Page 84 - Drumul_socialismului_1971_03
P. 84
« ORUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5041 ® JOI 25 MARTIE 1971
■aaw aai
^1
ÜJ
Vizita in R.P. Chineză a delegaţiei INDOCHINA
guvernamentale române Puternice atacuri
ale forţelor patriotice
ŞANHAI 24 — Corespon Important centru economic al SURSE DE RAZE X
dentul Agerpres, Ion Gâlâ- Chinei.
teanu, transmite : Continuîn- Oaspeţii români au vizitat Oamenii de ştiinţă ame !
du-şi vizita în R.P Chineză, apoi Uzina de maşini-unelte XIENG KUANG 24 (Ager laleazâ corespondenţii agen- \ ricani au anunţat descope i I
Í
delegaţia guvernamentală şi Combinatul metalurgic nr. pres). — Ca urmare a presiu ţiilor de presă i rirea in spaţiu a unei sur
lomânâ condusă de tovarăşul 1, unde s-au bucurat de o nii exercitate de forţele Pa- ★ ! se care emite raze X, nvînd t
Gheorghe Râdulescu, vicepre primire caldă, prietenească thet Lao, trupele agresoare SAIGON 24 (Agerpres). — ) o energie egală cu cea pro i:
şedinte al Consiliului de Mi din partea muncitorilor. saigoneze care au invadat su Poziţiile fortificate, deţinu- i dusă dc 10 milioane dc mi i
Seara, în cinstea delegaţiei dul Laosului au fost obliga te de trupele americano-sai- ¡,'
niştri, a sosit miercuri dimi liarde de sori Aceasta este
române a fost oferit un di te să evacueze mieixruri o altă goneze în sectorul Khe Sanh 1
cea de-a patra sursă dc ra-
neaţa la Şanhai. neu, în cadrul căruia Uan poziţie strategică , importantă din zona Platourilor înalte, t zc X, descoperită de as- 1 ,
Delegaţia română a vizitat, Hun-uen, secretarul Comite — baza „Delta", amplasată la au fost atacate din nou în tronomi, in afara galaxiei I
tului de partid al oraşului trei kilometri de frontiera ultimele 24 de ore de către I
în aceeaşi zi, expoziţia In noastre — Calea f.actee — l
Şanhai, vicepreşedinte al Co sud-vietnameză. In momentul forţele patriotice din Vielna- \ ce numără 10 miliarde de î
dustrială a oraşului, oglindă mul de sud. Printre principa- •
mitetului revoluţionar, şl to de faţă, precizează agenţia stele. ţ
a marilor iuccese repurtate varăşul Gheorghe Râdulescu France Pressc, efectivele mi lele obiective ale acestor o- > Noua descoperire a fost 1
de oamenii muncii dtn acest au rostit toasturi. litare intervenţioniste nu mai tacuri s-au aflat instalaţiile \ anunţată de dr. Herbert
au decît o singură bază pe militare americano-sniconeze ţ
amplasate la cinci şi la 20 ki Friedman Oamenii de \
teritoriul laoţian denumită ştiinţă americani cred că l
lometri nord-vest de
baza \
,,Hotel", care se află Ia 1 km Khe Sanh. In împrejurimile ^ razele X provenite din
Interviul preşedintelui Anwar Sadat şi jumătate de frontiera cu acestei baze au fost semna- ; spaţiu pot furniza date va- ţ
Vietnamul de sud
late lupte violente între pa- ţ loroasc privind crearea şi i
Supuse continuu unor pu evoluţia Universului. »
J
PARIS 24 (Agerpres). — se de guvernul egiptean pen ternice atacuri de către pa trioţi şi efectivele militare i
Intr-un interviu transmis tru pace. preşedintele R.A.U. trioţii laotieni. trupele regi inamice. Noua sursă dc raze X sc \
de televiziunea franceză, pre a spus : „Noi nu putem îna LAOS — Forţele de rezistenţă din Laos au provocat în aceste ultime zile pierderi foar mului Thieu Ky, nevoite să şe Corespondentul agenţiei As- \ pare câ provine din gala- ^
şedintele R.A.U., Anwar Sa inta nici cu un centimetru te grele trupelor sud-vietname ze, intrate pe teritoriul Laosului. Parte din torţele sud-vietname- retragă spre graniţă, suferă sociated Press informează că i xia Perscus, situată la a- ; î
milioane
proximativ
200
dat, a afirmat că propunerea dincolo de punctul la care am ze au fost încercuite, fără a mai putea ti aprovizionate nici cu elicoptere. mai multe unităţi militare a- J ani lumină dc Pămint. ţ
sa de redeschidere a Cana ajuns. Israelienii au cerut un IN FOTO : Soldaţi sud- vietnamezi răniţi şi morţi, sint transportaţi de la baza A-Luoi pierderi grele în oameni si mericane dislocate la baza {
lului de Suez, în cazul în ca acord de pace şi Gunnar Jar din Laos, spre Vietnamul de sud. echipament de luptă, în pofi Khe Snnh, supusă în ultimele ^ Perscus este o aşa-nu- ţ
atacuri, '
intens ce Ic
zile unor puternice
da sprijinului
re forţele israeliene ar înce ring ni l-a cerut, de aseme milă galaxie Segfert, una .'
pe să evacueze parţial Slna- nea Noi l-am acceptat, dar este acordat de avioanele şi au fost transferate, miercuri, \ din acele grupuri stranii de 1
iul. râmlne valabilă, dar el şi Israelul trebuie să-şi înde elicopterele americane — re- la Quang Tri şi la Phy Bai ^ familii de stele care se ţ
refuză să ducă tratative di plinească obligaţiile care de ----------------------------- ^ caracterizează printr-un i
recte „cu cealaltă parte, care curg din rezoluţia Consiliului Acord privind nucleu mic, dar extrem de 1
ocupă teritoriul egiptean“ . de Securitate, nu numai în ce Miting comemorativ la ) luminos. )
ci a tuturor teritoriilor arabe soluţionarea actualei
Anwar Sadat a condamnat priveşte evacuarea Slnaiului, Astronomii au legat evo (
din nou refuzul Israelului de » Situaţie confuză lutia sa de aceea a qua- <
a se retrage de pe teritoriile ocupate după 5 iunie 1967*. sar-ilor. acele obiecte mis
arabe ocupate, arâtînd că a El a reafirmat că este gata crize constituţionale centenarul Comunei din Paris terioase care se întind la ţ
ceasta a determinat guvernul să recunoască Israelul în în Sierra Leone \
R.A.U. să nu prelungească frontierele sale dinainte de PARIS 24. — Corespon a declanşat în Europa şi în marginea Universului ob- ţ
încetarea focului după data iunie 1967 şi să semneze un din Pakistan dentul Agerpres, Georges întreaga lume o mişcare de \ servabil. Un quasar, deşi »!
de 7 martie. ecord de pace în cadrul unei Dascal, transmite : Centena solidaritate fără precedent. \ nu pare mai mare decît o ţ
Menţionlnd eforturile depu reglementări generale. rul Comunei din Paris a Astăzi, a subliniat Georges FREETOWN 24 (Agerpres). luî pe premierul înlăturai. I stea ordinară, radiază o e- \
DACCA 24 (Agerpres). — fost sărbătorit, în continua Marchais, cauza comunarzi Intr-un mesaj adresat naţiu- * nergie de 100 de ori mai «
La convorbirile de la Dac re, printr-un mare miting lor a triumfat în 14 ţâri so In Sierra Leone, unde ar puternică decît o intre.agă i
ca dintre preşedintele Yahya desfăşurat marţi seara Ia cialiste, care reprezintă o mata a preluat marţi pute nîi, locotenenl-cplonelul Sain ) galaxie, cum ar fi, de e \
Khan, liderul Ligii Awami Palatul Mutualité din Paris, treime din populaţia lumii rea deţinută de guvernul King, a treia personalitate în i .Templu, Calea Lactee. ţ
După lovitura de stat din Pakistanul de est, Muji- sub preşedinţia lui Georges Secretarul general adjunct premierului Siaka Stevens, ierarhia conducerii militare !
bur Rahman, şi preşedintele Marchais, secretar general al P.C.F. a arătat că idea situaţia este confuză. La nu a ţârii, a declarat că „inajo- 1 FURT DE TABLOURI \
Partidului Poporului din Pa adjunct al P.C.F. lurile Comunei din Paris mai cîteva ore după ce co ritatea armatei a refuzat sâ \
din Argentina kistanul de vest, Zulfikar Aly Mitingul, la care au parti continuă să trăiască £n rea mate. generalul Joseph Ban- susţină acţiunea generalului ţ O pictură datind din a- )
mandantul şef al forţelor ar
Bhutto, s-a ajuns la un acord
Bangurah" şi consideră „gu- i
privind soluţionarea actualei cipat cîteva mii de persoa lizările ţârilor socialiste, gurah anunţase înlăturarea vernu) Siaka Stevens ca fi- J nul 14R4 a fost furată din 1
ne, a fost deschis de Geor
ţ
l)iserica din Alviano. loca
BUENOS AIRES 24 (Ager pentru „grave abateri disci crize constituţionale din ţară, lupta clasei muncitoare in guvernului Stevens, la Fre
pres). — Junta militară for plinare". au afirmat marţi seara surse ges Marchais. Referindu-se ternationale pentru un vii etown ar fi avut loc, potrivit ind singura autoritate legată 1 litate din provincia Terni, j
tor luminos, luptele mişcării
istorică a
la însemnătatea
Pinza, apreciată ca aviwf 1
mată din comandanţii trupe La Buenos Aires s-a anun ale Ligii Awami, citate de a evenimentelor din martie revolutionäre internationale relatărilor agenţiilor France în ţară*. Sam King nu a fă- \ o deosebită valoare artişti i
lor terestre, aviaţiei şi ma ţat că junta a cerut membri genţia France Presse. In baza 1871, el a relevat că încer în a căror avangardă se gă Presse şi Reuter, o contra- cut nici o precizare in legă- ţ că. n mai fost furată în a- t
rinei, care a preluat pute lor guvernului să-şi conti acordului intervenit. şeful carea eroică a comunarzilor sesc comuniştii. loviturâ militară, care ar fi tură cu situaţia generalului i nul 1922. Găsită cu un an ■
rea in Argentina, a dat pu nue provizoriu activitatea. statului va difuza o procla readus la conducerea stătu- Bangurah, dar a lăsat sâ se * mai llrziu, ea a fost inapo- 1
blicităţii un comunicat In Totuşi miniştrii de interne, maţie în care va anunţa sus înţeleagă că acesta ar fi fost )
care precizează că deţine informaţiilor şi muncii şi-au pendarea imediată a legii arestat. ţ iată bisericii. \
controlul deplin asupra în prezentat demisiile. De ase marţiale şi Instituirea de a După anunţarea contralovi- i Numărul operelor de artă (
tregii ţâri. menea, posturile de radio au dunări în cele două provincii NAJIUNILE UNITE. - Alge turii militare. în capitală şl / sustrase din locuri publice ţ
Una din primele măsuri făcut cunoscut că trimisul ale Pakistanului pentru o pe ria şi Venezuela au hotârit Reamintim că guvernele în întreaga ţară domneşte \ şi biserici, dc la începutul i
ale noii conduceri militare a special al fostului preşedin rioadă interimară de trei luni. | LONDRA. - La 22 mar- să stabilească relaţii diplo celor două ţâri au procedai calmul. Lo Freetown nu au i anului şi pînă acum, sc ri- :
fost repunerea în funcţie a te în provincia Cordoba, In cursul acestei perioade, j tie 1971 a avut loc la matice, s-a anunţat oficial la anul trecut Io stabilirea de fost impuse nici restricţii de
şefului statului major al ar contraamiralul Helvio Gouz- adunările celor două provin : Londra schimbul instru relaţii diplomatice, la nivel circulaţie şi nici alte mă- • dică, astfel, la 29. 1
matei, generalul Ezeqaiel den, şi comandantul militar cii se vor întruni separat, la i mentelor de ratificare a Naţiunile Unite. Reprezentan de ambasadă. suri. '
ţii celor două ţâri la Orga
Martinez, destituit în urmă al provinciei Salta, Aguirre Islamabad şi Dacca, pentru a | Convenţie] consulare in- nizaţia Naţiunilor Unite ou
cu cîteva zile de fostul pre Molina, au fost înlăturaţi din elabora proiectul viitoarei 1 tre Republica Socialistă VARŞOVIA. - Agenţia PAP
şedinte Roberto Levingston funcţii. constituţii confedérale. j România şi Regatul U făcut un schimb de note în informează că, in după-amia-
ocest sens.
: nit al Marii Britanii şi za zilei de 23 martie, la mi
j Irlandei de Nord, sem- na „Rokitnica" din voievoda
o
tul Katowice s-a produs
Dispute între miniştrii agriculturii ( natâ la Bucureşti, la 11 explozie la o adâncime de 800 Ministerul Turismului, Agetlţfa
f septembrie 1968. Drept metri. Ca urmare a surpării
i urmare, convenţia ur-
din ţările membre ale Pieţei comune | meozo sa intre în vigoa- terenului, 19 mineri ou fost judeţeană de turism
blocaţi. Datorită operaţiunilor
i re în o treizecea zi de de salvare, au putut fi scoase
BRUXELLES 24 (Ager din toate cele şase ţâri mem In acest sens, aa fost mobi i la data schimbului de din mină opt persoane. Hunedoara-Deva
pres). — Capitala Belgiei a bre ale Pieţei comune au or lizaţi mii de poliţişti şi j instrumente, respectiv la In prezent, se desfăşoară
fost marţi teatrul unei dis ganizat viguroase acţiuni de Jandarmi Cu toate acestea, 21 aprilie a.c. operaţiuni pentru salvarea ce
pute dîrze între cei şase mi protest împotriva politicii a na au putut ^ i evitate in lorlalţi 11 mineri. ANGAJEAZA PENTRU LITORAL in
niştri ai agriculturii dîn ţă grare comunitare. Mînia ţă cidente între demonstranţi şi
rile membre al Pieţei comu ranilor constituie expresia e forţele de ordine, soldate cu BUDAPESTA. - Ratph En- ROMA. — In cursul anchetei funcţiile de ospătari şi barmani prepara
ne. In cele două şedinţe ale locventă a eşecului de a în moartea unui agricultor bel Irell, ambasador itinerant al asupra activităţii grupărilor tori, tineri (tinere) in virstă dc 18-32
Consiliului Ministerial, par cerca să integreze agricul gian. De asemenea, 128 de Finlandei, a avut o convor extremiste de dreapta extra ani.
ticipanţii nu au reuşit să tura ţârilor membre ale monstranţi şi 5 membri al bire cu Frigyes Puja, prim loc parlamentare din Italia, a
cadă de acord asupra preţu C.E.E fără a ţine seama de serviciului de ordine au fost ţiitor al ministrului afacerilor fost emis al şaselea mandat Condiţii :
rilor agrare pentru anul faptul că de la o ţară Io alta grav răniţi. Au fost operate externe a'1 R.P. Ungare, in de arestare contra lui Giu
discurs
ROMA. — Intr-un
1971 Marţi dupâ-amiază, ni există şi în acest domeniu numeroase arestări. Printre lo legătură cu probleme actuale rostit marţi la Milano, cu pri seppe Lo Vecchio, aflat in de • Studii medii sau activitate în ali
meni nu putea să prevadă mari deosebiri. încercarea de zincile protestatarilor, cel ale convocării consfătuirii ge- lejul inaugurării unei conferin tenţie pentru cercetări la o mentaţie publică
cit timp vor mai dura trata a aduce la acelaşi numitor mai des s-a auzit numele lui nerol-europene pentru securi ţe de studii organizate de „Ca închisoare din Roma. Alte pa • Să cunoască o limbă străină
tivele. agricultura celor şase ţâri a Sicco Mansholt, vicepreşedin tate. La 23 martie, ambasa mera italiană de comerţ cu Chi tru persoane ou moi fost a
In timp ce miniştrii agri avut repercusiuni grave a tele Comisiei Pieţei comune, dorul finlandez o fost primit restate în timpul anchetei. Solicitanţii se vor prezenta la Agenţia
culturii dezbâteau cu aprin supra veniturilor agricultori care răspunde, în cadrul a de ministrul de externe un na111, ministrul comerţului ex
dere problema preţurilor la lor. cestui organism, de politica gar, Jonos Peter. terior al Italiei, Mario Zagari, Principalul acuzat de con judeţeană dc turism Deva in ziua de 26
produse agrare, Bruxelles-ul Autorităţile belgiene au agrară. Sicco Mansholt şi-a a declarat că există perspec spiraţie împotriva statului martie 1971 ora 12.
căpăta treptat aspectul unui luat măsuri excepţionale în creat, de altfel, un trist re BUDAPESTA. - La Budapes tive imense pentru dezvolta Junio Valerio Borghese, lider
oraş asediat Aproximativ vederea asigurării desfăşu nume în rîndul agricultori ta au început convorbirile in rea schimburilor comerciale al organizaţiei extremiste
100 00 0 de agricultori veniţi rării normale a tratativelor. dintre Italia şi Republica „Frontul naţional", continuă
lor din Piaţa comună prin tre ministrul afacerilor exter Populară Chineză. să fie căutat de poliţie.
elaborarea unui plan ambi ne al Ungariei, Janos Peter,
ţios care îi poartă numele şi şi ministrul de externe bulgar,
care prevede, nici mai mult
Guido Berro Oribe a fost eliberat nici mai puţin, ca, printr-o Ivan Başev, care tace o vizi
NEW YORK. - Comitetul O.N.U. de luptă împotriva
concurenţă dură, producăto tă in R.P. Ungară. apartheidului a publicat o statistică privind relaţiile pe întreprinderea de
MONTEVIDEO 24 (Ager an. ceilalţi doi fiind consulul rii mici şi mijlocii să fie e CAIRO. - La sediul Ligii care unele ţări occidentale continuă sâ le întreţină, in
pres). — Procurorul general brazilian Aloysio Dias Gomi- liminaţi. Demonstraţiile ţă Arabe din Cairo s-a deschis ciuda embargoului recomandat de rezoluţiile Adunării
al Urugunyului, Guido Berro de şi specialistul american ranilor care au avut Ioc la prima conferinţâ a miniştrilor Generale, cu Republica Sud-Africanâ. Din datele dez
Oribe, răpit în urmă cu două Claude Fly, fiecare dintre a Bruxelles au marcat, potrivit pentru problemele sociale din văluite rezultă că principalul partener comercial al R.S.A,
sâptămîni de organizaţia ile ceştia din urmă după peste 7 agenţiei vest-germane D P.A., ţările arabe, in cadrul căreio rămîne Anglia, al cărei volum de schimburi cu această industrie locală Deva
luni de sechestrare. In pre
gală Tupamaros, a fost eli sfârşitul „idilei verzi", pe urmează so fie definitivat un ţara s-o ridicot în 1969 la 1,4 miliarde dolari.
zent, mai este încă ţinut In
berat marţi seara. Este al captivitate ambasadorul bri care partizanii Pieţei comu proiect al Corlei sociale a
treilea captiv eliberat de tanic la Montevideo, Geoffrey ne au avut naivitatea de a stolelor o robe.
Tupamaros Cn cursul acestui Jackson, răpit la 8 ianuarie. fi crezut-o realizată. Organizează calificarea prin cursuri de scurtă
durată în următoarele meserii:
- sudori- electrici $i autogeni ;
Cînd a ajuns In sfîrşit în tuşi, ca prin minune, sâ re Avlonul zbura la 150 m gâ la un moment dat lui Mi făcut ? Sâ la altitudine sau mejdie la care Mihail şl cei — lăcătuşi mecanici.
cabină, Mihail a observat că ziste. Mihai si-a auzit tova deasupra mării In cabină se hai) că avionul lăsa două să zboare mai departe, ca şi ee-I însoţeau nu se gîndi-
manşa, pîrghîa de direcţie, răşii slrigînd ceva în spa aflau trei oameni : doi în dîre negre de fum ; acesta cînd nimic nu s-ar fi intîm- seră : artileria antiaeriană La cursuri se pot înscrie toţi aceî care au lucrat
cheile pentru cele două mo te Nemţii, evident, dăduse vestoane vărgate iar unul. fu surprins : motorul func plat ? Avioanele de tipul începuse să tragă în ei : un
toare sint, toate, la locurile ră alarma pentru că avio cel de pe locul pilotului. în ţionase pînă acum în pozi „Heînkel“ erau în perma bombardier care zboară la sau lucrează în aceste meserii dar nu au carnete
lor In cabină se urcaseră nul se îndepărtase cu circa cămaşă ; in partea din spa ţia „start". Nu mai ştia cum nenţă dotate cu mitraliere joasă înălţime este o tintă de calificare.
trei oameni şi toti îsi fixa 200 m de comandament. te se aflau îngrămădiţi încă putea fi schimbată această Ja bord, de data aceasta în perfectă. Din spatele avio
seră privirile în direcţia eli Mihail se hotărî sâ mai şapte. Doar Mihail Deven- poziţie. Trase la întîmplare să nu exista pici una; iar ei nului s-au auzit gemete : doi Informaţii suplimentare se pot obţine (a biroul
cei din dreapta care înce încerce o dată. De data as tev tăcea: ştia că este prea de o pîrghie şi avionul în nu aveau decît puşca luată oameni fuseseră răniţi. In personal.
puse sâ se învîrtească. Do ta startul a fost mai noro devreme sâ se bucure. El cepu să se prăvălească, pier- de la paznic. Schîmbînd di acel moment. Mihail hotărî I
uă, trei bufnituri şi moto cos Mai rămăsese o jumâ- era singurul care putea con- zind jumătate din înălţimea recţia de zbor. MîhaiJ a ob- să aterizeze •. înclină uşor
rul s-a pus în mişcare; „HE-
maşina spre stingă aşezind
111* începuse să se depla lin „Heinkelul" pe sol. Pri
seze încet spre pista de de vind în jur, văzu că cei doi
după pornirea Evadatul de la Peenemünde (IE!
colare. Deveatev ştia cum tovarăşi îşi pierduseră cu
trebuie sâ acţioneze pentru noştinţa. Cineva cu o voce I.P£.G.H. C U SED IU L
ca imediat slabă spuse: „Sintern aca
motorului maşina sâ se ri să". Se auziră salve : îşi dă
dice in aer. dar nu cunoş dură seama că erau încon IN M IER CUR EA C IU C
tea amplasarea pe „Heinkel“ juraţi de soldaţi sovietici.
a clapei de start; de aceea „Sus mîinile I" — se auzi
el a apăsat puternic pe ac Late dc pistă de parcurs iar duce avionul şi ştia că dru ciştigată. Indicatoarele însă servat îngrozit cum Messer un glas puternic Dar în lo str. Doja nr. (, judeţul Harghita
celerator şi a îndreptat ma spidometrul indica 160 km. mul va fi foarte greu. Ţinea arătau că există combusti schmidtul execută un se cul nemţilor, în avionul cu A N G A J E A Z A
şina spre vest. Cînd încercă să tragă man direcţia spre nord ; încerca bil pentru patru ore dc micerc repezindu-se direct însemnele germane se aflau
„Heinker-ul prindea vi şa spre el. Mihail îşi dădu sâ atingă ţărmul Suediei zbor. în botul avionului. Pilotul ci ţi va oameni tunşi, cu feţe pentru raionul Sîntimhru :
neutre unde erau siguri că
teză tot mai mare; la l'>0 seama că nu are putere : nu vor fi extrădaţi La bor Dîntr-o dată. lui Mihail îi a făcut cu mîna un gest pe le supte şi vestoane vărga • MINERI ;
km pe oră maşina trebuia „A jutaţi-mă". strigă el celor încolţi un gînd : ce ar fi da care Mihai) nu l-a înţeles te ...
sâ se ridice. Indicatorul spi- lalţi. Ivan Krivonogov şi-a dul avionului nu se afla că ar zbura nu spre nord ci şi a dispărut. Deveatev şi-a După război. Mihail De • AJUTORI MINERI ;
spre răsărit direct la ai săi?
nici o hartă de zbor. însă
dometrului se înălţa foarte concentrai întreaga forţă în cunoştea că de la insula U E drept că ei nu ştiau unde dat seama atunci că pilotul veatev s-a reîntors la Pe • MAIŞTRI MINERI,
îi atrăsese atenţia că nu-şi
încet : 90... 100 105. Mihail manşă Şi a tras-o spre el.- sedom pînă în Suedia mai se afla atunci, la fi februa escamotase roţile enemünde A vizitat şi mica
a înţeles că nu reuşeşte să „Heinker-ul s-a săltat con erau 170-180 km. ceea ce în rie 1945, linia frontului dar, A maî trecut o ora cînd localilnle Heringsdorf, cu încadrarea conform H.C.M. nr. 914/68.
,ridice avionul : pista sc vulsiv. apoi după cîteva sal semna 45 minute de zbor. Nn chiar dacă ar ateriza pe te Krivonogov l-a rugat să mai noscută lui încă din 1920 SE ASIGURA : cazare în dormitoare
turi slîngace a început sâ
sfir.şea şi în fala lui se în putea să mărească viteza ritoriul Reichului. Krivono- coboare puţin pentru a-sî da pentru că «nici trăise un timp
tindea marea. A readus pe ia înălţime de zbor pentru că nu ştia gov s-ar fi descurcat în scama unde sint Mihail de Gorkî. scriitorul său prefe comune, sau 150 Ici indcniniza(ie de caza
dala acceleratorului în po Cînd au ajuns deasupra cum să siringă trenul de a nemţeşte cu aviatorii ger venise însă foarle neliniştit, rat. Astăzi Eroul Uniunii So re, 25 la sută spor de şantier, masa la
ziţie neutră, a frînat si n mării, foştii prizonieri au terizare. mani Mihail le împărtăşi cîndindu-se că aterizarea va vietice. Mihail Petrovici De
întors brusc maşina înlr-un începui să eînte Internaţio 45 de minute însemnau planul lui Krivonogov şi ce fi şi mai grea decît decola veatev. locuieşte la Kazan cantină contra cost şi celelalte drepturi
huruit puternic Manevra a nala ; penţru prima dată foarte mult r nemţii puteau lorlalţi. iat peste o jumăta rea. Bombardierul a ieşit Este căpitan pe o navă mo legale.
fost a lit de bruscă incit a e după atîla vreme se simţeau trimite după ei avioane de te de oră avionul intră în din nori dar n-au putut to dernă de mare viteză de pe
xistat pericolul ca trenul de la ei acasă. Avionul se ridi vânătoare care zboară cu sfîrşit în nori. Cineva a ob tuşi să-şi dea seama cu o Volga. INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE
aterizare să se rupă ; „bom ca lin, erau însă departe de 265 km pe oră ; unul din cei servat la stînga lor un chiul liber unde se aflau POT OBŢINE PRIN TELEFON NR. 1823,
bardierul" a continuat to- a fi salvaţi. care se aflau Sn spate îi stri- „Messerschmidt". Ce era de Deodată s-a ivit o nouă pri- (Sfîrşit)
MIERCUREA CIUC.
Redacţia şl administralis clarului i Deva, et». Dr. Petru Greza. o». 8& (Telefoane 1 U II «1 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva.
44 065