Page 79 - Drumul_socialismului_1971_03

i aamja^ -. ------~mm i mu i ir^rrmrmnririr wtthijui
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 040 © MIERCURI 24 MARTIE 1971 S

R A P O R T U L
t
r
C m i i e a o v a r ă ş u lu i
n
a
Consiliului Centrai al Uniunii Generale a Sindicatelor din România

p r e z e n t a t d e t o v a r ă ş u l V ir g il T r o f in
rareo Intereselor celor ce luptă ala organizaţiilor
muncesc, pentru eliberarea noastre sindicale, la ©la­ Anii car© an treent de la ducătoare snb conducerea economic şl social-caltcral al rezolvarea problemelor pri­ Uniunii Generale a Sindicate­
proletariatului, a maselor borarea unei orientări noi, precedentul Congres al U- politică a Partidului Comu­ Întregii noastre ţâri. vind îmbunătăţirea condiţii­ lor din România, a sindicate­
largi muncitoare exploatate în strînsâ concordanţă cu nlunii Generale a Sindicate­ nist Român. în lupta pentru O atenţie deosebită se a- lor de muncă şi de viaţă ale lor. asociaţiilor şl cluburilor
şi oprimate de cercurile im- cerinţele vieţii sociale. Kâ- lor, prin amploarea realiză­ răsturnarea vechii erîndoiri cordâ în raport sarcinilor sin­ clasei muncitoare, ale celor­ sportive din întreprinderi şi
vArea tn viaţa Internaţionali periaJlste 9! colonialiste. Ţi- râ îndoială că sindicatele vor lalţi salariaţi. instituţii pentru îmbunătăţi­
a principiilor respectului re- acţiona tot mal energic şl e­ rilor şi profunzimea înnoiri­ şi edificarea noii societăţi, dicatelor în domeniul activi­ Sindicatele din tara noas­ rea organizării activităţii
clprac Intra toate popoare­ nînd seama de rolul uria9 pe ficient pentru organizarea şl lor ce au avut loc în toate raportul subliniază că rolul tăţii economice. tră. se arată în raport, nu a­ sportive şi turistice de masă
le, a egalltâţll In drepturi care clasa muncitoare îl joa­ unirea eforturilor clasei domeniile vieţi* economice social conducător al clasei In perioada la care se re­ dus o Importantă contribuţie Realizările obţinute, se arată
că astăzi pe arena mondială,
Intra naţiuni, a aşezării ra­ muncitoare, a tuturor oame­ şl sociale, se detaşează ca muncitoare se realizează şi se feră raportul, Consiliul Cen­ la elaborarea şl înfăptuirea în raport, reprezintă doar un
de forţa pe care e reprezintă
porturilor dintre etate pa ba­ sutele de milioane de oameni nilor muncii în vederea în- cea mai fructuoasă etapă a afirmă, înainte de toate, prin tra), uniunile pe ramuri şl hotârîrilor luate de partid şl început pe calea înfăptuirii
ra echitabila, pentru conlu­ al muncii din întreaga lume, frăptuirll cu succes a progra­ construcţiei socialiste In conducerea politică a întregii sindicatele din întreprinderi guvern pentru îmbunătăţirea sarcinilor trasate de partid.
crarea tuturor ţărilor tn ve­ sindicatele au sarcina de ma­ mului elaborat de Congresul România. societăţi de către Partidul Co­ s-au preocupat de soluţiona­ condiţiilor de muncă si de Nu ne putem declara satisfă­
derea consolidării păcii tn lu­ re răspundere de a acţiona al X-lea al partidului nostru Socialismul a triumfat de­ munist- Român. Exprimînd rea unor probleme majore ale viaţă ale salariaţilor. Organe­ cut! cu rezultatele obţinute,
me. In acest spirit trebuie finitiv in România şi nu e- voinţa unanimă a clasei economiei, folosind mal bine le şi organizaţiile sindicale îndeosebi cu cele privind
pentru organizarea şi unirea de dezvoltare multilaterală a xistâ forţă In lume care să muncitoare, a tuturor oame­ mijloacele muncii politice şi sportul de masă. Este nece­
să acţioneze, pe arena inter­ lor la lupta pentru zădărni­ României, de făurire a bună­ nilor muncii, sindicatele văd organizatorice, adunările gru­ au participat activ la elabo­ sar să se acorde mal multă
naţională, sl sindicatele din cirea politicii de dominaţie, stării şi fericirii Întregului poată întoarce poporul nos­ în Partidul Comunist Român pelor sindicale, consfătuirile, rarea tuturor măsurilor pri­ atenţie activităţilor simple,
tru de pe calea glorioasă pe
salarizarea,
vind
normarea
România. Sindicatele româ­ agresiune şl război, pentru popor. (Aplauze puternice). centru! vital al întregului schimhurile de experienţă, muncii şi premierea, au par­ care se pot organiza de către
neşti au datoria să dezvelte pace şi securitate Internaţio­ Vă urez, dragi tovarăşi, care înaintează cu neabătută nostru sistem social, forţa po­ consultarea maselor, cercuri­ ticipat la încadrarea angaja­ fiecare asociaţie sportivă,
mal departe relaţii largi cu nală, pentru prietenie şi co­ succes deplin în desfăşurarea hotârîre sub conducerea Par­ litică conducătoare a societă­ le inovatorilor. ţilor potrivit pregâtlrlî s! ca­ prin utilizarea bazei materia­
sindicatele din ţările socialis­ laborare Intre toate popoare­ lucrărilor congresului, în rea­ tidului Comunist Român, ca­ ţii socialiste, recunosc princi­ Rezultatele pozitive obţinu­ pacităţii lor. le aflată la îndemîna lor si
lea socialismului şi comunis­
te, din celelaJte ţâri ale lu­ le. (Aplauze puternice). lizarea ţelerilor măreţe pe piul fundamental nl conduce­ te în activitatea sindicatelor, îmbunătăţirea condiţiilor de care creează totodată premise
mM. kupta Internaţională care societatea noastră socia­ mului. rii politice a sindicatelor de contribnţla lor la înfăptuirea lucru, prevenirea accidente­ favorabile lărgirii caracteru­
pentru progres, pentru pace Stimaţi tovarăşi, listă le pune în faţa sindi­ Reprezentanţii muncitori­ către Partidul Comunist prevederilor cincinalului re­ lor de muncă şi a îmbolnăviri­ lui de masă al activităţii
cere sindicatelor noastre să-şi catelor. în lupta pentru cauza mii. intelectualităţii, ai altor Român. cent încheiat puteau fi însă lor profesionale au constituit sportive.
dezvolte colaborarea atît cu In încheiere doresc să ex­ măreaţă a socialismului şi co­ calegorii de oameni ai mun­ Participarea tot mai largă mai substanţiale dacă tn preocupări principale ale sin­ Un capitol din raport este
organizaţiile membre ale prim deplina convingere a munismului tn România. (VH cii, printre care se află vechi a maselor muncitoare Ia or­ munca lor nu s-ar fi menţi­ dicatelor. rezervat perfecţionării struc­
FiJ.M., dt 9! cu organizaţiile conducerii noastre de partid aplauze). militanţi ai mişcării muncito­ ganizarea şi conducerea pro­ nut o seamă de lipsuri mari. Organizaţiile sindicale au turii organizatorice, dezvoltă­
sindicale care fac parte din şl de stct că lucrările con­ Vâ doresc tuturor multă reşti. întruniţi în acest fo­ ducţiei. la perfecţionarea so­ Organele sindicale nu au con­ întreprins numeroase acţiuni rii democraţiei si autonomiei
alte grupări Internaţionale, cu gresului dumneavoastră, dez­ sănătate şi multă fericire ! rum suprem a) sindicatelor, cietăţii socialiste, se arată în tribuit suficient la lichidarea pentru folosirea judicioasă a sindicatelor, îmbunătăţirii sti­
sindicatele de pretutindeni. baterile pe care le veţi purta (Aplauze puternice, prelun­ sînl chemaţi să facă o ana­ raport, este expresia înfăp- neajunsurilor manifestate în celor 45 miliarde lei alocate lului lor de muncă.
După recenta plenară a Co­
Acţlontnd pe baza principii­ vor aduce e contribuţie hotâ- gite : întreaga asistenţă, in liză profundă multilaterală, luirli de râlre partidul nos­ activitatea întreprinderilor, de stat în ultimii cinci ani mitetului Central al Partidu­
lor politicii externe a parti­ rîtoore la clarificarea sarci­ picioare, ovaţionează înde­ în spiritul genera] înnoitor, tru a principiilor democraţi­ şantierelor dc construcţii, u- pentru plata pensiilor şi aju­ lui Comunist Român, s-a su­
toarelor de asigurări sociale.
dului nostru, sindicatelor le nilor ce stau In etapa actu­ lung pentru porlid. penlru Iniţiat si promovat de partid, ei. parte componentă Insepa­ nitătilor agricole de stat şl De asemenea, în această pe­ pus unei analize critice acti­
revine Îndatorirea de a-şl In­ Comitelui Central, pentru se­ a activităţii desfăşurate de rabilă a socialismului şi. tot­ exploatărilor forestiere. în rioadă aproape 4 milioane de vitatea şl structura organiza­
tensifica contribuţia la efor­ ală in faţa sindicatelor noas­ cretarul general al partidu­ organele şi organizaţiile sin­ odată. o necesitate obiectivă vederea creşterii contribuţiei oameni ai muncii şi-au petre­ torică a sindicatelor, metode­
tul general al forţelor pro­ tre, la definirea limpede a lui. tovarăşul N i c o I a e dicale de la precedentul con­ pentru întărirea şi dezvolta­ lor la realizaren sarcinilor e­ cut concediu! de odihnă ori le şi stilul de muncă, pentru
gresului, la lupta pentru apâ- obiectivelor de muncă si Ceauşescu). gres. să stabilească locul, ro­ rea noii orînduiri. Dreptul conomice. au fost la tratament în sta­ a găsi cele mal potrivite so­
lul şi sarcinile ce revin sin­ acordat sindicatelor de a avea Este necesar, se arată în ţiuni: dintre aceştia, mai mult luţii în vederea înfăptuirii
dicatelor în noile condiţii ale de jumătate au suportat nu­ rolului şl sarcinilor pe earr
construcţiei socialiste. reprezentanţi în guvern. în raport, ca sindicatele să pună
colegiile ministerelor consti­ în centrul preocupărilor lor mai 30 )a sută din costul bi­ le au sindicatele în condiţii­
Lucrările Congesukii sindicatelor în raport, toţi oamenii mun­ tuie o măsură de marc impor­ problemele principale de care letului. Din fondurile proprii le societăţii socialiste. Din a­
Clasa muncitoare, se arată
ceste analize şl dezbateri a
nle sindicatelor s-au construit,
tantă ; ea oferă sindicatelor
depinde organizarea şî condu­
reieşit ca fiind caracteristic
cii au primit cu vie satisfac­
naloi iale
însumînd
4 500
ţie şi deplină aprobare ana­ condiţiile necesare pentru a cerea activităţii de producţie în ultimii ani. complexe sa- faptul că în decursul anîlor
participa efectiv In elabora­
în întreprinderi, să ajute e-
deazâ 1 „P.C R.-P.C.R l‘ , ,,Progresul" din Brăila. liza multilaterală făcută ac­ Jocuri. In acelaşi context al s-a Ignorat specificul pe ca­
„P.C.R. — Ceauşescu 1“, Mihai Ţoţia, preşedintele rea şi aplicarea hotârîrilor fecflv conducerile unităţilor re U au sindicatele — aceas­
(Vmwut din poq. 1) tivităţii sindicatelor dc către rare privesc întreaga activi­ respective în luarea m ă s u r i­ preocupărilor în domeniul
..Ceauşeseu şi poporul I". Consiliului municipal al plenara C.C. al P.C.R. din tate economică şt socială a lor menite să creeze condi­ problemelor de natură socia­ tă organizaţie profesională a
Exprimînd sentimentele sindicatelor din Braşov, 10-11 februarie ac., conclu­ ţârii. Folosind acest drept le­ ţii pentru desfăşurarea nor­ lă se înscrie şl activitatea clasei muncitoare, a tuturor
unanime ale tuturor parti­ Viorica Maxim, preşedinta ziile He mare importanţă te­ desfăşurată de Consiliul Cen­ oamenilor muncii. Nu s-a a­
menea, tovarăşul Virgil Comitetului sindicatului de giferat. sindicatele au contri­ mală a procesului de produc-/ tral al U.G.S.R., organele te­ vut In vedere că baza activi­
Trofin a adus un călduros cipanţilor şi invitaţilor In la Fabrica de confecţii oretică şi practică cuprinse buit la activitatea de condu­ ţie. ritoriale şi comitetele sindica­ tăţii sindicatelor este în în­
salut tuturor delegaţiilor şi congres, ale tuturor oame­ ,,Mondiala" din Satu Mare. în cuvîntarea tovarăşului cere şi planificare a econo­ Subliniind că în prezent telor pentru organizarea şl treprinderi şi instituţii, !n u-
invitaţilor la acest eveni­ nilor muncii, preşedintele Tovarăşul Ion Vislan, Nicolae Ceauşescu — secretar miei naţionale, la adoptarea oamenii muncii, întregul nos­ exercitarea controlului obştesc nitătlle unde oamenii muncii
ment important din viaţa U.G.S.R. a mulţumit tova­ membru al Comitetului E­ general al partidului nostru. măsurilor pentru asigurarea tru popor, muncesc cu hotâ­ muncitoresc. îşi desfăşoară activitatea. Nu
oamenilor muncii din pa­ răşului Nicolao Ceauşescu xecutiv al Consiliului Cen­ Beneficiind de acest ajutor dezvoltării continue a între­ rîre pentru a obţine rezulta­ Mllitînd pentru aplicarea a fost asigurată în mod Prac­
tria noastră, pentru cuvintele calde a­ tral al U.G.S.R., a prezen­ preţios. pregătirile pentrn gii economii, a învăţâmîntn- te superioare în îndeplinirea în viaţă a politicii partidului tic autonomia sindicatelor, o
Exprimînd glndurîle şi dresate clasei muncitoare, tat apoi raportul Comisiei Congresul Uniunii Generale lui. ştiinţei şi culturii, la planului de stat pe 1971, pri­ şi folosind posibililăţile crea­ largă democraţie, elemente e-
sentimentele delegaţilor la sindicatelor pentru indica­ dc validare, care a fost a- a Sindicatelor din România creşterea nivelului dc trai mul an al noului cincinal. în te de orînduiren noaslrâ so­ sentiale pentru îndeplinirea
congres, ale membrilor de ţiile preţioase date. In probnt de congres. s-au desfăşurat în spiritul li­ material şl cultural al clasei raport se arată că sindicatele cialistă, se nrotă în continua­ In bune condltlunl a atribu­
sindicat din România, ale pauza care a urmat, condu­ Raportul a relevat că cei nei largi democraţii muncito­ muncitoare, al tuturor salari­ consideră programul de dez­ re în raport, sindicatele vor ţiilor pe care le-au avut şl Je
clasei noastre muncitoare, cătorii de partid şi de stat peste 2 000 de delegaţi re­ reşti. lucrările congresului aţilor. la elaborarea şi în­ voltare a economiei naţionale acorda un loc primordial în au sindicatele. ultimul
s-au întreţinut cordial cu
Măsurile luate în
preşedintele U.G.S.R. a a­ prezintă toate categoriile fiind precedate de o amplă făptuirea politicii interne şi pe perioada 1971 — 1975. ca activitatea lor problemelor timp. pe baza documentelor
dresat, de asemenea, un conducătorii unor delega­ de oameni n; muncii din dezbalere publică a Tezelor externe a partidului şî statu­ fiind propriul lor program. sociale, creşterii nivelului de plenarei G.C. al P.C R. din fe­
ţii ale organizaţiilor sin­
salut cordial tuUiror dele­ dicale de peste hotare par­ tara noastră, români, ma­ Consiliului Central şi a pro­ lui nostru In acest sens. se subliniază trai al tuturor salariaţilor. bruarie ac., Intensa activita­
In continuare, raportul pre­
gaţiilor de peste hotare ghiari. germani sl de alte iectelor de statute. în presă, Pentru a se îmbunătăţi ac­ în raport. Uniunea Generală cizează sarcinile sindicatelor te politică şl organizatorică
subliniind că prezenţa lor ticipante la lucrărilor con­ naţionalităţi, aproape trei în adunări ale organizaţiilor tivitatea generală a sindicate­ a Sindicatelor, uniunile pe ra­ privind înfăptuirea politicii de pregătire a congresului
gresului.
sferturi din ei lucrind ne­
Ia congres constituie o do­ mijlocit în producţie, aco­ sindicale. lor şi pentru a da mai multă muri. toate sindicatele, con­ partidului şi statului în do­ nostru, a-au înscris în proce­
vadă a legăturilor strlnse, La primul punct a! or­ lo unde se făuresc bunu­ Cuvîntarea rostită, de la eficacitate participării repre­ sideră că obligaţia lor funda­ meniul asigurărilor sociale, sul de adaptare a muncii sin­
internaţionaliste. dintre dinii de zi, tovarăşul Vir­ rile materiale, şl spirituale. tribuna congresului, de căt.re zentanţilor acestora în orga­ mentală este stimularea ini­ organizarea trimiterilor Ia 0- dicatelor la cerinţele şl exi­
clasa muncitoare din gil Trofin a prezentat Ra­ In continuarea discuţiilor tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nele colective dc conducere ţiativei creatoare a maselor dihnâ şi tratament." partici­ genţele etapei actuale.
România şi clasa munci­ portul Consiliului Central au mai luat ruvîntul dele­ secretarul general al p a rtidu­ economică şi dc stat, se impu­ largi de oameni al muncii, n- parea la exercitatei contro­ Principiile care trebuie să
toare din celelalte ţân. nl Uniunii Generale a gaţii llefmut Gundisrh, lui, InaltA apreciere dată ac­ ne ca principalele probleme sigurarea participării lor ac­ lului obştesc, asigurarea bu­ stea la baza activităţii sindi­
dintre sindicatele din ţara Sindicatelor din România preşedintele Comitetului tivită ţii sindicatelor. îndrum ă­ pp care aceştia le supun spre tive Ia îndeplinirea ritmică nei function fui a cantinelor, catului sînt autonomia şi de­
noastră şi organizaţiile asupra activităţii desfăşti- sindicatului de ta Fabrica rile deosebit de preţioase p a ­ soluţionare guvernului cole­ a planulni de stat pe întrea­ bufetelor, căminelor, creşelor, mocraţia sindicală, parte in­
sindicale din întreaga lu­ rme de la congresul pre­ de încălţăminte ,,R Mai" trii activitatea de v iito r a giilor ministerelor, consiliilor ga economie, pe fiecare ramu­ grupurilor sociale. tegrantă a democraţiei noas­
me, o manifestare a soli­ cedent şi sarcinile ce re­ din Mediaş^ şi Mir rea organelor şi organizaţiilor de administraţie ale centrale­ ră şi întreprindere la toti in­ Subliniindu-se sarcina im­ tre socialiste. Sindicatul, se
darităţii muncitoreşti şi vin sindicalelor în înfăp­ Gcorgescu, preşedintele Co­ sindicale, sublinierea răspun­ lor industriale, comitetelor de dicatorii, la tonte sortimen­ portantă a sindicatelor in în­ arată în raport, trebuie să re­
sindicale internaţionale, in tuirea hotârîrilor rclui mitetului Uniunii sindira- derilor tot mai Importante ce direcţie, comitetelor executi­ tele. atît pentru producţia cheierea contractelor colecti­ prezinte cadrul organizat de
lupta pentru o viaţă mai «leal X-lca Congres a) tclor din unităţile dc con­ revin sindicatelor în întreaga ve ale consiliilor populare, internă, cît şi pentru export. ve In nivclvil întreprinderilor, participare a tuturor salaria­
bună, pentru progres so­ Partidului Comunist Ro­ strucţii şi materiale de viată a societăţii, însoţite de să fie rezultatul con sul t A rî 1 Sindicatele trebuie să asigu­ centralelor industriale şi ce­ ţilor la conducerea treburilor
cial, pentru triumful păcii, mân. ronsl ructiî. înflâcăratul îndemn al p a rti­ organizaţiilor sindicale. ex­ re participarea activă a tu­ lorlalte unităţi cu statut de economice, de consultare şi
libertăţii şi independenţei In şedinţa de după-amia- Tot în cursul dupâ-amie- dului spre noi eforturi pentru presia gîndirii colective a oa­ turor salariaţilor In organi­ centrală s¡ al ministerelor, în dezbalere cu oamenii muncii
a hotârîrilor de partid şi de
popoarelor. ză. tovarăşul Ludovic C su- zii. congresul a fost salutat perfecţionarea activităţii noas­ menilor muncii. Avînd în ve­ zarea ştiinţifică a producţiei raport se subliniază că orga­ stat. în vederea elaborării si
nele sindicale au datoria să
Delegaţii nu ales apoi por. preşedintele Comisiei de Picrre Gensous. secre­ tre, ne vor călăuzi în întrea­ dere importanţa şi rolul pe şi a muncii, la elaborarea Şi îmbunătăţească conţinutul aplicării măsurilor 3uate de
Federaţiei
tar general al
prezidiu! congresului. Co­ centrale de cenzori, a pre­ .Sindicale Mondiale, I. V. ga noastră activitate. care trebuie sâ-1 aibă adu­ aplicarea măsurilor în vede­ contractelor colective, să ve­ partid şl de stat, a proprii­
misia de validare şi Se­ zentai raportul acestei co­ Prohorov, secretar al Con- Vâ rog să-mi permiteţi, to­ nările generale ale salariaţi­ rea folosirii Integrale a ca­ gheze la creşterea eficacităţii lor hotărîri .pentru dezvolta­
cretariatul congresului. misii. varăşi. ca de Ia tribuna con­ lor în viaţa întreprinderilor, pacităţilor de producţie şi a lor economice şi sociale şi să rea economiei naţionale, pen­
In unanimitate, congre­ In conimuaie, Congresul silmlui Central al Sindica­ gresului, 1n numele celor f» In raport se arată că sindi­ timpului de lucra. Problema informeze salariaţii asupra tru ridicarea nivelului de trai
sul a adoptat următoarea a ales Comisia dc redacta­ telor din U.RSS., Uei Pin- milioane de oameni ai mun­ catele trebuie să manifeste îmbunătăţirii calităţii pro­ modului cum se realizează material şl culUiral al celor
ordine de zi : re a proiectelor de rezolu­ kuci. reprezentantul munci­ cii organizaţi în sindicate, să toată grija pentru ca în adu­ duselor trebuie să devină o angajamentele reciproce. ce muncesc, îmbunătăţirea
] — Raportul Consiliu­ ţii şi hotărîri şi Comisia torilor din (..bina. memuru exprim recunoştinţa profundă nările generale oamenii mun­ preocupare centrală a tuturor Dc asemenea, raportul sub­ condiţiilor de muncă şi de
al Comitetului Central
al
lui Central el Uniunii Ge­ de propuneri pentru can­ Partidului Comunist Chi­ faţă de Partidul Comunist cii sâ-şl exprime deschis 0- categoriilor de salariaţi. liniază grija pe care trebuie viaţă ale salariaţilor.
nerale a Sindicalelor din didaţi in Consiliul Centra! nez, membru in conducerea Român, faţă de conducerea sa pinîile şi poziţiile lor faţă de Reducerea cheltuielilor de să o manifeste sindicatele Pornind de la aceste prin­
România asupra activităţii al U.G.S.R. si Comisia cen­ Conferinţei reprezentanţilor marxist-IcninistA, în frunte cu problemele esenţiale din uni­ producţie şi îndeosebi a ce­ pentru rezolvarea probleme­ cipii s-a elaborat şl supus
trală de cenzori.
lor profesionale şi sociale pe
dezbaterii proiectul de Sta­
desfăşurate de ta con­ muncitorilor din oraşul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tăţile economice, să critice lor privind materiile prime, care le ridică munca şi acti­ tut-cadru al sindicatului care
gresul precedent şi sarci­ Dc asemenea, congresul Anşan, provincia Liaonln, pentru consecventa şl clarvi­ nestingherit neajunsurile ce materialele, combustibilul şi vitatea femeilor şi tinerilor, sintetizează rolul, atribuţiile
nile ce revin sindicatelor a ales prezidiile celor rinei Nguyen Duc Tink, membru ziunea cu care călăuzeşte po­ se manifestă şi $A facă pro­ energia, care în unele ra­ precum şi datoria sindicate­ si modul de lucru al sindi­
Comisii de lucru, pe pro­
in înfăptuirea lmtărîrilor bleme, care vor dezbate ¡»I Prezidiului Federaţiei porul român în măreaţa ope­ puneri pentru îmbunătăţirea muri au o pondere însemna­ lor dc a participa la stabili­ catului. S-a elaborat, de ase­
cehii de-at X I ea Congres activitatea sindicatelor : în .Sindicalelor din Vietnam. ră de edificare a societăţii activităţii. Dreptul acordat a­ tă. trebuie să constituie, dc rea măsurilor organizatorice menea. şi a fost supus dez­
al Partidului Comunist domeniul economic si al Luciano Lama, secretar ge­ socialiste în România. dunării generale a salariaţi­ asemenea, o preocupare esen­ şi tehnice necesare creării baterii publice si proiectul de
Român. pregătim profesionale : în neral al Confederaţiei Ge­ Tn continuare. raportul lor ori n reprezentanţilor n- ţială a organelor şi organiza­ condiţiilor ca în acest cinci­ Statut-cadru al Uniunii sin­
2. — Raportul Comisiei problemele sociale si ridi­ nerale Italiene a Muncii subliniază măreţele înfăptu­ eestora de a aproba sau dez­ ţiilor sindicale, cărora le re­ nal, conform hotâririi adóp­ dicatelor pc ramură de acti­
centrale de cenzori cării nivelului de trai ; Sn (C. Cî. I. L.), în numele iri ohţinute de poporul nos­ aproba darea dc seamă pre­ vine sarcina să mobilizeze pe tale de conducerea partidu­ vitate.
cincinalul
încheiat,
tru în
lui. să se treacă treptat la re­
3. — Raportul cu privire domeniul cultuial-educativ. C.G.I.L., al oelegaţiei Con­ consecvenţa cu care partidul, zentată de comitetul de di­ toţi salariaţii astfel îneît fie­ ducerea săptâmîuii de lucru. In continLiare. raportul în­
la". proiectul de Statut-ca- al sportului şi turismului: federaţiei Italiene a Sindi­ clasa muncitoare, toţi oame­ recţie sau de consiliul de nd- care sâ-şl aducă o contribu­ In continuare, raportul în­ făţişează succint atribuţiile si
dru al sindicalului : pro­ în domeniul orcanizatoric- catelor Libere şî a] delega­ nii muncii din patria noastră ministraţie, precum şi de a ţie efectivă la economisirea făţişează activitatea desfăşu­ sarcinile Uniunii Generale a
iectul de Statut-cadru suitutar şi autonomia sin­ ţiei Uniunii Italiene a înfăptuiesc programul lumi­ se pronunţa asupra cadrelor dc materiale şi materii pri­ rată de sindicate pentru îm­ Sindicatelor din România şi
al uniunii sindicatelor pe dicatelor ; în domeniul re­ Muncii, prezente la lucră­ nos elaborat de Congresul al ce urmează a fl promovate me. bunătăţirea conţinutului şi consiliilor judeţene, munici­
laţiilor internaţionale. rile Congresului, Stoil în diferite funcţii ne linie de Un aport sporit trebuie să pale şî orăşeneşti, ale căror
ramură de activitate : pro­ Au început apoi discu­ Hristov. secretar al Consi­ X-lea al P.C.R. stat. în organizaţii He masă formelor munch politice şi proiecte de statut sînt supvisc
iectul de Statul al Uniunii ţiile la rapoartele prezen­ liului Central al .Sindicale­ Raportul înfăţişează apoi şi obşteşti, este expresia cea aducă sindicatele la promo­ cultural-educative dc masă. dezbaterii congresului.
Generale a Sindicatetor lor din H P. Bulgaria. perspectivele măreţe ce se mai concludentă a democraţi­ varea progresului tehnic în pentru lărgirea, diversificarea Un factor important în rea­
din Republica Socialistă tate Au luat ruvîntul dele­ Oaspeţii au adresat u- deschid în faţa oamenilor ei muncitoreşti, a largilor po­ toate ramurile economiei na­ şi adapinrca acesteia la cerin­ lizarea rolului şi atribuţiilor
Gheorghe Stuparu,
gaţii ;
România şi proiectul de preşedintele Comitetului râri de succes lucrărilor muncii, a poporului şi socie­ sibilităţi ale sindicatelor de a ţionale. Ele sînt chemate să ţele diferitelor categorii de re revin sindicatelor, se ara­
Statut al consiliilor terito­ sindicatului de la Uzinele congresului si au transmis tăţii noastre prin programul acţiona în vederea asigurării dezvolte mişcarea Inovatori­ oameni ni muncii, astfel incit tă în raport. îl constituie n-
riale ale sindicatelor. ,.23 August" din Bucureşti. oamenilor muncii din ţara de dezvoltare a României bunului mers nl activităţii în lor. Comisiile inginerilor şi ele să răspundă în mai ma­ iragerca maselor de oameni
4. — Alegerea Consiliu­ Teofll I)an, preşedintele noastră un călduros salut adoptat de Congresul al toate întreprinderile. tehnicienilor de pe lîngâ co­ rc măsură interesului sala­ ai muncii la dezbaterea şi so­
lui Central al Uniunii Ge­ Comitetului sindicatului de din partea organizaţiilor X-lea nl Partidului Comunist mitetele sindicatelor trebuie riaţilor penlru cunoaşterea luţionarea problemelor ce in­
temeinică a politicii partidu­
nerale a Sindicatelor din la Grupul Industria) de pe­ sindicale din ţările lor. In- Român. Raportnl subliniază că sin­ să acorde e atenţie sporită lui. a procesului dc perfec­ teresează salariaţii, astfel ca
Republica Socialista Româ­ trochimie din Borzeşti, fâţişînd aspecte din mun­ Sindicatele din România, se dicatele fiind organizaţia pro­ îndeplinirii exemplare a pre­ ţionare a vieţii sociale .şi po­ liotârh’ile şi măsurile mai
nia şi a Comisiei centrale Ioana Tutor, preşedinta Co­ ca şi activitatea sindica­ erată în raport, toţi oamenii fesională care uneşte clasa vederilor din planul tehnic litice. ca şi a noilor fenome­ importante, adoptate dp orga­
muncitoare, toţi salariaţii, în
de cenzori. mitetului «indicatului de la lelor pe care le reprezin­ muncii vor depune toate e- dubla lor calitate de proprie­ al întreprinderilor n ne ce caracterizează lumea nele sindicale să fie e m a n a ­
Creşterea considerabilă
Primit eu puternice şl Fabrica de rtofe „Argeşa- tă, delegaţii de peste ho­ fortnrile, întreaga lor capa­ tari şi producători, au meni­ numărului de salariaţi care contemporană. ţia clasei muncitoare, a celor­
lalţi oameni ai muncii, a tu­
îndelungi aplauze, într-o naM din Piteşti, Alexandru tare au subliniat necesita­ citate şl pricepere pentru în­ rea să asigure participarea vor lucra în condiţiile înzes­ Folosind mijloacele dc care turor membrilor de sindicat.
atmosferă vibrantă de ata­ Stoica, prirn-topltor la tea întăririi solidarităţii făptuirea acestui luminos pro­ tot mal Intensă ş! activă a trării întreprinderilor cu teh­ dispun, valorificînd experien­
sindicale
rmincitoreşti şi
şament faţă de partid, de Combinatul siderurgic din internaţionale In lupta pen­ gram care va asigura ridica­ acestora Ia conducerea socie­ nica modernă, ale Introduce­ ţa acumulată, sindicatele s-nu In continuare, raportul în­
Comitetul aâu Central, a Galaţi, dr. Ing. Traían Mo- tru o viată mai bună. pen­ rea ţării noastre pe noi trep­ tăţii, constituind cadrul de rii pe scară largă a cuceriri­ preocupat de îmbunătăţirea făţişează intensa şi multilate­
rala activitate pe plan inter­
luat cu vin ta! tovarăşul cuţa, cercetător la Institu­ tru pace şi progres social. te de civilizaţie, progres şl desfăşurare organizată a con­ lor ştiinţei si tehnicii, sc ara­ permanentă n activităţii poli­
tul de cercetări şl proiec­ tice şi cultural-educative, de naţional desfăşurată dc U­
Nlcolaa Ceauşescu, secretar Oaspeţii au oferit daruri bunăstare. sultării maselor. de dezbatere tă în continuare în raport, re­ popularizarea documentelor niunea Generală a Sindicale­
tări ţiţei şl gaze din Cîm-
general al Partidului Co­ plna. Cornelia Szamossy, prezidiului congresului, ca Arâtînd că făurirea şi dez­ eu aceştia a tuturor prohle- clamă o atenţie sporită pen­ Congresului al X-lea ni Parti­ lor. subliniind că U.G.S.R. n
munist Român, preşedinte­ actriţă la Teatrul de stat simbol al prieteniei cu sin­ voltarea societăţii socialiste melor construcţiei socialiste, tru pregătirea şi perfecţiona­ dului Comunist Român şi a situat în cadrul activităţii sa­
le Consiliului de Stat. Mi­ din Tg. Mureş. Ion Soare, dicatele din ţara noastră. în România contemporană es­ de participare nemijlocită a rea cadrelor. celorlalte documente de par­ le internaţionale dezvoltarea
nute In şir, cuvlntarea a preşedintele Comitetului Lucrările congresului te Indisolubil legată de eroi­ oamenilor muncii la soluţio­ Sindicatele din întreprinde­ tid. de înţelegerea dc către legăturilor de prietenie si co­
fost aubllnlatâ In repeta­ sindicatului din secţia oţe- continuă. ca activitate a clasei muncl- narea problemelor care pri­ rile agricole de stat, între­ mase a principiilor de bază operar e frăţească eu sindica­
te rîndurl cu vil aplauze şl lârie a Uzinei de utilaj toare, căreia l-a revenit no­ vesc activitatea întreprinderi­ prinderile de mecanizare a n- ale politicii generale interne lele din toate ţările socialiste,
enturteşte ovaţii 6a acan- greu pentru construcţii (Agerpres) * bllul rol de forţă socială con­ lor şl Instituţiilor, progresul griculturii şi amenajare a sis­ şi externe a partidului nos­ o dezvoltare deosebită cunos-
temelor de irigaţii trebuie să tru. cînd în aceşti ani şi legăturile
pună In centrul activităţii lor Aclionînd pe un front mai cu organizaţiile sindicale de
18.W 10M de serii mobilizarea lucrătorilor pen­ larg în sprijinul producţiei, alte orientări si afilieri din
19.30 Telejurnalul de searfi; sindicatele au subordonat în­ ţările capitaliste.
20.00 S0 de ani In SO dt evo­ tru creşterea producţiei agri­
cări. Anul 1930. cole. vegetale şi animale. în­ tr-o măsură crescîndă activi­ Hotârîrile Congresului nl
80,10 Telc-elnemateca 1 „Vira AGRICOLĂ OL PRIMĂVARĂ tatea culturnl-edueatîvâ ce­ X-len al partidului, se arată
Zapata", Prem ieri pa ţa­ făptuirea programelor naţio­ rinţelor legate de ridicarea în încheierea raportului, des­
r i j nale privind amenajările'
1I,M Ex Terr© *71. Emisiune- 9,09 Poşta Tt . de ion Bu- nivelului calitativ nl produc­ chid noi şi strălucite per­
eon eu re de construcţii cheru ; funciare şi dezvoltarea zoo­ ţiei. Au fost mai bine folosi­
(•baled pentru pionieri şl 9,18 Comuna din Paria — 1877. tehniei. In scopul creşterii e- spective României, marchează
»col ari 1 Un loc de seamă în cadrul consiliilor Intercooperatiste la te formele cu o mare putere ridicarea pe o treaptă nouă.
„Paris — cînd Se coc ci­ flcienţei economice a investi­
18,90 Economie, silinţă» condu­ reşele*. Film realizat de acţiunilor ce se întreprind în care au participat organele de influenţare a maselor ; calitativ superioară, a operei
cere. Primai pas (n a- studiourile de televiziune vederea creşterii producţiei la locale dc partid şi de stat. ţiilor. sindicatele trebuie să dezbaterile şl discuţiile la de edificare a societăţii so­
doptaroa unei declxll e- franceze, pe baza docu­ militeze penlru înfăptuirea locurile de muncă pe teme de
eonomlco fundamentate mentelor de epoci; hectar îl ocupă organizarea precum şi factorii de răspun­ cialiste.
•dlnţtflo 1 12.30 Telejurnalul de ooaptej temeinică a lucrărilor de în­ dere din C AP. şl SM.A. au indicaţiilor date de partid, ca etică profesională. brigăzile In opera complexă de fău­
9,10 Tragerea ProDoerprea) 83.00 Tnchldorea emisiunii. preocuparea de a aplice lu­ treţinere a culturilor şi com­ evidenţiat faptul că există un partea hotârîtoare a investi­ artistice de agitaţie ele. rire a societăţii socialiste
crările specifice care asigură baterea dăunătorilor, acţiuni climat favorabil de muncă, în ţiilor să fie folosi 1 â în sco­ In continuare, raportul multilateral dezvoltate, sindi­
păstrarea în sol a rezervelor cărora trebuie să li se acor­ fiecare unitate stahilindu-se pul dotării obiectivelor econo­ scoate în evidenţă răspunde­ catele. ale căror atribuţii de
de umiditate. Succesul la se­ de o deosebită atenţie. planuri de măsuri tehnico-or- mice cu maşini, utilaje, insta­ rile ce revin sindicatelor în mare răspundere cresc în
PENI: Omul din Slerra („Cul­ mănat, concretizat în realiza­ gnnizatorire bine chibzuite laţii de înaltă productivita­ tonte domeniile de activitate,
Se poate aprecia că există
tural"); 0 OO0 000 de martori rea lucrării 5ntr-un timp rit premise mal favorabile decii Materializarea punct cu punct te. de care depinde nemijlocit domeniul cunoaşterii şi însu­ îşi vor afirma şi mai puter­
şirii de către toti salariaţii a
(„Muncitoresc“) ; I.ON’EA: Jur­
CINEMA nalul unei cameriste („Mine­ mai scurt şi la un nivel cali­ în alţi ani pentru desfăşura­ a acestora — garanţie sigură creşterea avuţiei naţionale. principiilor fundamentale ale nic capacitatea lor politică şi
rul“); P A K O ŞE N I: Ultima dra-
gnslo („Energia"); PETH1LA: tativ superior, este nemijlocit rea lucrărilor agricole d* pri­ a îndeplinirii planului şi a Sindicalele au datoria să politicii partidului şi statului organizatorică, rolul lor de
Ultimul mohican („Muncito­ legat de interesul şi răspun­ măvară. Aplicarea măsurilor angajamentelor asumate în sprijine activitatea de organi­ nostru, pentru educarea tu­ forum de consultare şi atra­
DEVA: Mlbal Viteazul — se­ resc“ ); VU LC AN: Colonia Lan- derea cu care conducerile u­ întrecere — depinde în ex­ turor salariaţilor, a tineretu­ gere a maselor de oameni ai
riile I — □ („ra trla “) ; Mitul (ierl („Muncitoresc") ; l)RI- nităţilor agricole şi cadrele iniţiale de conducerea parti­ clusivitate de operativitatea şi zare şî dezvoltare a unităţi­
Viteazul — seriile 1—II („Ar- C A N I: Zboar.A cocorii („1 lor de cercetare Ia nivel de lui. femeilor în spiritul ati­ muncii la condviceren societă­
la“) ; SIMBRIA: Elvlra Maili- N o i c in b r i c") ; HARBÂ- tehnice acţionează în aceste dului privind îmbunătăţirea răspunderea cu care organi­ tudinii înaintate faţă de ţii socialiste. Sindicatele vor
gan („Mureşul“); HUNEDOA­ TEN I: Mina ru briliante (,,R zile în vederea finalizării tu­ organizării şi retribuirii mun­ zaţiile de partid, consiliile ramură şi în întreprinderi, rrmneă şi avutul obslesc, al
RA: Triplă verificai c („Sirte- August“); ORAŞTIE; Profeso­ turor pregătirilor impuse de cii In cooperativele agricole populare, conducerile unităţi­ să concentreze eforturile cer­ înlîmpinn semicentenarul Par­
rurgistul"); O poveste veche, rul infernului („Patria“ ); Dra­ cetătorilor spre satisfacerea respectării normelor de con­ tidului Comunist Român cu
veche... („Constructorii)''); (\\- gostea lui Serafim Frolov tehnologia culturii porumbu­ şi în staţiunile de mecaniza­ lor agricole, cadrele (clinice vieţuire socială şi de cultíva­ noi şi însemnate realizări în
L A N : Fecioara care-mi pla­ („Flacflra") : GEOACiHJ-RAl ; lui. Volumul însemnat de lu­ re a agriculturii constituie o acţionează in vederea mobili­ nevoitor economiei naţionale, le a frăţiei şi prieteniei in­
ce („11 iunie"); TELIUCr Lti- Călătorie in Jurul craniului crări ce trebuie efectuate în ptrr.pie de mare eficacitate în să ajute la aplicarea rapida tonte domeniile vieţii sociale,
poaiia („.Minerul"); G IILLAB: meu; HAŢEG: Pomttl de Cni- zării în eîmp a întregului po­ tre oamenii muncii români, îşi vor intensifica eforturile
Argoman suprrdiaholicul („ M i­ i-iun („Popular"); BRAD: Ar* perioada actuală în legumi- Stimul arca eforturi lor pentru tenţial uman şi material c- în producţie a rez.ultaielur maghiari, germani si de alte pentru sporirea aportului lor
nerul“) ; PKTllO.VANI : Ul­ inandn şi Calul alb („Steaua cullurâ şi pomicultură nece­ obţinerea de rezultate supe­ xistent. de folosirea cu ran­ eercetârilor ştiinţifice. naţionalităţi
timul samurai |„7 Noiem­ roşie"); GLIKABARZA: Dom­ sită o concentrare masivă de rioare In toate culturile agri­ dament maxim a utilajelor la prosperitatea şi fericirea
brie“); Măsura riscului <i Ba­ nişoara doctor („Minerul“ )) In continuare. raportul Perioada la care se referă întregului nostru popor, la
ricada vie („Republica“); LU- 1LIA: Sentinţa („Lumina“). eforturi si în aceste sectoare cole. Consfătuirile de lucru ce mecanice si a timpului favo­ subliniază eâ o îndatorire de raportul este marcată de stră­ ridicarea patriei ne noi trepte
da activitate. au avut loc recent In cadrul rabil - lucru. bază a sindicatelor constă în duinţa Consiliului Central al de civilizaţie şl progres.