Page 82 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 82
ns*
D i f R s n w H J M A i r l . U H P V -a
2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5041 ® JOI 25 MARTIE 1971
PROIECT Lucrările Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor ¡lio România
L E G E Cuvîntul tovarăşului Cuvîntul .tovarăşului
COSTACHE TROTUŞ POGEA BRINCOVEANU
Luînd cuvîntul, ing. Cosía-
privind activitatea cantinelor-restaurant pentru salariaţi che Trotuş, directorul gene de Inovaţii, în perfecţionarea deţean al sindicatelor Hune sarcinilor prevăzute, expre
Preşedintele Consiliului Ju
profundă a democraţiei
sie
cadrelor şi îndeosebi In or
Centralei industriale
ral al
ganizarea consultării maselor
în
Hunedoara, care. după ce şi atragerii lor la înfăptuirea doara. tovarăşul Pocea Brin- noastre socialiste. asupra
coveanu. a
arătat că,
Refleetînd
însă
a apreciat ajutorul primit măsurilor de creştere a pro sprijinul îndeplinirii sarcini muncii noastre prin prisma
Comitetul de conducere al fetela şl alte unităţi din In a) Preţurile pentru meniu din partea organelor sindica ductivităţii muneji, de îm lor economice, sindicatele din analizei făcute de congres,
cantlnel-restaurant, membrii cinta întreprinderii şl Institu rile fixe servite salariaţilor le din Judeţ şi pe ramură, bunătăţirea calităţii produse judeţ au întreprins numeroa rezultă cu claritate că efi
acestuia răspund de măsuri ţiei de stat r costul apei, ener pe bază de abonament se s-a referit la unele probleme lor, impune ridicarea rolului se acţiuni, au atras oamenii cienţa activităţii sindicalelor
le luate sl activitatea desfă giei electrice, combustibilului calculează fără beneficii, po reieşite din Tezele Consiliu grupei sindicale In conduce muncii la folosirea mai de nu s-a ridicai la nivelul ce
şurată. atît faţă de comitetul sl al transporturilor pentru trivit prevederilor articolu lui Central al U.G.S.R. şi rea producţiei, legiferarea plină a agregatelor şi insta rinţelor Trebuie recunoscut
a cantinelor-restaurant ţl executiv «1 consiliului popu aprovizionarea cantinei-res lui 21. proiectul de Statut-cadru. Le
pentru realizarea «nor lar, cît şi fată de salariaţii, taurant. cheltuielile legate de b) Preţurile pentru celelal garea vinbhă a activiiăţii grupei sindicale ca cea mai laţiilor, lo îmbunătăţirea ca deschis că la diminuarea e
venituri suplimentare des conducerile întreprinderilor sl Amortisment, chirie şi repa te preparate si produse, pre sindicatelor — a relevat vor autentică formă a democra lităţii produselor şi reduce ficienţei muncii sindicatelor,
tinate îmbunătăţirii ca organizaţiile obşteşti pe care raţii ale fondurilor fixe. pre cum şi pentru meniurile fixe bitorul — de preocupările e ţiei muncitoreşti. rea consumului de materii a autonomiei acestora au
lităţii mesei şl Ieftinirii Je reprezintă. cum şi uzarea sau înlocuirea servite fără abonament în conomice din întreprinderi, In altă ordine de idei — prime si materiale, au orga contribuit şi neajunsurile h-
costului acesteia, comitetele Art. 9. — Şeful cantlnel- obiectelor de Inventar. cantina-restaurant. se formea a subliniat vorbitorul — con nizat şi condus o largă ac cumulatc ani de-a rîndul in
executive ale consiliilor restaurant se numeşte si se Acolo unde există condiţii, ză din costul alimentelor cal responsabilitatea sporită care sider că este foarte impor ţiune de propagandă tehnico- relaţiile dintre ele şi orga
populare vor lua măsuri ca eliberează din funcţie de că întreprinderile. organizaţiile culat pe baza preturilor de le revine în dezvoltarea for tant să se asigure cadrul co economicâ. nele teritoriale. Acordarea
pe lingă masa de prlnz, can- tre comitetul executiv al con economice şl Instituţiile de procurare si a cheltuielilor ţelor de producţie, în orga respunzător participării mal După ce a prezentat con de către Consiliul Central a
tinele-restaurant să serveas siliului popular cu avizul con stat vor pune la dispoziţia totale de regie, la care se a- nizarea ştiinţifică a produc active a organelor sindicale tribuţia sindicatelor din ju unor atribuţii largi consili
că micul dejun şl masa de form al comitetului de con cantinei-restaurant. spre folo daugâ si un anumit benefi la soluţionarea multiplelor deţ Ia îndeplinirea cu aproa ilor Judeţene, municipale, a
seară, Iar după orele de pro ducere al cantinei-restaurant. sinţă. localul necesar funcţio ciu. Preţul astfel format va ţiei, în dezvoltarea mişcării probleme sociale ale salaria pe o lună înainte dc termen dus în unele cazuri la tute
gram şt tn zile de sărbă El conduce în mod operativ nării. trebui să fie mai mte decît ţilor. Existenţa unor casc de a prevederilor cincinalului larea comiletetor sindicalelor,
întreaga activitate a cantlnel- Tn căzu! în care la -eanti- preţul cu care se desfac pre odihnă, spre exemplu, In ad recent încheiat, la realizarea ceea ce nn le-a permis ?ă
tori să funcţioneze cs res restaurant. ia măsuri concre paratele şl produsele în uni ministrarea sindicatelor din final spor al producţiei in acţioneze de sine stătător şi
taurant. n«-reataurant iau masa sala
te pentru îndeplinirea hotâ- riaţi al mal multor unităţi, tăţile comerciale de alimen marile întreprinderi, aşa cum dustriale de 5 miliarde lei cu Iniţiativă In soluţionarea
Can tlnele-re stau rant vor or rîrilor comitetului de condu cheltuielile arătate în prezen taţie publică de cAtegoria a este cazul combinatoHii nos pe seama creşterii producti problemelor. O dotă cu spo
ganiza bufete, chioşcuri şl cere. angajează patrimonial şi tul articol se plătesc lunar de TIT-a. tru. amplasate Ia distanţe vităţii muncii, vorbitorul a rirea democraţiei sindicale şl
alte unităţi mobile, În incin răspunde de activitatea eeo- acestea, în raport cu numărul Preturile la pîine şi produ convenabile, construite even spus : lărgirea autonomiei sindicate
ta întreprinderilor, organiza nomico-financiarâ, potrivit de abonaţi şi numărul mese se zaharoase sînt cele în vi tual din fonduri obţinute în Rezultatele obţinute se da- lor. este necesar să fie luate
ţiilor economice şl a Institu dispoziţiilor legale. lor servite. goare pentru desfacerea cu actualele reglementări din toresc aplicării consecvente a şi mâsnrl pentru înlăturarea
ţiilor de stat. pentru servirea Art. 10. — Organele de con Art. li). — întreprinderile, amănuntul la populaţie. beneficii peste plan sau alte măsurilor stabilite de con unor manifestări de centra
salariaţilor In timpul pauze! ducere colectivă ale între cu aprobarea adunării gene Comitetele executive ale surse, ar permite organiza ducerea de partid si dc stat. lism excesiv tn problemele
de masă. Cantlnele-restan- prinderilor. organizaţiilor e- rale a salariaţilor, pot aloca consiliilor populare si comite rea dc zile de odihnă şl pentru perfecţionarea activi organizatorice, cnl tural-edn-
rant vor putea .desface Şl conomlce şl Instituţiilor vor — din beneficiile râmase la tele de conducere ale canti- recrccrc pentru salariaţii tăţii de organizare, conduce eative şi financiare ale sin
hrana antidot pentru munci urmări cum sînt gospodărite dispoziţia lor peptru premii nelor-restaurnnt vor lua mă fruntaşi. Dc asemenea, ar fi re şi planificare a economiei, dicatelor.
tori. fondurile fixe si celelalte Si investiţii necentralizate — suri ca preţurile meniurilor bine ca o parte din benefi participării efective şi crea Am reţinut din docnmen-
mijloace materiale pe care a fixe servite pe bnzâ de abo
Ra can tin a-restaurant pot cestea )e-au pus la dispoziţia o sumă destinată dezvoltării nament. precum şi ale celor ciul întreprinderilor să fie toare a maselor de oameni teîe congresului că ceea ce
servi masa şl membrii de fa cantinei-restaurant. calitatea cantinei-restaurant. precum si lalte preparate să fie stabi transferat sindicatelor şi a- al mtincii la dezbaterea pla se cere sindic iţelor este de a
milie al salariaţilor, salaria 5! varietatea meniurilor ser pentru îmbunătăţirea mesei lite s» menţinute la nivel Ac nurilor ancale, la stabilirea depăşi în io* ; privinţele si
servite salariaţilor.
ţii aflaţi in delegaţie, precum vite salariaţilor lor. Iau mă cesibil tuturor categoriilor de fcctar construcţiilor de ereşe, programelor de măsuri pen tuaţia de or, -uizaţii ca func
şl alte persoane din tona surile ce Intră în competenţa Cuantumul sume! prevăzu salariaţi cămine de zi şi grădiniţe. tru îndeplinirea şi depăşirea ţii ajutătoare.
respectivă. De asemenea, se lor ca activitatea cantlnel- te în alineatul precedent se Art. 23. — Cantinele-res
va putea organiza şl servi restaurant să se desfăşoare pe stabileşte de adunarea gene taurant pot servi si cresele,
rală a salariaţilor, anual, o
rea meniurilor la domiciliul baze eficiente, în scopul sa dată cu dezbaterea dării de căminele de copii, staţionare
consumatorilor, pe bază de tisfacerii depline a nevoilor seamă asupra activităţii pre le. internatele pentru elevii
abonament sau comenzi salariaţilor. zentate de comitetul de direc Şcolilor profesionale sau uce
prealabile. Art. 11. — Comitetele sin ţie al întreprinderi!. nicii întreprinderilor ai căror JUCĂTORII JIULUI - SINGURII MĂSURĂ
Art. 6. — Pe măsura creă dicatelor din întreprinderile, De asemenea. întreprinderi salariaţi iau masa la cantina-
rii bazei materiale necesare, organizaţiile economice şl In le al căror salariaţi Iau ma restaurant. în condiţiile de
hrană prevăzute de reglemen
In cantlnele-restaurant se va stituţiile de stat. consiliile 0- sa la cantina-restaurant vor tările în vigoare. deconlînd > p “ “ ‘
râseneştl, municipale şl Jude
introduce sistemul de auto ţene ale sindicatelor au sar sprijini, prin salariaţii lor cu întreprinderile respective ECHIPEI !
servire. tehnico-admlnîstrativl. ţine
cina de a îndrumA. sprijini şl preţul de cost total al me
In acest scop, Ministerul controla sistematic modul de rea unor evidenţe, efectuarea selor servite, fără beneficiu.
vremuri, Z0-10 de mingi Intr-un
Gupa un tur dc loc încurajator
Comerţului Interior şi cele funcţionare a cantinelor-res inventarelor şi calcularea pre Art. 24. — Salarizarea per pentru suporterii Jiului, primele meci, duminică nici măcar In si rlndul Jucătorilor, In primul rtnd
ţurilor la cantina-restaurant.
sc Impune fmârlrca moralului c-
lalte organe centrale ş! lo taurant, aprovizionarea aces Art 20 — Organizaţiile co sonalului cantînelor-restAu- doua etape iile returului au co tuaţia extrem tic favorabilă a Iul chlpci. dar concrrt so lucrează la
incis tot cu Insuccese. De la în
cale, care au tn subordine tora la timp si cu mărfurile merciale locale nu vor putea rant se face potrivit regle ceputul returului aşteptam, justi Constantin n-a centrat. Acele cen antrenamente cu conţinut strict
In valoare pc
trări ll puneau
legat dc Jocul cu Steaua, proble
unităţi producătoare de uti necesare, prepararea meniuri percepe cole pentru cheltu mentărilor în vigoare ficat, o redresare viguroasă a e- N'aidln. N’croalc.xlsUnd mingi cen mă ce trebuie să angreneze inte
la] comercial, vor lua mă lor variate 5! de bună cali ielile de administraţie şi con Plata salariilor personalu chlpel. Carenţele din prima parte trate pentru Naltlin Şi el însuşi resul $1 preocuparea tuturor Jucă
fiind In afara formei sale, nu se
suri In vederea sporirii pro tate. potrivit cerinţelor sala ducere de la cantinele-res lui cantinelor-restaurant se a campionatului fiind cunoscute, torilor. Pentru realizarea acestui
deziderat s-a discutat la preşedin
k-;iu luat mAsurl de eliminare a
ducţiei de linii de autoservi riaţilor si la preturi accesi taurant în subordine. face din încasările realizate. lor. întinerirea ¿1 restructurarea ţ i e clubului, Oltn Abraham, cu
re, de utilaje frigorifice, ter bile. respectarea regulilor i- Art. 21. — Salariaţii care Art. 25. — Cantinele-res C S. Hunedoara. Aspect de dc concepţie şl compoziţie a e- fiecare jucător In parte, din dis
eliipoi dc bazrt vizau reintrarea
cuţii rezullind coocluzll şl cauze
mice şl de mecanizare a gienlco-sanitare. asigurarea u- servesc meniuri fixe la can taurant au cont curent la la Fabrica de oglomerore Jiului pc... albia 90 normali, la reale aJc comportării din meciul
muncii, destinate funcţionă nel serviri corespunzătoare tina-restaurant. pe bază de a bancă şi se finanţează cu a- nr. 2, ri, insa, eâ (lupâ doui etape re cu napld. precum $1 soluţii de
rii cantinelor-restaurant. Art. 12. — Comitetele de bonament. vor suporta, prin vansurî de la abonaţi şi cu virimentul mult aşteptat nu s-n mol „vede* nici extrema stingă. viitor. Un foe Important tn refa
cerea potenţialului moral al echi
produs. Şl dacă meciul de la A-
conducere ale cantinelor-res preţul mesei : costul alimen credite banenre. cu o dobîn- Foto : N. GHENA Păcat este c i nici măcar Llbnrdl.
Art 7. — In vederea asi taurant sînt obligate să ia dâ de 0.5 la sută ratl prevestea tonte atu-urilc li recunoscut pentru capacităţile sa pei trebuie să-l ocupe o colabo
nei victorii împotriva Rapidului,
rare strinsă a tuturor Jucătorilor,
gurării bunel sale funcţio măsuri operative pentru înde telor. calculat pe baza pre Art. 26. — Activitatea eco dunilulcA speranţele multor spec- le de coordonator şl clarvăzător, unitatea de Interes* ale lor şl ale
ţu rilo r de procurare: fondul
nări. cantina-restaurant are plinirea sarcinilor trasate de de salarii si celelalte drep nomică a cantinelor-restau uitări s-au năruit (sperăm, nu I- anticipativ, nu «7 încadrează In echipei. Locul In divizia A tre
sarcinile sale dc Joc. La toate a
ror.rdi.ibil) după acea Infrlngere
buie apărat cu eforturi. Acestea
un comitet de conducere for comitetele executive ale consi turi băneşti cuvenite perso rant şî a unităţilor acestora, neaşteptată. Faptul constituie o- cestea se adaugă lipsa valori) fot trebuie depuse, In primul rlnd. <Je
balistice. Elanul şl forţa s-au cam
mat din 1 delegatul conduce liilor populare şl dc orcanele nalului cantinei-restaurant, gestionarea valorilor materia bleciul preocupării multor supor terminat şl Işl spune cuvîntul va Jucători. Clubul, secţia şl antreno
rii întreprinderii al cărei sa de conducere colectivă ale în inclusiv contribuţia pentru n- le şi băneşti, precum şi res teri. dar o fost şl obiectivul prin loarea. Problemă mal greu de re rii le fac. aslgurlnd condlui'i; u
tin nivel corespunzător ! Cu oce-
cipal al discuţiilor purtate, luni
raşl strădanie trebuie să răspun
lariaţi sînt abonaţi ; delega treprinderilor. precum si pen sigurârî sociale : cheltuielile pectarea regulilor generale He <i marţi. In rudrul echipei, sec zolvat pentru moment, rlar rezol dă Jucătorii, fără a căuta expli
prin
vabilă tu viitor
eventuale
clubului sportiv
ţiei de fotbal,
tul sindicatului şi delegatul tru realizarea obiectivelor dc regie ale cantinei-restau comerţ în aceste unităţi vor Reluarea ,.Jiul". organelor de specialitate schimbări ce se Impun a f( efec caţii false, Ireale ale Insuccese
organizaţiei Uniunii Tinere preconizate de organele sin rant. în Afara celor prevăzu fi verificate de către organele şi relnr coordonatoare şl colabo tuate, Şl la înaintare şî la mij lor, fftră a „găsi- alţi vinovaţi !
locul terenului, unde Sandu se
dicale în urma controalelor e-
Locul In echipă este ocnpabll de
tului Comunist din această fectuntc, în vederea îmbună te la art. 18. dc control sl inspecţie, po ratoare. încadrează tot mnl greu. răspun jucătorii pregătit! ccl mal bine din*
F:\rA a reveni insistent asupra
întreprindere ; reprezentantul, tăţirii activităţii cenerale a Art. 22. — Preţurile se sta trivit reglementărilor legale Infrlugeril cu Rapid, trebuie, t n- de tot mal puţin sarcinilor sale. tonic punctele de vedere, ataşati
salariaţilor abonaţi, ales de bilesc de comitetul de condu cu privire la competenţa si a- nişj. relevate cltcva chestiuni ca De a l t f e l . D r c p a r a t l v c l e meciului scopului aciua* af formaţiei — ■ c--
cantinelor-restaurant si înlă cem a| cantinei-restaurant tribuţiite acestora în unităţile curselor re. nu contribuit la eşec, care vor ru Steaua şi a le viitoarelor Jocuri vltarca retrogradării şi repunerea
aceştia. turarea deficienţelor consta după cum urmează : comerciale. trebui eliminate olt mol curlnd domină p r e o c u p ă r i l e antrenorilor Jiului pc făgaşul consacrat.
In cazul cînd la cantina- tate (poate piuă la meciul cu Steaua). şi conducerilor scrtlcl şl clubului.
Ar fi ccl mal de dorit ca ncestc
Meciul cu Rapid nu a fost pier
restanrant servesc masa sa Alt 13. — Ministerul Co dut do apărare ! (Greşelile lui preocupări să fie domlnnnte şl In N. STANCIU
lariaţi a! ma! multor între merţului Interior si comitete CAPITOLUL III Dodii nu slnt trecute cti vederea.
Nici ale Iul Carnmall-S absent la
prinderi. din comitetul de le executive ale consiliilor dublaj. Ele au alte cauze. Izvnrlte
conducere at cantlnel-restau populare răspund de aprovi din incapacitatea atacului de a
rant vor putea face parte şl zionarea şi buna funcţionare Dispoziţii finale înscrie). Jocul n-a fost clştlgat de La Hunedoara, tn „CUR» ROMÂNIEI“
aracul Jiului. Departe de vigoarea
delegaţii din cadrul acestor a cantinelor-restaurant. cu care au abordat partida de la
întreprinderi, stabiliţi ca mai Aprovizionarea cantinelor- Incepînd de la 1 a Arad, Atacanţii au Jucat dumini
ac. se
reiau
prilie
sus. restaurant cu mărfurile agro- Art 27 — Cantinele exis mod corespunzător a preve cursele de transporturi că la un potenţial redus, fără
forţa caracteristică. Aşa cum ara
De asemenea, din comite Alimentare necesare se asigu tente si cantinele-restaurant derilor prezenţei legi la can aeriene pe ruta Bucu ta antrenorul I. Rălănescu la a- „U“ Cluj-U.T.A. 2-0 (2-0)
ră de la fondul central, la tinele proprii. nallza tehnică : ..Ilezlstenta fizi
tul de conducere face parte care funcţionează pe lingă reşti—Deva Avioanele că generală a corespuns, forţa e-
Si şeful cantinei-restaurant. preţuri fixe de stat. direct întreprinderile. organizaţiile Art 32. — Se recomandă vor zbura in ziletc de clilpel Insă a fost diminuată (o Optimile de finală ale ..Cupei României" nu prilejuit
cu drept de vot deliberativ ; din depozitele comerţului cu economice şi instituţiile de Uniunii Centrale a Coopera marţi, joi şi simbătă cauză, probabil, este revenirea in spectatorilor hunedoreni întilniren cu cnmpîonnn tini
c a s a după o perioadă îndelungată,
ridicata sau de la
furnizorii
Membrii comitetului de locali, beneficiind de rabat stat din localităţile în care tivelor de Consum să ia mă după următorul ora r : care s-a repercutat negativ asu U T A., care însă a dezamăgit, jucînd palid. f.V.) ni'- de
conducere al cantinei-restau- aprovizionarea populaţiei se suri pentru preluarea canti pra „vlctll sportive* — n.n.) Lip nerv în fata tinerilor jucători dc la „U“ Cluj După un
comercial, la nivelul cotelor realizează prin unităţile co nelor existenţe — în localită decolarea din Bucu sa Insistentei In atac. nocolnbnra-
rfint aleg. din rindul lor. un stabilite pentru comerţul cu merţului de stat trec în sub- ţile în care aprovizionarea reşti—Băncasa lo orele rea coechipierilor au frlnal clari început anost, clujenii se impun prmir-o tehnică superi
preşedinte n! acestui comitet amănuntul. ordinea organizaţiilor comer populaţiei se realizează prin 7.10. aterizarea pe aero tatea şl periculozitatea nc(iuni!nr. oară şi în urma cîtorva bune ocazii la poarta Un Cornea
Art. fl — Comitetul de ciala sau direcţiilor comercia unităţile din sistemul său — portul Deva la orele Echipa nu s a angajat cti toaie reuşesc deschiderea scorului prin Anca. în minutul 26.
forjelo pentru victorie'*.
Pentru completarea fondu
conducere al cantinei-restAU- lui de mărfuri, cnntincle-res- le. după caz. conform art. 2. şi pentru organizarea lor în i 8.40. Decolarea din De Aceste adevăruri s-an tradus tn Dominarea In atac a clujenilor se va înscrie şi ne ta
rnnt exercită următoarele a- taurant nu dreptul să cumpe iar obiectele de inventar afla condiţiile prezentei legi. In a ; va ta orele D.10, ateri- teren prin incapacitatea atacanţi bela de marcaj după ce Mocanu a ridicat scorul la 2—6
tribuţil : re produse aeronlimentare. in te în folosinţa lor se transfe semenea cazuri, obiectele de j zarea pe aeroportul lor dc a adopta soluţia optim;« (nun. ::0). la capătul unei faze de fotbal spectaculos
pentru destrămarea dispozitivului
Repriza secundă a aparţinut în loialitate studenţilor,
— adoptă hotârîr! privind clusiv animale vii. de la co ră acestora, fără plată inventar ale cantinelor trec j Uăneasa la 10,40. defensiv advers şl obllgnrea lui care însă îsi „concretizează" superioritatea doar prin „nu
dezvoltarea activităţii canti- operativele agricole de pro Totodată, se predau si indi în folosinţă gratuită la orga Călătorii sînt rugaţi de a părăsi propriul careu. iVciă- mere speciale" de tehnică individuală, pentru publicul hu
cirnl acest lucru, prin şuturi de
nci-restaurant şi stabileşte ducţie. de la producătorii in catorii de plan eeonomico- nizaţiile cooperaţiei de con j să-şi rezerve din timp In distanţă, deschideri pe aripi, I ncdoiean, care Insă aştepta coluri.
masurile necesare pentru bu dividuali şi de pe piaţa neor- financîari şi de muncă sl sa sum in subordinea cărora vor j locurile. adresindu-se sau pătrunderi. atacantă .Mulul nvt Alic reîultale : Chimia Făgăraş — Dinamo Bucureşti
contribuit direct la ridicarea co
na funcţionare a acesteia : ganizatâ sau din magazinele larii. Personalul operativ şi funcţiona cantinele-restau î agenţiei TAROM din telor valorlee ale apărătorilor ra- i 0—l ; Politehnica Timişoara — Progresul Bucureşti 3—0
— hotărăşte, cu acordul cu amănuntul. în aceleaşi tehnico-administrativ afectat rant. j B-dul I)r. Petru Groza pidişti. LJn C. Onn nu se învinge j (neprezentnre) După prelungiri: Steaua — F C. Argeş
Or. jucătorii
eu
De asemenea, se recomandă
mingi înalte !
conduceri» întreprinderilor, condiţii ca şi unităţile de a- activităţii cantinelor-restau Uniunii Centrale a Cooperati j nr. 15. Deva. telefon Jiului n-au înţeles nici cînd II 1 — 1 i Crişul — Farul 0—0 ; C F,R. Timişoara — Rapid
rant se transferă în interes
în funcţie de nevoi. în fiin ţa llmentaţie publică. de serviciu. velor de Consum să organize j 11142. Autobuzul cu s-a spus aceasta la pauză, ca să 1 0—0: Progresul Brăila — Sport club Bacău 0—0: mF i.i •
nu mal vorbim ile Iniţiativa pro
rea de bufete, chioşcuri, to- Cantinele-restaurant pot or Art. 20. — Râmîn în sub ze noi cantine-restaurant po | călători pleacă pentru prie. Totul a făcut ca atacanţii Iul Bucureşti — Petrolul 0—0. S-au calificat în sferturi :
nete în incinta întreprinde ganiza gospodării anexe. în ordonarea întreprinderilor, trivit prevederilor prezentei fiecare cursă «lin faţa nici măcar să nu ajungă In ca „ l 1" Cluj. Dinamo Bucureşti. Crişul Oradea. Progresul
deosebi crescătorii de anima
rii ; le $i păsări, acolo unde exis- * desfâşurindu-si activitatea în legi în localităţile în care a agenţiei TAROM la o reu şl dacă ajungeau, nu aveau Brăila. Metalul Bucureşti. Politehnica Timisoara. C F It
forţa să atrăpunpă, să se zbată.
— la măsuri pentru îm bu condiţiile prezentei legi. can provizionarea populaţiei se Fenomenul, mai vechi In sinul e- Timişoara (ncomologat). şi urmează să sc stabilească P'1
nătăţirea permanentă a ca tă condiţii corespunzătoare $i tinele pentru salariaţii între realizează prin unităţile din rele 8,15. ehlpel, Işl are explicaţia iu scă baza vîrslci medii mai mici a opta calificată, între Sicaun
unde furajarea este asigurată.
derea îngrijorătoare a potenţialu
lităţii m eniurilor fixe şi a Art. 14. — Pentru folosi prinderilor agricole de stat $1 sistemul său. lui. fizic şi valorie, al înaintaşi şi F.C. Arccs.
preparatelor, diversificarea rea raţională a mijloacelor de ai întreprinderilor pentru me Art. 33. — Vînzârlle reali lor. Dc unde Pcrnncscu centra, pe
sortimentelor potrivit cerin transport şi aprovizionarea o canizarea agriculturii, canti zate prin cantinele-restaurant
ţelor salariaţilor şi suprave perativă. comitetele executive nele care funcţionează pe lîn- care se preiau de către comi
ghează respectarea normelor ale consiliilor populare vor gâ şantierele de construcţîi- tetele executive ale consiliilor
in.gienico-sanitare în cantina- lua măsuri ca. în cazul canti- montaj $! exploatările fores populare şi Uniunea Centrală efectuează între 11000 şi
restaurant şi unităţile aces ncloi-restaurant situate în 0- tiere a Cooperativelor de Consum „Auxiliari“ cu rol hotăritor 14 000 rccalibrăi i. Rod al i oni-
In cazul în care condiţiile
teia : raşe, municipii sau în sectoa locale permit, comitetele exe vor fi Incluse în planul vîn- petenţei profesionale a colec
zârilor cu Amănuntul si
în
— urmăreşte folosirea efi rele municipiului Bucureşti, sarcina de încasări în nume tivului. abnegaţiei şi dăruirii
cientă a bunurilor eanlinei- aprovizionarea să se facă — cutive ale consiliilor populare rar ale acestora, potrivit re sale în muncă, s-a reuşit ca
restanranf. asigurarea inte în mod organizat — de un co pot lua măsuri şi pentru pre glementărilor în vigoare. unii cilindri să fie recalibraţi
luarea acestora.
grităţii patrim oniului aces lectiv din cadrul organizaţi Art 20. — Dispoziţiile pre Art 34. — Comitetul de în producţia de metal de pină la 35 de ori. mărin-
teia si gospodărirea fondu ilor comerciale locale pentru zentei legi nu se aplică Ia : Stat al Planificării si Minis du-li-se mult durata de func
ţionare Se poate deduce cu
toate cantinele-restaurant si
lui de mărfuri ; tuate în localitatea sau sec a) popotele personalului u- terul Finanţelor sînt autori uşurinţă ce economii dc me
— aprobă orarul de func torul respectiv. nîtâţllor Ministerului Forţe zate să modifice In mod co tal si de manoperă se reali
ţionare ni rantînei-restaurant: lor Armate. Ministerului Afa respunzător Indicatori! de Strungârla de cilindri ee lizează el. In sfîrşit. nu tre mensiunile cerule ducînd la zează pe această cale. cît dc
— stabileşte meniurile fixe Art 15. — In vederea spo cerilor Interne şl Consiliului plan economic, muncă şl sa numără printre nsa-numitele buie neglijată greutatea : cei rebutarea piesei. Şi nu-i con importantă este cota-parte a
şi celelalte preparate care ririi eficienţei economico a Securităţii Statului : larii şi financiar ai ministe secţii auxiliare ale Combina mai uşori (destinaţi laminoru vine nimănui ca, după ce a secţiei în volumul dc benefi
pot fi servite In canlina-res- activităţii cantinelor-restau b) cantinele şcolare de ori relor. celorlalte organe cen tului siderurgic din Hunedoa lui dc sîrtnă) eîntâresc 250 kg suferit atitea prelucrări, du cii al combinatului Dacă a-
tnurant. precum si preturile rant. comitetele executive ale ce fel. inclusiv cele studen trale, consiliilor populare Ju ra. deşi rolul ei în angrena iar cei mai grei ajung pînâ pă ce a înghiţit atîta manope dâucăm că tot aici se mai e-
acestora ; consiliilor populare vor lua ţeşti. precum şi cele ale spi deţene şi al municipiului jul producţiei nu este cu ni la 42 000 kg! $i la unii şi la ră. o namilă dc otel cîntârind xccutâ montări şi demontări
— analizează periodic şî a măsurile organizatorice ca talelor. ereşelor şi căminelor Bucureşti, cu Influenţele re mic mai prejos decît al sec alţii. însă, precizia în calibra cîteva zeci de tone să fie tri de lagăre cu film de ulei pc
vizează dările de seamă pre bucătăriile mari nle unor ean- de copii Salariaţii unităţilor zultate din aplicarea prevede toarelor de bază Vorbind de re trebuie să fie de ordinul misă la retopire cilindrii laminoarelor conti
zentate de şeful cantinei-res linc-rostaurant. care dispun respective vor putea lua ma rilor prezentei legi. In baza spre importanţa acesteia, ing. micronilor. — In acest trimestru — nc nue (circa 30 000 ¡ntr-un an)
taurant. dc bază materială corespun sa la aceste cantine, nefiind protocoalelor încheiate de mi Gheorghe Dimitriu. şeful gru Ing. Oliviu Toplleeanu. şe spunea îosif Pod — trebuie avem mai exactă imaginea sl
Hotărî iile comitetului de zătoare. să aprovizioneze şi obligatorie înfiinţarea şi or nistere şi celelalte organe pei tehnico-economice a ln- ful strungârieî. ne mărturi să executăm trei garnituri. menirea acestei secţii auxi
conducere al cantinei-restau alic cantine-restaurant din ganizarea unei cantine-res centrale şi locale interesate, minoarelor. remarca i sea. cu vădită satisfacţie, că Laminatorii dc la C50 mm lc liare", neglijată pe nedrept a
rant se ian cu majoritate zonă ru preparate culinare taurant distincte In aseme în limita indicatorilor dc olan — Unealta principală a la- în ciuda exigenţelor meseriei, aşteaptă ca pe punea caldă. tunci cînd se trec în revistă
simplă dc voturi în caz de şi semipreparate. precum şî nea cazuri, plata preparatelor si buget aprobaţi pe anul mlnatorului este cilindrul, res secţia nu duce lipsă de mun Cu ajutorul lor trebuie să la realizările prestigioase ale co
egalitate, preşedintele romite- pentru înfiinţarea unor gos consumate se va face In con 107t. tul instalaţiilor au menirea citori buni In marea lor ma mineze O00 tone din acest lectivului de sidei urvişti hu
Uilui de conducere hotărăşte podării anexe mari în vede diţiile prezentei legi. Alt. 35. — Hotârirea Con dc a-1 pune în funcţiune. A joritate ei s-au format aici. profil care pînă acum se n- nedoreni Multe din aceste
asupra măsurii re trebuie rea aprovizionării mai multor Organizarea si funcţionarea siliului de Miniştri nr. 1375 cesta face deformarea plasti lingă maşinile şi utilajele dc dueea din import. Iată dc cc succese îşi au originea în tru
luată. cantine-restaurant. cantinelor menţionate în pre din 20 aprilie 1053 pentru a că a oţelului în baie, irnpri înaltă tehnicitate. Nh se oferă depunem toate strădaniile da acestui mănunchi de mun
pentru a le preda cît mai re
zentul articol se face potrivit probarea regulamentului de mind u -le secţiunile dorite. prilejul să vedem în acţiu pede lam inatorilor, convinşi citori destoinici care nu pre
funcţionare a
organizare şl
C i l iJL II instrucţiunilor emise de orga cantinelor cu modificările ul Precizia laminatelor este în ne pe cîliva din cci eviden datorire patriotică. cupeţesc nimic pentru a asi
fiind că ne îndeplinim o în
nele centrale Interesate
In care
funcţie de precizia
ţiaţi Despre loslf Pop. ni s-a
gura colegilor lor de la lami
terioare, Hotârirea
Consiliu
Art. 30 — Ministerul Co
merţului Interior el Ministe lui de Miniştri nr. 56 din 5 sînt calibraţi, prin strunjire, spus că este un muncitor Cu un deceniu în urmă toti noare condiţii optime de lu
cilindrii.
specialist de înaltă calificare,
cru.
Finanţarea, creditarea rul Agriculturii. Industriei A februarie 1055 privind preţul Aşadar, muncitorii, ingine o practică neîntrerupt de trei cilindrii se procurau din im — Faptul că noi nu avem
pasionat de meseria pe care
limentare. Silviculturii şl A-
meselor la cantină, pet 6 din
port. Astă/i. necesarul com
oelor vor asigura fondul de Hotârirea Consiliului de Mi rii şi tehnicienii strungărici decenii şi Jumătate, buri or binatului este acoperit de sec sarcini dc plan ci lucrăm pe
de cilindri sînt cei care de
baza programelor solicitate de
şi acoperirea cheltuielilor marfă necesar pentru aprovi niştri nr 2570 din 11 decem termină şi se fac răspunză că si un povâţuitor respectat ţie care realizează, anual, în către secţiile de laminoare, —
ganizator al locului de mun
brie 1056 privind modificarea
zionarea ritmică Şi cu produ
tre 000 şi 1 400 calibrări de
se de bună calitate a canti- si completarea unor hotârîri tori, înlr-o mare măsură, dc a! celor mai tineri. Dc obicei cilindri noi Dar volumul cel a specificat şeful strungârieî
calitatea laminatelor, cci care
dc cilindri — nu ne împiedi
Art. 16. — Realizările can- bufetelor, a chioşcurilor şî a nelor-restaurnnt. ale Consiliului de Miniştri. poartă responsabilitatea asi lui i se încredinţează lucră mai mare de muncă csle a că să ne punem în valoare
tineloi-restaurant. ale bufete celorlalte unităţi, precum si Ministerul SânătâtH va a HotărîreA Consiliului de Mi gurării laminoaiflnr ni aces rile cele mai dificile In pre fectat recalibrârilor. După o pricepei ea şi inventivitatea.
lor si celorlalte unităţi ce din funcţionarea lor pe re corda asistentă de specialita niştri nr. 727 din 6 iunie 1050 te piese de bază Meseria dc zent execută cilindrii pentru anumită perioadă dc funcţio Preocuparea noastră statorni
funcţionează pe lingă acestea gim dc restaurant, vor fi uti te şi va controla desfăşurarea privind înfiinţarea şi organi ealibror nu csle dc: loc uşoa unul din profilele asimilate nare, cilindrii devin inutiliza că este dc a asigura cilindri
sînt scutite de plata impozi lizate pentru îmbunătăţirea activităţii cantinelor-restau zarea de restaurante-cantinâ ră. Ea necesită o preeălirc recent — brăzdai- dc plug — bili. Pînâ nu demult, emu ex în conformitate cu cerinţele
tului pc circulaţia mărfurilor mesei, reducerea costului a rant în condiţii corespunză dc către Comitetul executiv profesională adîncâ şi multi oentm laminorul dc 650 mm pediaţi spre oţclârii cti nişte liniilor de laminare şi dc n
Dc ademenea, canlinclc-ros- cesteia şi dezvoltarea activi toare de igienă al Consiliului popular al mu laterală. acelaşi muncilor tre După cc Florca Mortu. un alt piese vechi cart* şi-au făcut realiza produse cu perfor
lauranl sini scutite de plata tăţii economice. Art 31 — Se recomandă nicipiului Bucureşti. Hotârî- buind să fie succesiv, strun imun itoi experimentat l-a datoria. Acum. după o anu mante tehnice la nivelul, ce
impozitului asupra clădirilor Art. 10. — întreprinderile Uniunii Centrale a Coopera ren Consiliului de Miniştri nr. gar. frezor rectificator. Apoi. slrunjit, a fost repartizat lui mită uzură, sînt lrtmi«i din lor dc pe piaţa mondială, in
ce Ic deţin. economice şi instituţiile de tivelor He Consum. Uniunii 1273 din 20 aucust 1050 pri i numărul dc tipodimenriuni [osii Pop pentru a-i efectua nou in secţie unde se reface cinstea semicentenarului P.C.R.,
Ait 17 — Activitatea cnn- stat vor suporta pentru me Centrale a Cooperativelor vind acoperirea clieltuiclilor este atît de marc (peste 500) cnlibraren scobiturii si deta- formatul iniţial al calihrclor.
lincloi'-icslaniant. nu se pla niurile fixe servite pe bază Meşteşugăreşti şi Uniunii Na cantinelor pentru salariaţi, îneît fiecare cilindru repre lonnrea profitului. Operaţiile Tehnica este destul dc com vom pune şi maf mult aceea'
nifică cu beneficii Eventua de abonament. precum si ţionale a Cooperativelor A- precum şi orice ale dispoziţii zintă. de fapt un unicat, şti plicată. dar rezultatele obţi pe această preocupare.
lele benefici 1 realiza ic dc că pentru celelalte preparate gricolc de Producţie să ia contrare prezentei legi se a- acestea sînt cele mai preten nute justifică investiţia de c-
tre acestea din activitatea vînduie salariaţilor, prin bn- măsuri pentru aplicarea In brogâ. ind cu clte dificultăţi se rea ţioase. orice abatere de Ia di fort şî inteligenţă. Anual, se AL BALGRADEANU