la promo partid pentru continua îm
la şedinţa de deschide tatea să se treacă din timp la Lazâr. secretar al Comitetu judeţ, preocupările pentru
prezintă îmbogăţită cu încă ral. succesul pe toate fron varea noului şi perfecţiona bunătăţire. perfecţionare a
ri a congresului De ase- efectuarea însâmînţărilor. pre lui judeţean de partid. Sa activitatea de viitor Cu n-
peste 1 500 unităţi economice turile al măreţei opere de rea continuă a muncii in cum şi la pregătirea terenului bin Holiciu. vicepreşedinte procesului instructiv-educa
şi cap«Tcităţi de producţie noi construcţie a socialismului. toate sectoarele vieţii econo pentru cultura cartofilor şi a «Tl Comitetului executiv al ccst prilej s-îui făcut nume tiv şi modul de realizare a
care, repartizate în mod ra (Vii aplauze). mice şi sociale Desigur, în roase propuneri şi s-a pre
(Continuare in pag. a 3-a) porumbului. Totuşi, datorită Consiliului popular jude acestora, la specificul şcoli
ţional pe teritoriu, «tu contri Evoluţia dinamică a socie munca sindicatelor au existat unor deficiente de ordin or ţean. zentat un plan de măsuri al lor din judeţul nostru
b u it la dezvoltarea armonl- tăţii Boajtra pana cn paU- uneia neajunsuri, o serie de ganizatoric oe «e întHnesc In