Page 8 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 8
DRUMUL SOCIALISMULUI C Nr. 5022 0 MIERCURI 3 MARTIE 1971
IE DE PRESA Evoluţia situaţiei
PRIVIND H U I DIN ORIENTUL APROPIAT militare din Indochina i r a s
SAIGON 2 (Agerpres). — de la Da Nang. forţele patri
Unităţi ale Guvernului Revo otice au atacat o poziţie în-
Agenţia Română de Presă derea unei soluţionări poli ne, dezvoltării lor de sine luţionar Provizoriu al Repu
este împuternicită să declare tice a conflictului, în confor stătătoare. blicii Vietnamului de Sud tăritâ americană, provocînd \ l niN NOU DESPRE
PROIECTUL
pagube materiale. Totodată, \
următoarele : mitate cu prevederile rezolu Statornicirea păcii In Ori au declanşat în ultimele 24 în delta fluviului Mekong, i „CONCORDE"
Opinia publică din Repu ţiei Consiliului de Securitate. entul Apropiat reclamă, tot de ore o serie de atacuri şi în provincia Kien Hoa, la 70 J
blica Socialistă România ur Pornind de la faptul că o odată, rezolvarea probleme bombardamente asupra unor km sud de Saigon, au avut ţ
măreşte cu deosebită atenţie soluţie politică este singura lor populaţiei palestiniene în poziţii întărite ale trupelor loc violente ciocniri. Patrioţii l
şi preocupare evoluţia situ care duce la reglementarea conformitate cu dreptul ei la americane din şase provincii au scufundat două ambarca- '
aţiei din Orientul Apropiat pozitivă şi durabilă a proble autodeterminare, cu aspira sud-^etnameze. a recunoscut ţiuni militare saigoneze. )
După cum se ştie, guvernul melor litigioase din zonă, po ţiile şl interesele sale naţio marţi comandamentul S.U.A, Agenţiile de presă relatea- \ vorbirilor dc marţi de la \
român s-a pronunţat, încă porul român nu poate înţele nale legitime. de la Saigon. Un purtător de ză, de asemenea, despre ac- l Londra, dintre reprezcn- »
înainte ,de declanşarea ostili ge poziţia rigidă a guvernu In actuala situaţie din O cuvînt militar american a ţiunile forţelor patriotice în / tanţi ai guvernului englez *
tăţilor militare din iunie lui Israelului de a pune con rientul Apropiat, este nece precizat că în provincia Binh regiunea septentrională o \ firmei americano, ţ
1967, şi se pronunţă cu con diţii de natură să împiedice sar să se acorde atenţie ori Duong, cartierul general al Vietnamului de sud. Este \ „Lockheed“, a declarat in t
secvenţă pentru soluţionarea o soluţie negociată, de a nu căror propuneri constructive diviziei întîi a puşcaşilor ma vorba despre atacarea Impor- i cadrul unei conferinţe de ’
paşnică a problemelor care manifesta receptivitatea nece şi raţionale, să se depună e tantului punct strategic, ae- ' Presă> Anthony Wedge- \
confruntă această parte a lu sară In direcţia găsirii unei forturi susţinute de statele rini a fost supus unul bom rod romul „Vandergrif", situ- \ 'vood-Benn, fost ministru \
mii, pornind de la convinge asemenea rezolvări. din zonă, de toate părţile in bardament. De asemenea, în at între bazele militare ame- l , . tehnologiei in guvernul ^
rea fermă că folosirea forţei Este evident că nu se poa teresate pentru rezolvarea provincia de coastă Binh ricane de la Quang Tri şi ) laburt^' Wcdgewood-Benn, \
armate nu poate constitui un te ajunge la o soluţionare po pe cale politică a conflictu Thuan, patrioţii sud-vietna- Khe Sanh. Acest aerodrom \ car* s:a l™POfat dintr-o \
mijloc de rezolvare a proble litică a conflictului — solu lui, iar în ceea ce o priveş este principala bază de spri- \ vizita m Statele Unite, a
vizita *n ótatele Unite, a »
melor litigioase din Orientul ţionare care este în Interesul te, România îşi va aduce în mezi au organizat o ambus Jln logistic şi operaţional apreciat că proiectul „Con
!
Ä
¿
S
Apropiat sau din oricare par tuturor ţârilor din zonă, in treaga sa contribuţie în acest R.S. CEHOSLOVACA. - La Chrudim, in estul Boemîeî, s-a cadă asupra unul convoi mi ! ! » 1 « o p c io n a l a corde" este sortit eşecului, \
trupelor saigoneze care par
te a lumii, ci, dimpotrivă, clusiv al Israelului — fără sens. corespunzător interese construit noul hotel „România". Modemul hotel, situat în 'cen litar al S.U.A., la 18 km 1 in cazul anulării contrac- i
. .
tlileti
duce Ia agravarea conflictu retragerea trupelor israelie- lor păcii şi securităţii în O trul oraşului, este rezultatul m uncii comune a arhitecţilor şi nord-est de Phan Thiet. Pe ticipă Ia acţiunile agresive ţ T . . . „ . n f î*• m /« k«.i i
împotriva dosului. Patrioţii ^
lui, la acumularea de noi pri ne din teritoriile arabe ocu rientul Apropiat, In întreaga proiectanţilor români şi cehi.
mejdii pentru pacea şi secu pate. Nici un stat nu-şi poate lume. IN FOTO : Vedere a nou (ui hotel „România4. de altă parte, la 5 km de r*ilţ > este angajată să ■
firmei
„Loc- \
pătrundă în interiorul aero- t
furnizeze
ritatea popoarelor, la înde aroga dreptul de a pătrunde marea bază aeriană şl navală d rom ului aruncmd în aer u- 1 kheed.. un număr de m0_
părtarea perspectivelor unei cu forţe armate pe teritorii nele instalaţii şi rezervoare * toare cu reacţie de tipul
soluţionări trainice. In acest străine, de a-şi impune pe a-
Viitorul avionului super- ^ \
sens, guvernul român spriji ceastâ cale voinţa, de a aten de combustibil. l| „ RB-211U pentru echiparea
avionului „T r i s t a r „Rolls-
ta la independenţa, suverani
nă aplicarea rezoluţiei Con tatea şi Integritatea teritori O- N- U- Inchsierea lucrărilor Cu v în t a re a preşedintelui k sonic franco-britanic „Con- i i
Royce“ este, de asemenea,
siliului de Securitate din no # * corde“ va depinde in mare ' ?
măsură de rezultatul con- \ \
iembrie 1967, care constituie ală ale altor ţări. \ angajată să producă mo-
toarele cu reacţie
pentru \
HANOI 2 (Agerpres) — Un i
o bază raţională pentru o tăţii în Orientul Apropiat cer, sesiunii Comitetului consultativ A llende la P unta A renas purtător de cuvînt al Mlnis- » supersonicul „Concorde“. !
Interesele păcii şi securi
reglementare Justă şl echita terului Afacerilor Externe al ţ O eventuală anulare a co- '
bilă a conflictului. în acelaşi timp, recunoaşte Republicii Democrate Viet- i menzii făcute de „Loc- \
Tara noastră priveşte co rea independenţei, suverani nam a dat publicităţii o de- } kheed", afirmă Wedge- i
Interes paşii făcuţi în direc tăţii şi integrităţii teritoriale NEW YORK 2 (Agerpres). narea Generală. In procesul SANTIAGO DE CHILE 2 trebuie sâ fie interpretată ca claraţie în care se arată că, ) toood-Benn, ar agrava şi ’
ţia unei rezolvări paşnice a a tuturor statelor din zonă, — La sediul O.N.U. s-au în de punere în aplicare a o (Agerpres). — Preşedintele o sfidare la adresa sistemu în perioada 22-28 februarie, l mai mult criza prin care \e.
problemelor din Orientul A deci şi a Israelului, ceea ce cheiat lucrările sesiunii Co biectivelor programului De Republicii Chile, Salvador lui interamerican, ci drept o formaţiuni de avioane ameri- trece in prezent „Rolls- k
Atlende, a reafirmat,
reparare a unei injustiţii la
într-o
propiat, salută cu satisfacţie ar deschide perspective priel mitetului consultativ de ex ceniului O.N.U. pentru dez care noi am fost obligaţi sâ cane au bombardat şi au > Royce“, deşi o parte a ac- /
rostită în oraşul
eforturile şi iniţiativele Re nice convieţuirii paşnice a perţi O.N.U. pentru ştiinţă şi voltare, comitetul a hotârit cuvintare Arenas, că guvernul procedăm în trecut“. lansat rachete asupra unor \ tivităţilor sale, inclusiv S
Punta
publicii Arabe Unita In ve popoarelor din această regiu- tehnică. crearea unui grup restrîns de localităţi din provincia Quang i secţia pentru piese de avi- 1
Sesiunea a discutat o gamă specialişti de înaltă califica său urmăreşte pe planul re Relevînd că „Chile doreşte
largă de sugestii şi recoman re dintre membrii săi, care, laţiilor internaţionale „res să'întreţină relaţii amioale cu Binh din R.D. Vietnam, pro- » oanc, a fost preluată, prin !
dări ale statelor membre şi pectarea dreptului la auto Statele Unite", Allende a sub vocînd mari pierderi de vieţi \ naţionalizare, de guvernul
omeneşti şi pagube materiale l
englez. In această perspec- (
secretarului general şi a a în consultare cu secretarul determinare, neamestecul în liniat, totodată, că „popoarele populaţiei. I tivă, „Rolls-Royce“ ar fi (
Şedinţa Comitetului miniştrilor contribuie la lărgirea pe pla general şi cu alţi factori ai treburile interne ale altor sta mite menţinerea în continua Ministerul Afacerilor Externe l pusă in imposibilitatea de *
latino-americane nu pot per
doptat recomandări menite să
nuri multiple a cooperării O.N.U., sâ asigure realizarea te şi asigurarea păcii". Referin- re a hegemoniei S.U.A. asupra al RD. Vietnam, se spune în \ a livra motoarele necesare ţ
în bune condiţii a prevederi
apararii ai ţarilor participante tehnico-ştiinţifice internaţio du-se Ia restabilirea relaţi celorlalte ţâri de pe conti declaraţie, condamnă cu ho- / supersonicului „Concorde". 1
nale Comitetul de experţi a lor rezoluţiei. Din grupul de ilor diplomatice între Chile nent“ . Preşedintele chilian a târîre aceste acte ale impe- S INUNDAŢII ÎN BRAZILIA '
rialiştilor americani şi cere \
1969,
reamintit că încă din
la Tratatul de la Varşovia analizat, cu acest prilej, şi lucru face parte şi specialis şi Cuba, preşedintele a ex la reuniunea de la Vina del guvernului S.U.A. încetarea * i
Rezoluţia Adunării Generale
tul român acad. I. Staicu.
plicat că „această hotârîre nu
UeJ puţin 129 de persoa- .
cu privire la rolul ştiinţei Mar a Comisiei Economice imediată a tuturor acţiunilor * p* Şi-au pierdut viaţa din »
oare lezează suveranitatea şi \
La 2 martie a c., la Bu La ordinea de zi a şedinţei şi tehnologiei moderne în pentru America Latină, Chile securitatea R.D. Vietnam. i cauza inundaţiilor care \
dapesta, a-a deschis şedinţa se află probleme privind sta dezvoltarea naţională şl ne declarase că există o pro ' s-au abătut asupra statelor ^
Comitetului miniştrilor apă cesitatea întăririi cooperării fundă criză a O.S.A., din ☆ \ braziliene Rio de Janeiro '
rării al statelor participante rea capacităţii de luptă a for internaţionale, adoptată la ul cauza faptului că America i şi Sao Paulo, In urma ploi- \
la Tratatul de la Varşovia. ţelor armate unite. tima sesiune din iniţiativa Relaţiile algeriano-franceze Latină se află sub dependen PNOM PENH 2 (Agerpres). } lor torenţiale de săptămtna i
ta Statelor Unite şi deci exis
României. Membrii comite tă interese divergente. Gu — In cursul nopţii de luni ) trecută. Potrivit unor eşti-
tului au apreciat în unani vernul chilian, a declarat i mări provizorii, peste V
mitate oportunitatea şi va Allende, va milita pentru a spre. marţi, forţele cambodgi- I 40 000 dc persoanc au r(5. .
loarea recomandărilor rezo
Demisia guvernului luţiei într-o etapă cînd şti — interviul lui Houari Boumediene — facţ sâ dispară situaţia ca ene de rezistenţă populară aii ) mas fără locuinţe. Cele mni ?
lansat an puternic atac a-
\ dezastruoase
ale ’
efecte
re -a permis menţinerea he
inţa şi tehnologia au deve
nit factori de bază ai orică PARIS 2 (Agerpres). — In nu se confundă neapărat cu gemoniei americane în Ame supra rafinăriei de petrol de ţ 'c u - }
la Kompong Som, singura ra-
k batao, de lingă portul San-
norvegian rui proces de dezvoltare ao tr-un interviu acordat ziaru cele ale Franţei. De altfel, rica Latină şi pentru stabi finârie din Cambodgia. Pa- ^ tos (statul Sao Paulo). \ '
celeratâ şi cînd găsirea
de
lirea unor raporturi noi în
noi forme de cooperare în a lui „Le Monde" şi transmis noi putem sâ ne lipsim de tru rezervoare cu combusti- \ „ \
cest domeniu trebuie să pre de agenţia France Presse, societăţile străine. Acum pu relaţiile dintre ţările acestui
OSLO 2 (Agerpres) — Pri niştri, în decurs de o săptă- ocupe în permanenţă O.N.U. preşedintele Algeriei, j Houari tem sâ facem faţă probleme continent bll au fost incendiate. i f i
mul ministru al Norvegiei, mînâ. O hotârîre în această şi organismele din sistemul Boumediene, a opina/, refe- lor în domeniile cercetării, } Vulcanul Cerro Negro, :
Per Borten, a prezentat marţi privinţă urmează să fie a său. Studiul pe care secre rindu-se Ia relaţiile algeria producţiei şi repartiţiei". Du ţ care crupe de o săptămină ^
regelui Olav demisia guver nunţată de preşedintele Stor- tarul general urmează sâ-1 e no-franceze. că „problema pă ce am obţinut controlul, ţ in Nicaragua, a provoeSt ţ
nului său cvadripartit. Mai tingului, Bernt Ingvaldsen, laboreze trebuie să răspundă cea mai urgentă este acum vom respecta interesele par . pină acum oraşului Leoii, .
înainte, Borten a informat după consultări cu partide nevoilor reale ale ţârilor reluarea tratativelor dintre tenerului nostru, a spus pre » situat in apropierea sa, şi '
despre această hotârîre pe le politice reprezentate în membre şi va face obiectul cele două părţi". şedintele. \ plantaţiilor de bumbac din \
membrii Stortingului (Parla parlament. unei dezbateri largi în Adu întrebat care sînt motivele Vorbind despre viitorul co i regiunea respectivă pagube i
mentul) norvegian. El a de instituirii controlului statului operării cu Franţa, şeful sta ’ in valoare de 15 milioane ‘
clarat, cu acest prilej. că, algerian asupra companiilor tului algerian a declarat! \ dolari. O imensă cantitate \
de cenuşă şi nisip este ex-
i
i
după o serie de reuniuni ale petroliere franceze în propor „Noi sîntem dispuşi sâ con pulzală din crater. Mii de }
guvernului, a constatat că ţie de 5i la sută, mai curînd tinuăm relaţiile existente în ) persoane au părăsit locali- \
nu mni poate continua cola Conflictul americano-ecuadorian în decît o naţionalizare în pro tre cele două ţâri. Problema k tatea, construindu-şi cor- \
borarea dintre partidul său porţie de sută la sută, pre actuală nu trebuie privită . turi in zone mai adăposti- .
(Partidul de centru) şi cele problema pescuitului oceanic şedintele a spus : „Astăzi, se doar prin prisma petrolului i \ te. Gut>emul ţării a anun- ’
lalte trei partide — conser consideră că situaţia societă ea este şi o problemă politi ^ ţat că intenţionează să \
vator, liberal, creştin-popu- ţilor este neplăcută, dar nu că. Noi vrem sâ fim un fac i proclame starea de urgen- i
lar — membre ale coaliţiei QUITO 2 (Agerpres). — La Statele Unite nu recunosc se exprima îngrijorarea a- tor al păcii şi stabilităţii în ’ ţă in regiunea calamitată, ’
cererea guvernului ecuado decît limita de 12 mile mari
guvernamentale. rian, luni au părăsit Ecua ne pentru drepturile de pes tund cînd statul algerian se această regiune, dar, pentru \ pentru a putea face faţă \
După părerea observatori dorul ultimii 27 de membri cuit în exclusivitate. Ca ur afla într-o situaţie minoritară a putea juca acest rol. tre i situaţiei. Pe de altă parte, t
buie sâ realizăm pe deplin
şi neplăcută. Dacă noi nu
lor politici din capitala nor ai misiunii militare america mare, oficialităţile americane am naţionalizat In proporţie independenţa noastră. Aces 1 armata a fost pusă in ' \
stare de alarmă pentru a
)
vegiană, căderea guvernului ne de Ia Quito. Plecarea lor au suspendat creditele acor de sută la sută, aceasta s-a ta este fondul problemei : In i putea stringe rapid recolta \
Per Borten se datorează con a coincis cu reîntoarcerea de date Ecuadorului în cadrai datorat faptului că am vrut loc de a fi criticată, denigra de bumbac. Exportul Re- .
tradicţiilor existente între la Washington a ambasado „programului de ajutor către sâ ţinem seama de interesele tă sau. mai precis, slăbită, \ publicii Nicaragua depinde t
partidele coaliţiei în ce pri rului ecuadorian Carlos Man străinătate". La această mă partenerilor noştri şi de re Algeria trebuie sâ fie încura R.P. UNGARA. - In fiecare an stuful de pe lacurile Unga \ în proporţie de 70 la sută \
veşte aderarea ţârii la Pia tilla chemat pentru a infor sură, adoptată cu titlu de re laţiile importante care există jată să-şi apere politica de riei este tâiat în timpul iernii, atunci cind lacurile sînt în i de această cultură. .
ţa comună. Dealtfel, este cu ma oficialităţile asupra sta în alte domenii. Noi nu am independentă. Fâcînd aceas gheţate şi folosit atit in ţarâ cit şi pentru eiport. Crucea Roşie a lansat un ’
noscut faptul că şi în Parti diului actual al relaţiilor a- presalii, guvernul ecuadorian urmărit decît un obiectivi sâ ta, Franţa ar acţiona în inte IN FOTO: Maşina de secerat „Pelican" la lucru pe lacul \ apel pentru stringerea de \
dul de centru al primului mericano-ecuadoriene în lu a cerut retragerea imediată obţinem controlul. Eu nu am resul unei cauze care ne este Velence. i fonduri tn vederea ajutoră- t
ministru se manifestă o pu mina conflictului dintre cele a misiunii militare americane privit problema sub unghiul comună : pacea în această J ni sinistraţilor. *
ternică opoziţie faţă de ade două ţâri în problemele pes de la Quito. Intereselor aocietâţilor, care regiune*.
rarea la CEE, cuitului oceanic.
Imediat după demisia gu Ecuadorul a sechestrat, în
vernului, preşedintele Parti cursul acestui an, 24 de na
dului muncitoresc (social-de ve americane de pescuit pe James Fletcher, preşedintele
mocrat), aflat pînâ acum în motiv că au pătruns în ape Universităţii Utah, în postul
opoziţie, Trygve Bratteli, a le teritoriale a căror limită CAIRO. - Cornel Burticâ, ministrul comerţului exteri de director ai N.A.S.A. (Ad Conferinţa de presă a echi
declarat că este gata să for a fost fixată de guvernul de or al României, a sosit fa Cairo pentru a participa la des ministraţia Naţionala pentru
chiderea Tirgului internaţional din capitala egipteană. aeronoutică şi cercetarea spa
meze un nou cabinet de mi- la Quito la 200 mile marine. La sosire, pe aeroportul internaţional din capitaila e- ţiului cosmic). Fletcher îi suc
gipteanâ, ministrul român a fost întiîmplnat de Mohamed cede lui David Paine, care a
Zulficar, subsecretar de stat la Ministerul Economiei şi demisionat in septembrie anul pajului navei Jpnllo-14“
Comerţului Exterior, şi Faruk Baka-ri, vicepreşedinte al trecut.
Comitetului pentru organizarea expoziţiei. Era prezent Ti
tus Sinu, ambasadorul României In Republica Arobă Uni WASHINGTON 2 (Ager de ani". „Pentru mine, a
tă. BONN, - La Frankfurt pe pres). — Luni a avut loc o specificai în continuare Mit
Maln s-a deschis Tîrgul inter conferinţă de presă a celor chell, nu au existat surpri
naţional de primăvară pentru trei astronauţi care au al ze în afara celor „prevăzu
bunuri de consum. Iau parte cătuit echipajul navei „A- te“. Singurul element neaş
HAVANA. - Ştirea privind orice persoană putea fl ares între 25 şi 28 noiembrie o.c., peste 2 600 de firme din 38 polIo-M". Cu acest prilej. teptat l-a constituit deplasa
sechestrarea de câtre autori tată şi reţinuta fără mandat. la Dusseldorf. Conducerea de ţări. România, participant Alan Shepard, Edgar Mit rea pe suprafaţa Lunii. A
tăţile nord-americane a patru P.C.G. a dat publicităţii ope tradiţional Io acest tirg, este chell şi Stuart Roosa au re veam impresia câ zburăm,
ambarcaţiuni pescăreşti cuba lul intitulat „Luptoţ! pentru prezentă cu un stand în ca latat celor prezenţi impre dar. de fapt, nu avansam
neze care pescuiau în apele CARACI. - Un purtător de întărirea P.C. Germon", în ca siile şi consideraţiile lor mai repede decît era fixat
internaţionale şi reţinerea ce cuvint al guvernului pakista re este expus un bogat sor despre recenta lor misiune în program, cu o viteză de
lor 49 de membri ai echipa nez, citat de agenţia Associa re se o rota câ partidul vo timent de confecţii, tricotaje, selenară 3-4 km pe oră“. Apoi. cei trei
jelor a produs un val de in ted Press, a declarat la 27 acţiona In continuare pentru textile, covoare, încălţăminte, Comandantul navei. Alan astronauţi au descris mo
dignare în rindul oamenilor februarie că trupele pakista interesele oamenilor muncii sticlărie, articole de uz cas Shepard, s-a pronunţat în mentul întîlnirii cu razele
muncii din Cuba. Mitinguri neze şi indiene s-au retras din R.F. a Germaniei, pentru favoarea continuării călăto cosmice, care au pătruns
şl adunări de protest ou avut de la frontierele cu Punjab nic, instrumente muzicale. Pa riilor spaţiale, afirmînd că prin hublourile cabinei de
loc in numeroase porturi ale şi Caşmir. Trupele fuseseră democraţie, împotriva forţelor vilionul românesc o fost vizi rezultatele ştiinţifice obţi comandă. „Le simţeam şi cu
Cubei, ţn centrele pescăreşti, masote de-o lungul liniei de de dreopto, pentru ratificarea tat de ministrul federal al e nute justifică pe deplin ce ochii deschişi, şi în întune
in diferite întreprinderi şi in încetare a focului din Caş trotatelor încheiate de R.F.G. conomiei, Karl Schiller, pre le 400 milioane de dolari, ric, şi cu ochii închişi. NI
stituţii. mir ş] de-a lungul frontierei cu Uniunea Sovietică şi Po- cît a costat zborul spre Lu se părea câ particulele trec
cu PunjabuJ, în urmo distru cum şi de preşedintele Băncii nă. prin ochi*. „In momentul
gerii unui avion indian (a La lonio. federale, Korl Klasen, primo- „Principala dificultate, au cînd am simţit razele cos
DELHI. - Indira Gandhi, hore, după deturnarea Iul de rul generol al oraşului Frank spus Alan Shepard şi Ed mice, a spus Alan Shepard,
primul ministru al Indiei, a câtre doi cetăţeni din Caş WASHINGTON. - Preşedin furt pe Moin, Wolter Moller, gar Mitchell, a fost orienta mi s-a părut câ o explozie
trecut luni printr-o situaţie di mir. rea sau mai precis „navi s-a produs din senin".
ficilă. Unul din motoarele a tele Nixon l-a desemnat pe şi alte persoane oficiale. garea" în mediul lunar. Fă
paratului de tip „Dokota“ , ră un punct de reper, de ☆
oare o transporta în statul GENEVA. - Comisia O.N.U. nenumărate ori lipsiţi chiar Alan Shepard, Edgar Mit
Orissa, a luot foc in plin pentru drepturile omului a a şi de orizont, într-un mediu chell şi Stuart Roosa au fost
zbor. Cu un calm extraordi doptat luni, cu 35 voturi şi DJEDDAH. - Comunicatul comun dat publicităţii la in- total arid, nu am reuşit sâ luni oaspeţi de onoare ai
nar, pilotul o reuşit să ate nici unul împotrivă, o rezo cheierea vizitei intreprinse la Djeddah de ministrul de observăm, de la mai puţin Casei Albe. Cu acest prilej,
rizeze imediat cu avionul pe luţie care protestează împo externe libanez, Khalil Abu Hamad, subliniază câ Ara de 30 de metri, un crater cu preşedintele Nixon i-a feli
un mic aeroport triva vînzorii de armament bia Saudită şi Libanul constată cu satisfacţie consolida un diametru de 300 m". „Cra citat personal pe astrona
guvernului rasist al Republicii rea relaţiilor lor in domeniile politic, economic şi cul terul Cone este abrupt şi uţi şi Ie-a înmlnat „Medalia
Sud-Africane. tural şi sint hotărî te sâ adopte in continuare măsurile ne stîncos, a relatat Mitchell. pentru servicii deosebite a
MONTEVIDEO. - Comisia Reprezentanţii Marii Brita cesare in vederea intensificării colaborării lor multilate şi diferenţa între rocile ca duse NAŞA". Totodată. Ed
Permanentă a Congresului u- nii, Franţei, S.U A, Austriei, rale. In aoest sens, a fost evidenţiată importanţa consul re îl compun şi cele obser gar Mitchell şi Stuart Roosa.
ruguayon, care intre sesiuni Olandei şi Noii Zeeionde s-au tărilor periodice între conducătorii celor două ţâri. vate pe parcurs era grea ofiţeri ai forţelor S.U.A., au
S.U.A. • Poluarea in Statele Unite a atins un grad înalt,
determinind autorităţile sâ înfiinţeze un minister special pen- le parlamentului are atribuţii abţinut de la vot. Totodată, menţionează comunicotul, Libanul şi Arabia de distins. Dacă teoria pri fost înaintaţi în grad. Co
iru protejare;! mediului înconjurător, care sâ dea soluţii pre legislative, a respins in ulti Saudită şi-au reafirmat poziţia in legătură cu criza din vind vîrsta Lunii şi a sis mandantului navei spaţiale
ventive, forţind instituţiile şi labricile sâ ia mâsuri urgenţe ma lectură proiectul guverna Orientul Apropiat, subliniind câ, in opinia lor, paceo in temului solar este adevăra „ApolIo-14". Alan Shepard.
pentru neutralizarea substanţelor nocive. Acestea, eliberate în mental de suspendare a drep BONN. - Conducerea Par această zonă nu va putea fi restobilîtâ pină cind nu vor i-a fost conferită o distinc
atmosferă sau apă, periclitează sănătatea şi viaţa populaţiei. tidului Comunist German a fi lichidate urmările războiului arabo-isroelian din vara tă, atunci eşantioanele pe ţie specială — „Ordinul de
1967.
IN FOTO : Oraşul New Yorlc, cu aşa-numitul „şmog", un turilor individuale. In baza hotârit convocarea celui de-ot i___anului 1967. care le-am adus au, fără în onoare al călătorilor lu
amestec de aburi, praf, fum, gaze etc. proiectului de lege respins, doilea congres al partidului doială, aproape 4,6 miliar nari".
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 12317 şl 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva.
44 085